2ra-1578/17 — cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: D. Chistol dosarul nr. 2ra-1578/17

instanța de apel: D. Manole, Iu. Cotruță, A. Bostan

ÎNCHEIERE

6 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Duță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Anatolie Raevschi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Cocîrța

împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Carolina Cocîrța, casată integral hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii

constată:

La 01 iulie 2014, Carolina Cocîrța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2009 a făcut cunoștință cu

Anatolie Raevschi, iar urmare a relațiilor conjugale, la XXXXXX s-a născut fiul

XXXXX.

Menționează că pe toată perioada sarcinii și aproximativ un an după naștere

a fost susținută financiar de către Anatolie Raevschi, după care ultimul sub diferite

scuze a refuzat să-i ajute financiar.

Relevă că la inițiativa lui Anatolie Raevschi nu a indicat în certificatul de

naștere al copilului la rubrica tata, numele acestuia, invocând în acest sens

prevederile art. 47, 48 Codul familiei și art. 6 din Convenția privind statutul juridic

al copiilor născuți în afara căsătoriei.

Notează că conform anexei nr. 20-21/129 din 17 martie 2014, eliberată de

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, valoarea minimului de

existență calculat în medie pe lună pentru un copil în vârstă de 1-6 ani este de

1424,5 lei.

1

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 166-167 CPC, art. 47,

48, 58, 74, 75, 76 Codul familiei, Convenția Europeană nr. 1975 din

15 octombrie 1975 asupra statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei și

Convenția cu privire la drepturile copilului.

Solicită admiterea acțiunii, stabilirea paternității lui Anatolie Raevschi

asupra copilului minor XXXXXXXXX, născut la XXXXXXXX, încasarea pensiei

de întreținere de la Anatolie Raevschi în mărime de 1424,5 lei pentru copilul minor

XXXXXX și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016, acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, a fost admis

apelul declarat de Carolina Cocîrța, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 10 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost

admisă.

A fost stabilită paternitatea lui Anatolie Raevschi asupra copilului minor

XXXXXXXX, născut la XXXXXXXXX.

A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul Carolinei Cocîrța

pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXXXXXX, născut la

XXXXXXXXX în mărime de 800 lei lunar, începând cu 1 iulie 2014 până la

atingerea majoratului.

A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul Carolinei Cocîrța

cheltuielile de judecată în mărime de 75 lei.

La 19 iunie 2017, Anatolie Raevschi a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii

primei instanțe sau trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

Consideră că instanța de apel eronat și-a fundamentat soluția în baza

concluziei raportului de expertiză medico-legală serologică nr. 406/6, executată în

baza încheierii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 martie 2015.

Menționează că concluzia din raportul de expertiza medico-legală serologică

nr. 406/6 este una incertă, ce se rezumă doar la faptul că paternitatea lui

Anatolie Raevschi față de copilul XXXXXX născut la XXXXXXXX nu este

exclusă, astfel aceasta nu demonstrează temeinicia sau netemeinicia pretențiilor și

nu poate fi pusă la baza concluziei instanței de apel.

Remarcă că reieșind din limitele judecării apelului, instanța de apel judecând

apelul declarat de Carolina Cocîrța, a lăsat fără apreciere argumentele aduse de

către el, referindu-se doar la argumentele Carolinei Cocîrța, fără a examina

legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu

regulile și legislația ce guvernează litigiul in cauză.

Indică că în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretenției cu

privire la stabilirea paternității, era indispensabil, de a verifica temeiul legal al

acestei pretenției, prin prisma prevederilor conținute la capitolul 9 Codul familiei,

care reglementează atestarea provenienței familiei.

2

Remarcă că dacă totalitatea probelor prezentate pentru confirmarea

circumstanțelor care în conformitate cu legea, se iau în considerație la stabilirea

paternității, dau temei pentru a ajunge la concluzia despre paternitatea pârâtului,

atunci, în scopul aflării adevărului și evitării greșelilor, instanța judecătorească la

cererea părților poate să efectueze expertiza medico-legală genetică.

Obiectează că deși în cadrul examinării pricinii în prima instanță, Carolina

Cocîrța a solicitat efectuarea unei expertizei genetice cu privire la stabilirea

paternității în privința copilului minor XXXXXXX, efectuarea expertizei genetice

nu a avut loc.

Indică că la materialele cauzei lipsește o încheiere a instanței de judecată de

numire a expertizei în acest sens, precum și concluzia expertului privind

imposibilitatea efectuării expertizei.

Cu referire la pct. 21 și 22 din Hotărârea explicativă a Plenului Curții

supreme de Justiție nr. 5 din 21 decembrie 2015 cu privire la practica judiciară de

soluționare a pricinilor privind atestarea provenienței copilului, subliniază că

instanțele de judecată urmează să verifice dacă perioada conceperii copilului

coincide cu perioada traiului în comun a părților sau a contactelor permanente între

ei.

Totodată, consideră că la caz era necesară efectuarea unei expertize genetice,

în vederea înlăturării oricăror dubii referitor la existența sau inexistența legăturii de

rudenie dintre el și copilul XXXXXXX, născut la XXXXXXX.

La 18 august 2017, Carolina Cocîrța, reprezentată de avocatul Natalia

Culeac-Reul a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat

de Anatolie Raevschi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 26 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 113), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

29 noiembrie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolie Raevschi nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Anatolie Raevschi asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Anatolie Raevschi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Anatolie Raevschi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4