2r-586/22 — stabilirea paternitatii incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea paternitatii incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2r-586/22 — stabilirea paternitatii incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-586/22
2-14146315-01-2r-06122022
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător: ( D. Chistol)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: (D. Manole, Iu. Cotruță, A. Bostan)
Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: M. Guzun, V. Sărbu, V. Buhnaci)
DECIZIE
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul
Alexandru Bodrug,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Cocîrța împotriva
lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de
întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie Raevschi,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 01 iulie 2014, Carolina Cocîrța a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 10 mai 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, acțiunea
depusă de Carolina Cocîrța a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Carolina Cocîrța, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 10 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost
admisă. A fost stabilită paternitatea lui Anatolie Raevschi asupra copilului minor
xxxxx, născut la xxxxx. A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul
Carolinei Cocîrța pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut
la xxxxx în mărime de 800 lei lunar, începând cu 01 iulie 2014 până la atingerea
majoratului. A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul Carolinei
Cocîrța cheltuielile de judecată în mărime de 75 lei.
La 19 iunie 2017, Anatolie Raevschi a declarat recurs împotriva deciziei din 29
noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe
sau trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Prin încheierea din 06 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de Anatolie Raevschi a fost considerat inadmisibil.
1
La 02 mai 2022, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug,
a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de apel, solicitând repunerea
în termen a cererii de revizuire, admiterea acesteia, casarea deciziei din 29 noiembrie
2016 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 10 mai 2016 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
Ca temei de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, a
invocat că la data de 14 aprilie 2022, prin intermediul reprezentantului său,
avocatului Bodrug Alexandru, s-a adresat cu o cerere către Direcția pentru Protecția
Copilului sectorul Centru, mun. Chișinău pentru obținerea certificatului de naștere a
copilului xxxxx și dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07
noiembrie 2019, astfel în aceeași zi a primit actele solicitate.
Menționează că, din data de 06 octombrie 2017 până în prezent, Cocîrța
Carolina nu a prezentat decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău la
Oficiului Stării Civile pentru indicarea lui Anatolie Raevschi în certificatul de naștere
a copilului xxxxx, în calitate de tată.
În această ordine de idei, susține că, Carolina Cocîrța nu a executat decizia din
29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău în partea adresării la Oficiului Stării
Civile cu cerere privind indicarea lui Raevschi Anatolie ca tată al copilului xxxxx.
Consideră că, Carolina Cocîrța, nu s-a adresat la OSC pentru înserarea lui
Raevschi Anatolie la rubrica „tată”, deoarece cunoaște cu certitudine că acesta nu este
tatăl fiului ei xxxxx.
Atrage atenția că, prin încheierea din 19 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău s-a dispus efectuarea expertizei la Centrul de Expertiză Legală mun.
Chișinău, str. Korolenco nr. 8, punând în fața experților următoarea întrebare:
„Excluderea paternității cet. Raevschi Anatolie către copilul minor xxxxx născut la
xxxxx?”. Iar, potrivit raportului de expertiză nr. 406/6 din 27 mai 2015, s-a stabilit că,
paternitatea cet. Raevschi Anatolii fața de copilul xxxxx, de către cet. Cocîrța
Carolina, nu se exclude.
Precizează faptul că, concluzia raportului de expertiză nr. 406/6 din 27 mai 2015
nu răspunde cu certitudine la întrebarea dacă Raevschi Anatolie este tatăl biologic al
copilului xxxxx și nu poate fi considerat ca o probă pertinentă în vederea admiterii
cererii de chemare în judecată înaintată de către Carolina Cocîrța.
A afirmat că, pentru stabilirea cu certitudine a faptului dacă Anatolie Raevschi
este tatăl biologic al copilului xxxxx este necesară efectuarea unei expertize ADN,
însă din motiv că Carolina Cocîrța nu dispune de mijloace financiare, aceasta nu a
fost posibil.
Mai indică faptul că, Carolina Cocîrța nu a prezentat careva probe care ar
confirma că ea a locuit împreună cu Anatolie Raevschi și împreună au educat copilul
xxxxx.
În consecință, consideră că, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din
10 mai 2016, este absolut legală și întemeiată. Iar, decizia din 29 noiembrie 2016 a
Curții de Apel Chișinău este ilegală, neîntemeiată și pasibilă examinării în ordine de
revizuire cu casarea acesteia.
Revizuentul și-a întemeiat cererea în baza prevederilor art. 56, 116, 192, 446-
450, 453 din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie Raevschi, reprezentat de
2
avocatul Alexandru Bodrug, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de
Apel Chișinău.
La 15 noiembrie 2022, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru
Bodrug, a declarat recurs împotriva încheierii din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate și remiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru
Bodrug, au reiterat argumentele invocate în cererea de revizuire.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele cauzei atestă că încheierea contestată a fost pronunțată la 02
noiembrie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 15 noiembrie 2022.
Astfel, recursul declarat de către Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul
Alexandru Bodrug, este în termen.
La 06 decembrie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului
declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 188), însă intimații nu și-au
valorificat dreptul procedural respectiv.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și
a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.
După cum rezultă din materialele dosarului, la 05 mai 2022, Anatolie Raevschi,
reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, au depus o cerere de revizuire împotriva
deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii
de revizuire în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit căruia
revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, care prin încheierea din 02
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind inadmisibilă.
La caz, Colegiul conchide că, Curtea de Apel Chișinău, corect a constatat
inadmisibilitatea cererii de revizuire, or, temeiurile declarării revizuirii împotriva
hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art.
449 Cod de procedură civilă.
În acest context, Colegiul reține ca fiind întemeiată constatarea Curții de Apel
Chișinău în sensul că temeiurile invocate în recursul depus de către Anatolie
Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug în susținerea cererii de revizuire
3
nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, și nu poate fi
interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au
putut fi cunoscute anterior.
În cazul în care se invocă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei, descoperirea înscrisurilor probatoare care au fost reținute de un
participant la proces, se are în vedere situația în care la data pronunțării hotărârii
atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece nu au putut fi
înfățișate de părți din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit
erau de natură să schimbe soluția dată. Este necesar ca înscrisul invocat pentru
revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia
judecării cauzei, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.
Astfel, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, nu a
probat și nici nu a prezentat aceste înscrisuri, care în viziunea sa constituie
circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cauzei.
Or, reieșind din materialele dosarului, Colegiul statuează că, în cererea de
revizuire depusă la 05 mai 2022, precum și în cererea de recurs depusă, Anatolie
Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, nu a invocat careva fapte
esențiale care nu i-au putut fi cunoscute anterior și nu a prezentat și anexat careva
probe în acest sens.
Întru consolidarea soluției adoptate, Colegiul constată că, argumentele invocate
în prezentul recurs, sunt similare argumentelor invocate în cererea de revizuire
menționată supra.
Instanța de recurs, reiterează faptul că, temeiurile invocate în recursul depus de
către Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug în susținerea
cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură
civilă.
Mai mult decât atât, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea
erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt
care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.
Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului
securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului
judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție, menționează că, revizuirea este o cale de atac de retractare
și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii
contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care
înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive
legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt
prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra
Moldovei, în care Curtea a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune
respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu
este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea
unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor
superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile
justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată
4
ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar
atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,
adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu
cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și
obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii
diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare
de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor
circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca vs Moldova).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată
este întemeiată și legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt
declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către
recurenta Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug și de a
menține încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul
Alexandru Bodrug.
Se menține încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Cocîrța împotriva lui
Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de întreținere
a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
5