2r-586/22 — stabilirea paternitatii incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2r-586/22 2-14146315-01-2r-06122022 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător: ( D. Chistol) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: (D. Manole, Iu. Cotruță, A. Bostan) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: M. Guzun, V. Sărbu, V. Buhnaci) DECIZIE 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând recursul declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Cocîrța împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie Raevschi, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 01 iulie 2014, Carolina Cocîrța a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 mai 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, acțiunea depusă de Carolina Cocîrța a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Carolina Cocîrța, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă. A fost stabilită paternitatea lui Anatolie Raevschi asupra copilului minor xxxxx, născut la xxxxx. A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul Carolinei Cocîrța pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut la xxxxx în mărime de 800 lei lunar, începând cu 01 iulie 2014 până la atingerea majoratului.

A fost încasat din contul lui Anatolie Raevschi în folosul Carolinei Cocîrța cheltuielile de judecată în mărime de 75 lei. La 19 iunie 2017, Anatolie Raevschi a declarat recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe sau trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Prin încheierea din 06 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Anatolie Raevschi a fost considerat inadmisibil. 1 La 02 mai 2022, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de apel, solicitând repunerea în termen a cererii de revizuire, admiterea acesteia, casarea deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 10 mai 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. Ca temei de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, a invocat că la data de 14 aprilie 2022, prin intermediul reprezentantului său, avocatului Bodrug Alexandru, s-a adresat cu o cerere către Direcția pentru Protecția Copilului sectorul Centru, mun. Chișinău pentru obținerea certificatului de naștere a copilului xxxxx și dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 07 noiembrie 2019, astfel în aceeași zi a primit actele solicitate. Menționează că, din data de 06 octombrie 2017 până în prezent, Cocîrța Carolina nu a prezentat decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău la Oficiului Stării Civile pentru indicarea lui Anatolie Raevschi în certificatul de naștere a copilului xxxxx, în calitate de tată.

În această ordine de idei, susține că, Carolina Cocîrța nu a executat decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău în partea adresării la Oficiului Stării Civile cu cerere privind indicarea lui Raevschi Anatolie ca tată al copilului xxxxx. Consideră că, Carolina Cocîrța, nu s-a adresat la OSC pentru înserarea lui Raevschi Anatolie la rubrica „tată”, deoarece cunoaște cu certitudine că acesta nu este tatăl fiului ei xxxxx. Atrage atenția că, prin încheierea din 19 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a dispus efectuarea expertizei la Centrul de Expertiză Legală mun. Chișinău, str. Korolenco nr. 8, punând în fața experților următoarea întrebare: „Excluderea paternității cet.

Raevschi Anatolie către copilul minor xxxxx născut la xxxxx?”. Iar, potrivit raportului de expertiză nr. 406/6 din 27 mai 2015, s-a stabilit că, paternitatea cet. Raevschi Anatolii fața de copilul xxxxx, de către cet. Cocîrța Carolina, nu se exclude. Precizează faptul că, concluzia raportului de expertiză nr. 406/6 din 27 mai 2015 nu răspunde cu certitudine la întrebarea dacă Raevschi Anatolie este tatăl biologic al copilului xxxxx și nu poate fi considerat ca o probă pertinentă în vederea admiterii cererii de chemare în judecată înaintată de către Carolina Cocîrța. A afirmat că, pentru stabilirea cu certitudine a faptului dacă Anatolie Raevschi este tatăl biologic al copilului xxxxx este necesară efectuarea unei expertize ADN, însă din motiv că Carolina Cocîrța nu dispune de mijloace financiare, aceasta nu a fost posibil.

Mai indică faptul că, Carolina Cocîrța nu a prezentat careva probe care ar confirma că ea a locuit împreună cu Anatolie Raevschi și împreună au educat copilul xxxxx. În consecință, consideră că, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 10 mai 2016, este absolut legală și întemeiată. Iar, decizia din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău este ilegală, neîntemeiată și pasibilă examinării în ordine de revizuire cu casarea acesteia. Revizuentul și-a întemeiat cererea în baza prevederilor art. 56, 116, 192, 446- 450, 453 din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie Raevschi, reprezentat de 2 avocatul Alexandru Bodrug, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 noiembrie 2022, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, a declarat recurs împotriva încheierii din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, au reiterat argumentele invocate în cererea de revizuire. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că încheierea contestată a fost pronunțată la 02 noiembrie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 15 noiembrie 2022. Astfel, recursul declarat de către Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, este în termen.

La 06 decembrie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 188), însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 05 mai 2022, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, au depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, care prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La caz, Colegiul conchide că, Curtea de Apel Chișinău, corect a constatat inadmisibilitatea cererii de revizuire, or, temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. În acest context, Colegiul reține ca fiind întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău în sensul că temeiurile invocate în recursul depus de către Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug în susținerea cererii de revizuire 3 nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

În cazul în care se invocă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, descoperirea înscrisurilor probatoare care au fost reținute de un participant la proces, se are în vedere situația în care la data pronunțării hotărârii atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece nu au putut fi înfățișate de părți din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit erau de natură să schimbe soluția dată. Este necesar ca înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării cauzei, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată. Astfel, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, nu a probat și nici nu a prezentat aceste înscrisuri, care în viziunea sa constituie circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Or, reieșind din materialele dosarului, Colegiul statuează că, în cererea de revizuire depusă la 05 mai 2022, precum și în cererea de recurs depusă, Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, nu a invocat careva fapte esențiale care nu i-au putut fi cunoscute anterior și nu a prezentat și anexat careva probe în acest sens. Întru consolidarea soluției adoptate, Colegiul constată că, argumentele invocate în prezentul recurs, sunt similare argumentelor invocate în cererea de revizuire menționată supra. Instanța de recurs, reiterează faptul că, temeiurile invocate în recursul depus de către Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Mai mult decât atât, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, menționează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată 4 ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca vs Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către recurenta Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug și de a menține încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Anatolie Raevschi, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug.

Se menține încheierea din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Cocîrța împotriva lui Anatolie Raevschi cu privire la stabilirea paternității, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 5