2ri-261/17 — validarea popririi

2ri-261/17 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-261/17

Instanța de fond: CA Chișinău – B. Bîrca

D E C I Z I E

23 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele colegiului,

judecătorul Iulia Sîrcu,

judecători Ion Druță, Mariana Pitic,

Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către lichidatorul Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului, Sacaliuc

Cristina,

în pricina la cererea înaintată de lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare

a Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului împotriva Consiliului

municipal Chișinău privind validarea popririi și încasarea de la terțul poprit Consiliul

municipal Chișinău în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului a datoriei pentru consumul energiei

termice în mărime de 69 133,82 lei,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2017, prin care s-a respins

cererea de validare a popririi și încasarea datoriei depusă de lichidatorul Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului față de Consiliul municipal Chișinău, s-a desființat poprirea privind încasarea

de la Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului a datoriei în mărime de 69

133,82 lei și s-a încasat de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ

nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului în bugetul de stat a taxei de stat în mărime

de 2074 lei,

C O N S T A TĂ:

La 15 martie 2016 SA „Termoelectrica” s-a adresat în instanța de insolvabilitate

cu cerere introductivă față de ÎMGFL nr. 16 din Chișinău.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 s-a intentat

procesul de insolvabilitate față de ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, fiind desemnat

administrator al procesului de insolvabilitate Burzacovschi Cristina.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a dispus trecerea în

procedura falimentului a ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, fiind desemnat în calitate de

lichidator Burzacovschi Cristina (conform Certificatului de schimbare a numelui nr. 36

din 22.02.2017, Sacaliuc Cristina).

La 31 martie 2017 lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului, Sacaliuc Cristina s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere către

Consiliul municipal Chișinău, solicitând validarea popririi în sumă de 69 133,82 lei și

încasarea de la terțul poprit Consiliul municipal Chișinău în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău în procedura falimentului a datoriei pentru consumul energiei termice în mărime

de 69 133,82 lei.

În motivarea cererii lichidatorul a invocat că în scopul executării obligațiilor

pecuniare, în calitate de persoană responsabilă de valorificare și lichidare a masei

debitoare, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (5) al Legii insolvabilității, prin

somația expediată terțului poprit Consiliul municipal Chișinău, a înființat poprirea și a

solicitat achitarea datoriei pentru energia termică în mărime de 69 133,82 lei.

A menționat că potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 16/16 din

15.12.2004 blocul locativ și toate încăperile neprivatizate, inclusiv apartamentul nr. 135

din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2 sunt proprietate publică municipală, iar ÎMGFL

nr. 16 din Chișinău nu a înregistrat contract de locațiune pe numele altor persoane.

Astfel, consideră că Consiliul municipal Chișinău este proprietarul apartamentului

nr. 135 din mun. Chișinău, str. M. Costin nr. 65/2 și respectiv are obligații și drepturile

unui proprietar, fapt confirmat prin deschiderea contului personal la ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău pe numele terțului poprit. Prin urmare, Consiliul municipal Chișinău a acceptat

prestarea și a beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi în

conformitate cu normele și tarifele în vigoare.

Indică că potrivit informației despre situația privind achitarea serviciilor locativ

comunale pentru apartamentul nr. 135 din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2 s-a

acumulat o datorie la plata energiei termice în mărime de 69 133,82 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2017 s-a respins cererea de

validare a popririi și încasarea datoriei depusă de lichidatorul ÎMGFL nr.16 din Chișinău

în procedura falimentului față de Consiliul municipal Chișinău, s-a desființat poprirea

privind încasarea de la Consiliul municipal Chișinău în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău în procedura falimentului a datoriei în mărime de 69 133,82 lei și s-a încasat de

la ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 2074 lei. (f.d. 29-31)

La 29 iunie 2017 lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului

Sacaliuc Cristina a înaintat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 14

iunie 2017, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de

validare a popririi terțului poprit Consiliul municipal Chișinău să fie admisă integral cu

încasarea de la terțul poprit Consiliul municipal Chișinău în beneficiul recurentei ÎMGFL

nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului a datoriei pentru consumul energiei termice

în sumă de 69 133,82 lei (f.d. 34-37).

În motivarea recursului recurentul a invocat că hotărârea instanței de insolvabilitate

este ilegală și neîntemeiată. Or, la emiterea hotărârii nu a aplicat normele care trebuiau

2

aplicate și a interpretat eronat normele materiale aplicabile speței, neasigurând caracterul

echitabil al procedurii, ceea ce reprezintă o violare a art. 6 § 1CEDO.

Recurentul a menționat că reprezentantul Consiliului municipal Chișinău a

comunicat în ședința de judecată că locatarul apartamentului nr. 135 din mun. Chișinău,

str. N. Costin nr. 65/2, locuiește în baza ordinului de repartiție reglementat de Codul cu

privire la locuințe (abrogat). Însă, în pofida acestor declarații, intimatul nu a prezentat

respectivul ordin de repartiție, care ar servi drept temei legal de instalare a locatarilor în

apartamentul care aparține cu titlu de proprietate Consiliului municipal Chișinău. Astfel,

aceste declarații sunt neveridice, expuse în scopul de a induce în eroare instanța.

Consideră că instanța de insolvabilitate își întemeiază întreaga hotărâre pe o

declarație a intimatului precum că există un ordin de repartiție, în baza căruia un oarecare

locatar locuiește în apartamentul nr. 135 din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2.

Specifică că informația privind calculele pentru energia termică consumată și

achitată pe apartamentul în cauză a fost furnizată de către ÎM „Infocom”, lipsind

certitudinea privind sursa și temeiul indicării unor nume de persoane. Or, Consiliul

municipal Chișinău nu a transmis ÎMGFL nr. 16 din Chișinău informația și/sau careva

bonuri de repartiție ori contracte de locațiune, care ar justifica instalarea unor persoane

fizice în calitate de locatari în apartamentul ce aparține cu drept de proprietate Consiliului

municipal Chișinău.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul înaintat urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Norma cuprinsă în art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 26 iunie

2012 stipulează că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu

recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile

prevăzute expres de prezenta lege.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea la 14 iunie 2017, iar cererea de

recurs a fost depusă la 29 iunie 2017, în termen.

Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în drept

să respingă recursul și să mențină hotărârea, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din materialele dosarului instanța de recurs constată că la 07 martie 2017

lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului Sacaliuc Cristina a

expediat în adresa Consiliului municipal Chișinău somația de înființare a popririi, prin

care a adus la cunoștință ultimului despre înființarea popririi și necesitatea achitării în

termen de 5 zile de la data recepționării prezentei somații a datoriei în sumă de 69 133,82

lei pe contul de acumulare al lichidatorului ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului deschis la BC „Moldinconbank” SA, filiala Alba Iulia Chișinău, fiind

recepționată de către ultimul la 10 martie 2017. (f.d. 18-19)

La 31 martie 2017 lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului

Sacaliuc Cristina a înaintat în instanța de insolvabilitate o cerere, prin care a solicitat

validarea popririi și încasarea de la terțul poprit Consiliul municipal Chișinău a datoriei

pentru consumul energiei termice în mărime de 69 133,82 lei, invocând că terțul poprit

3

este proprietarul apartamentului nr. 135 din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2, având

obligații și drepturile unui proprietar.

Instanța de insolvabilitate prin hotărârea din 14 iunie 2017 a respins cererea de

validare a popririi și încasarea datoriei depusă de lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău

în procedura falimentului față de Consiliul municipal Chișinău, a desființat poprirea

privind încasarea de la Consiliul municipal Chișinău în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău în procedura falimentului a datoriei în mărime de 69 133,82 lei și a încasat de la

ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 2074 lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că

concluzia instanței de insolvabilitate este întemeiată din următoarele motive.

În susținerea opiniei enunțate se vor reține prevederile art. 2 al Legii

insolvabilității, conform cărora poprirea constituie procedura, prin care administratorul

insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către

a treia persoană.

Conform art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității sunt supuse urmăririi silite prin

poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută

străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului

ori sunt deținute în numele său de un terț sau pe care acesta din urma i le va datora în

viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile

mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori

sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la

termen ori de la data îndeplinirii condiției. Alin. (2) Poprirea se înființează prin somație a

administratorului insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la

alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de intentare a procedurii de

insolvabilitate/faliment asupra debitorului. Alin. (11) Dacă din probele administrate

rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va

adopta o hotărâre de validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma

datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desființarea popririi. Poprirea înființată

asupra unei creanțe cu termen sau sub condiție poate fi validată, dar hotărârea nu poate fi

executată decât după ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după

caz. Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la

scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producându-și

efectele numai la data când sumele devin scadente.

Din conținutul normei enunțate este de înțeles că sunt supuse urmării silite, prin

poprire mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi juridice

existente. Totodată, Legea insolvabilității obligă debitorul, care înaintează cererea de

validare a popririi, de a face dovada existenței creanței pe care o are împotriva terțului

poprit.

La caz, se constată că lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului Sacaliuc Cristina în susținerea cererii cu privire la validarea popririi față de

Consiliul municipal Chișinău și încasarea datoriei a invocat că terțul poprit a acumulat o

datorie la plata energiei termice în mărime de 69 133,82 lei pentru apartamentul nr. 135

4

din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2, care este proprietate municipală, iar ÎMGFL nr.

16 din Chișinău nu a înregistrat contract de locațiune pe numele altor persoane.

Pentru a confirma suma datoriei terțului poprit lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău în procedura falimentului a prezentat instanței de insolvabilitate informația ÎM

„Infocom” privind achitarea serviciilor locativ-comunale de către locatarul Miron V.G.

domiciliat în apartamentul nr. 135 din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2 pentru

perioada noiembrie 2001-septembrie 2016.

Instanța de recurs reține că înscrisul dat confirmă că locatar al apartamentului nr. 135

din mun. Chișinău, str. N. Costin nr. 65/2 este Miron V.G., care se folosește de serviciile

comunale și care înregistrează datoria pentru serviciile prestate, iar lichidatorul nu a

prezentat nici o probă instanței de insolvabilitate, care ar face dovada că locatarul

domiciliază ilegal în apartamentul în cauză, mai ales că apartamentul a fost gestionat de

ÎMGFL nr.16, care și urma să supravegheze cui i se prestează serviciile contractate de

ÎMGFL de la furnizori.

Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei pretențiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Prevederile art. 121 CPC indică că instanța judecătorească reține spre examinare și

cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile

referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea

justă a cazului.

La caz, lichidatorul ÎMGFL nr.16 din Chișinău în procedura falimentului nu a

prezentat instanței de insolvabilitate nici o factură în privința terțului poprit Consiliul

municipal Chișinău, nefiind demonstrat faptul că serviciile au fost furnizate ultimului.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că potrivit pct. 4 din decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 16/16 din 15.12.2004 „Cu privire la transmiterea edificiilor și

construcțiilor capitale de la balanța ÎM „Direcția Locuințe” și întreprinderile municipale

de gestionare a fondului locativ (ÎMGFJ 1-23) la balanța Consiliului municipal Chișinău”,

ÎMGFL nr. 16 i-au fost transmise în gestiune numai încăperile din mun. Chișinău, str. O.

Ghibu nr. 2/4 cu suprafața de 345,6 m.p.(f.d. 16-17).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție remarcă ca fiind întemeiată concluzia instanței de insolvabilitate în

sensul că lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului nu a prezentat

probe care ar demonstra faptul că obligația de a achita datoria pentru energia termică în

mărime de 69 133,82 lei pentru apartamentul nr. 135 din mun. Chișinău, str. N. Costin nr.

65/2 îi revine Consiliului municipal Chișinău, or serviciile comunale au fost prestate unei

persoane fizice, fapt confirmat prin informația de la ÎM „Infocom” (f.d. 7-13).

Ținând cont de faptul că lichidatorul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului Sacaliuc Cristina nu a prezentat probe pertinente și veridice, care ar confirma

existența datoriei terțului poprit Consiliului municipal Chișinău față de debitorul ÎMGFL

nr. 16 din Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de insolvabilitate temeinic și legal a respins

cererea depusă de către lichidatorul SRL „ÎMGFL nr. 16 din Chișinău în procedura

falimentului Sacaliuc Cristina cu privire la validarea popririi și încasarea datoriei.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanției de

insolvabilitate este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține hotărârea

instanței de insolvabilitate.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare

a Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului Sacaliuc Cristina.

Se menține hotărârii Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2017, în pricina civilă la

cererea înaintată de lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului împotriva Consiliului municipal

Chișinău privind validarea popririi în sumă de 69 133,82 lei și încasarea de la terțul poprit

Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău în procedura falimentului a datoriei pentru consumul

energiei termice în mărime de 69 133,82 lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Maria Ghervas

6