3ra-839/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-839/2017 judecător: L. Holevițcaia instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Vascan, E. Fistican, N. Simciuc Î N C H E I E R E 23 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Tatiana Vieru judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae împotriva Ministerul Mediului al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 prin care s-a admis apelul declarat de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 01 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă : La 26 mai 2016, reclamanții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Mediului al RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, sunt pescari industriali/ comerciali, acesta fiind genul lor principal de activitate, anual primeau certificate de atribuire a cotei anuale pentru pescuitul industrial/ comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale, lacul de acumulare Costești-Stânca, perfectându-și anual permise pentru pescuit.

În luna decembrie 2015, reclamanții au depus în modul stabilit cereri, privind eliberarea certificatelor de atribuire a cotei anuale pentru pescuitul industrial/ comercial în bazinul acvatic piscicol natural, lacul de acumulare Costești-Stânca pentru perioada anului 2016, însă în eliberarea certificatelor reclamanților neîntemeiat li s-a refuzat.

Susțin că, din scrisoarea Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului din 29 decembrie 2015 rezultă, că în conformitate cu prevederile art. 20 al Legii nr. 1 149-XVI din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, în scopul conservării resurselor biologice acvatice și asigurarea restabilirii lor, de către Ministerul Mediului - autoritatea publică centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului, prin ordinul nr. 113 din 25 noiembrie 2015 nu au fost aprobate cotele pentru pescuitul industrial/ comercial în bazinele acvatice piscicole naturale pentru perioada anului 2016. Potrivit ordinului nominalizat, cotele pentru pescuitul industrial/ comercial în bazinele acvatice piscicole naturale pentru perioada anului 2016 nu au fost aprobate în temeiul observațiilor ihtiologice, efectuate de către Serviciul piscicol și recomandărilor Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei.

Conform recomandărilor, s-a stabilit faptul reducerii dramatice a biodersivității ihtiofaunistice în obiectivele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldova, determinat de bararea râurilor, asanarea zonelor umede, dezvoltarea transportului naval, poluarea chimică și termică cu efecte de eutrofizare. Astfel, reclamanții au indicat că Ministerul Mediului a emis ordinul contestat reieșind din situația creată și în scopul conservării resurselor biologice acvatice și asigurarea restabilirii lor.

La 13 ianuarie 2016, reclamanții printr-o cerere prealabilă au solicitat Ministrului Mediului revocarea ordinului nr. 113 din 25 noiembrie 2015. La 08 februarie 2016, reclamanții invocă că au primit răspuns evaziv de la Ministrul Mediului, din conținutul căruia rezultă că, pescuitul industrial/ comercial în bazinele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldova, inclusiv, lacul de acumulare Costești-Stânca, este reglementat în conformitate cu prevederile Legii nr. 149-XVI din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura. La fel menționează, că conform datelor prezentate de către Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, se denotă faptul că, ihtiofauna lacului de acumulare Costești-Stânca indică imixtiuni antropice distructive și presingul pescuitului ilicit până într-o așa măsură, în cât speciile reofile, specifice apelor curgătoare, aproape lipsesc, iar cele limnofile, specific apelor stătătoare, predomină.

Astfel, conform art. 20 din Legea nr. 149-XVI din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, pentru conservarea resurselor biologice acvatice și asigurarea restabilirii lor, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului aprobă cotele, care se determină anual, pentru fiecare obiectiv acvatic piscicol natural în parte, în baza observațiilor ihtiologice efectuate de Serviciul Piscicol conform recomandărilor instituțiilor de cercetări științifice.

Potrivit art. 6 al Acordului dintre Guvernul României și al Republicii Moldova, semnat la 01 august 2003 privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și lacul de acumulare Costești-Stânca, pentru protecția și refacerea resurselor piscicole, părțile, de comun acord, pe baza studiilor și cercetărilor fundamentale științific, pot stabili perioade de interzicere a pescuitului în scop comercial în râul Prut și în lacul de acumulare Costești-Stânca.

2 Reieșind din răspunsul Ministerului Mediului nr. 3-col/16 din 03 februarie 2016, la cererea prealabilă a reclamanților în conformitate cu prevederile acordului, Ministerul Mediului a informat partea română referitor la intenția neaprobării cotelor pentru pescuitul industrial/ comercial pentru anul 2016, însă, în lipsa unui răspuns din partea Guvernului Român, Ministerul Mediului, unilateral, a elaborat ordinul cu privire la pescuitul industrial/ comercial pentru anul 2016, publicat în MO nr. 324-329 din 29 noiembrie 2015. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016, s-a admis acțiunea reclamanților. S-a anulat ordinul Ministerului Mediului al RM nr. 113 din 25 noiembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ca fiind emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

S-a obligat Ministerul Mediului să comunice despre anularea ordinului nr. 113 din 25 noiembrie 2015 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. La 11 noiembrie 2016, Ministerul Mediului al RM a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 s-a admis apelul declarat de Ministerul Mediului al RM. S-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016 și încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 noiembrie 2016, prin care a fost înlăturată greșeala comisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău prin înlocuirea sintagmei „15 noiembrie 2015” cu sintagma „25 noiembrie 2015”, și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. La 29 mai 2017, recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, deoarece pricina a fost examinată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, astfel încălcându-se flagrant art. 6 CEDO.

A mai menționat în recurs că, la 22 februarie 2017, ora 10:00, ședința de judecată a instanței de apel nu a avut loc, fiind judecate alte cauze, și nu a fost comunicat data și ora pentru care a fost amânată examinarea cauzei. Drept consecință la ora 11:30 a fost depusă cerere de amânare a ședinței de judecată, deoarece reprezentantul recurenților avea o altă ședință de judecată la Judecătoria Sângerei, în aceiași zi. Consideră că instanța de apel a ignorant prevederile art. 100, alin. (3) Cod de procedură civilă și decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea 3 normelor de drept material, instanța de judecată a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 22 februarie 2017. La 27 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la proces copia deciziei motivate a instanței de apel (f.d. 188), însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării deciziei instanței de apel, astfel recursul depus la 29 mai 2017 este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432, alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel a ignorant prevederile art.100, alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de recurs menționează că este neîntemeiat și urmează a fi respins. Potrivit actelor cauzei se atestă că, Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba 4 Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae nu s-au prezentat și nu au comunicat instanței de apel motivele neprezentării, fiind însă înștiințați legal despre data și ora examinării cauzei în conformitate cu art. 102-105 Cod de procedură civilă (f.d. 160-172). Totodată, avocatul Chifiac Iurie a solicitat amânarea examinării cauzei pentru o altă data, invocând că este antrenat în alt proces, însă instanța de apel just a invocat faptul că la materialele dosarului lipsește citația instanței de judecată în care urma să participe avocatul Chifiac Iurie.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431, alin. (2), 433, lit. a) și 440, alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Tatiana Vieru judecători Ion Druță Galina Stratulat 5