ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.09.2017

2ra-1595/17 — recunoașterea dreptului de proprietate

HOTĂRÂRE
06.09.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
recunoaşterea dreptului de proprietate
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-1595/17 — recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-1595/17

Judecător: D. Croitor

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță

06 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Panfil Marin, prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Panfil

Marin împotriva Primăriei comunei Rădeni privind recunoașterea dreptului de

proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Primăria comunei Rădeni, casată hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 11 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 02 august 2016 Panfil Marin s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei Rădeni privind recunoașterea dreptului de

proprietate asupra terenului prin uzucapiunea.

În motivarea acțiunii reclamantul indică că la 16 octombrie 1990 a decedat

bunica sa Butuc Eugenia. În baza testamentului nr. 19 din 13.08.1990 el a fost

recunoscut moștenitor testamentar a averii ce a aparținut bunicii sale, inclusiv

1/2 cotă-parte din averea ce a aparținut soțului ei - Butuc Andrei, decedat la 30

mai 1984, și care a acceptat-o în calitate de soț supraviețuitor prin intrarea în

posesie deplină, dar nu și-a legalizat drepturile succesorale.

Menționează reclamantul că prin anii 1996-1997 el fiind deja matur, a

început să prelucreze un teren absolut neîngrijit amplasat în hotar cu terenul

aferent casei bunicii lui cu nr. cadastral 8030205196.

Mai menționează reclamantul că ulterior a aflat că terenul cu nr. cadastral

30205196 este teren fără proprietar și nu aparține nimănui, fapt ce se confirmă și

prin planul geometric eliberat de OCT Strășeni din 02.06.2015. Conform

planului geometric terenul dat compus din trei părți se mărginește cu terenul ce a

aparținut bunicii lui și pe care el l-a moștenit, iar din altă parte cu terenurile

Primăriei Rădeni.

De asemenea menționează că el neavând asupra sa dreptul de proprietate

s-a folosit și a posedat cu bună credință sub nume de proprietar de terenul

litigios timp de 19-20 de ani.

Consideră că în circumstanțele date întrunește toate condițiile prevăzute de

art. 332 Cod civil, în baza cărora instanța de judecată are toate temeiurile legale

de a-i recunoaște dreptul de proprietate asupra terenului menționat.

Solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața

de 0,3300 ha cu nr. cadastral 8030205196, amplasat în s. Rădeni r-nul Strășeni.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 11 noiembrie 2016 s-a admis

cererea lui Panfil Marin înaintată împotriva Primăriei Rădeni privind

recunoașterea dreptului de proprietate și s-a recunoscut dreptul de proprietate

prin uzucapiune a lui Panfil Marin asupra terenului cu nr. cadastral 8030205196

situat în s. Rădeni r. Strășeni (f.d. 52-53).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 a fost admis apelul

declarat de Primăria Rădeni și casată hotărârea Judecătoriei Strășeni din 11

noiembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea lui Panfil Marin împotriva Primăriei Rădeni privind

recunoașterea dreptului de proprietate (f.d.79-83).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 26 iunie 2017 avocatul Balmuș

Ștefan reprezentant al recurentului Panfil Marin a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie

2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie menținută integral hotărârea

primei instanțe prin care acțiunea a fost admisă.

Conform art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 12.05.2017 (f.d. 84), cât și faptul că la materialele

cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul lui Panfil

Marin, depus prin intermediul avocatului Ștefan Balmuș, se consideră declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului, declarat de avocatul Balmuș Ștefan

reprezentant al recurentului Panfil Marin pe baza materialelor din dosar,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

Conform prevederilor art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

Potrivit art. 8 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile, alți participanți la

proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat

de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență

Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de

prezentul cod.

Conform art. 75 alin. (1) Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul

de a avea avocat.

Conform prevederilor art. 80 alin. 7 Codul de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Potrivit art. 60 alin. (2) Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19

iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire

la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța

de judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului

asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)

denumirea “MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței

și data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național

pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura

avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile

avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după

caz, a avocatului.

Conform pct. 8 din Hotărârea nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul

civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii

Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în

procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe

versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul

mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului

stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună

cu mandatul.

În conformitate cu art. 81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna

cererea și de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală,

de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce

cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească,

de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a

prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea

nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul

eliberat avocatului.

După cum se constată din materialele dosarului la 26 iunie 2017 avocatul

Balmuș Ștefan a declarat recurs din numele lui Panfil Marin.

Pe verso mandatul avocatului (f.d. 24), anexat la materialele dosarului nu

este indicat, dreptul special de a depune și semna cererea și de a ataca hotărârea

judecătorească în instanța de recurs, prevăzute de art. 81 Codul de procedură

civilă, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității.

În asemenea circumstanțe, formularul mandatului care nu conține pe verso

împuternicirile corespunzătoare nu poate fi acceptat drept dovadă a

împuternicirilor avocatului, deoarece nu corespunde prevederilor art. 80 alin. (7)

Codul de procedură civilă și nu face dovada dreptului de a exercita actele

procedurale prevăzute la art. 81 Codul de procedură civilă, or, unicul document

care confirmă împuternicirile avocatului în judecată este mandatul, întocmit în

modul corespunzător.

În conformitate cu art. 437 alin. (3) Cod de procedură civilă, în cazul când

recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și

documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă

în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

Colegiul reține că un alt mandat avocațial în afară de cel din 04 octombrie

2016, care a fost apreciat ca fiind întocmit necorespunzător, la materialele

cauzei nu se regăsește, prin urmare avocatul Balmuș Ștefan nu este în drept de a

declara recurs în interesele lui Panfil Marin.

În conformitate cu art. 440 alin. 1 Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.

270 și nu conține nici o referire la fondul recursului.

Astfel, din motivul că avocatul Balmuș Ștefan a depus cererea de recurs în

interesele lui Panfil Marin în lipsa împuternicirilor, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că recursul declarat necesită să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. c), art. 440 Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Panfil Marin, prin intermediul avocatului Ștefan

Balmuș, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-04-18
0,98
2rh-91/18 — recunoașterea dreptului de proprietate
Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2rh-91/18 Judecător: D. Croitor Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță Instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie Judecători: A. Cobăneanu
CSJ 2019-05-29
0,94
2ra-1003/19 — Recunoasterea dreptului de proprietate
Dosarul nr. 2ra-1003/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, judecător – L. Ciubotaru Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – N. Simciuc, Iu. Cotruţă, I. Ţurcan Î N C H E I E R E 29 mai 2019 mun. Chişinău Co
CSJ 2016-12-21
0,93
2ra-2822/16 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii
prima instanță: V. Ciuntu dosarul nr. 2ra-2822/16 instanța de apel: N. Budăi, N. Simciuc, I. Cimpoi Î N C H E I E R E 21 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în
CSJ 2017-07-26
0,93
2ra-1264/17 — declararea nulitătii actelor juridice, recunoasterea în calitate de mostenitor, partajul averii
Dosarul nr. 2ra–1264/17 Prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, judecător Gh. Plămădeală Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău, judecători - V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova Î N C H E I E R E 26 iulie 2017 mun. Chişinău
CSJ 2017-03-22
0,93
2ra-538/17 — recunoasterea nulitatii testamentului
prima instanţă, Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău dosarul nr. 2ra-538/2017 judecător: S. Gîrbu instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău judecători: N. Vascan, I. Cotruţă, V. Negru Î N C H E I E R E 22 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul C
Sursă