3ra-839/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-839/2017

judecător: L. Holevițcaia

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, E. Fistican, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

23 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Tatiana Vieru

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de recurenții Bodiu Vadim,

Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu

Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin

intermediul avocatului Chifiac Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bodiu Vadim,

Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu

Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae împotriva

Ministerul Mediului al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 prin care

s-a admis apelul declarat de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, fiind

casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016 și

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 26 mai 2016, reclamanții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară

Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și

Portarescu Nicolae au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Mediului al RM cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, sunt pescari industriali/

comerciali, acesta fiind genul lor principal de activitate, anual primeau certificate

de atribuire a cotei anuale pentru pescuitul industrial/ comercial în obiectivele

acvatice piscicole naturale, lacul de acumulare Costești-Stânca, perfectându-și

anual permise pentru pescuit.

În luna decembrie 2015, reclamanții au depus în modul stabilit cereri,

privind eliberarea certificatelor de atribuire a cotei anuale pentru pescuitul

industrial/ comercial în bazinul acvatic piscicol natural, lacul de acumulare

Costești-Stânca pentru perioada anului 2016, însă în eliberarea certificatelor

reclamanților neîntemeiat li s-a refuzat.

Susțin că, din scrisoarea Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului din

29 decembrie 2015 rezultă, că în conformitate cu prevederile art. 20 al Legii nr.

1

149-XVI din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, în

scopul conservării resurselor biologice acvatice și asigurarea restabilirii lor, de către

Ministerul Mediului - autoritatea publică centrală abilitată cu gestiunea resurselor

naturale și cu protecția mediului, prin ordinul nr. 113 din 25 noiembrie 2015 nu au

fost aprobate cotele pentru pescuitul industrial/ comercial în bazinele acvatice

piscicole naturale pentru perioada anului 2016.

Potrivit ordinului nominalizat, cotele pentru pescuitul industrial/ comercial

în bazinele acvatice piscicole naturale pentru perioada anului 2016 nu au fost

aprobate în temeiul observațiilor ihtiologice, efectuate de către Serviciul piscicol și

recomandărilor Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei.

Conform recomandărilor, s-a stabilit faptul reducerii dramatice a

biodersivității ihtiofaunistice în obiectivele acvatice piscicole naturale ale

Republicii Moldova, determinat de bararea râurilor, asanarea zonelor umede,

dezvoltarea transportului naval, poluarea chimică și termică cu efecte de

eutrofizare.

Astfel, reclamanții au indicat că Ministerul Mediului a emis ordinul

contestat reieșind din situația creată și în scopul conservării resurselor biologice

acvatice și asigurarea restabilirii lor.

La 13 ianuarie 2016, reclamanții printr-o cerere prealabilă au solicitat

Ministrului Mediului revocarea ordinului nr. 113 din 25 noiembrie 2015.

La 08 februarie 2016, reclamanții invocă că au primit răspuns evaziv de la

Ministrul Mediului, din conținutul căruia rezultă că, pescuitul industrial/ comercial

în bazinele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldova, inclusiv, lacul de

acumulare Costești-Stânca, este reglementat în conformitate cu prevederile Legii

nr. 149-XVI din 08 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura.

La fel menționează, că conform datelor prezentate de către Institutul de

Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, se denotă faptul că, ihtiofauna lacului

de acumulare Costești-Stânca indică imixtiuni antropice distructive și presingul

pescuitului ilicit până într-o așa măsură, în cât speciile reofile, specifice apelor

curgătoare, aproape lipsesc, iar cele limnofile, specific apelor stătătoare,

predomină.

Astfel, conform art. 20 din Legea nr. 149-XVI din 08 iunie 2006 privind

fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, pentru conservarea resurselor biologice

acvatice și asigurarea restabilirii lor, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea

resurselor naturale și cu protecția mediului aprobă cotele, care se determină anual,

pentru fiecare obiectiv acvatic piscicol natural în parte, în baza observațiilor

ihtiologice efectuate de Serviciul Piscicol conform recomandărilor instituțiilor de

cercetări științifice. Potrivit art. 6 al Acordului dintre Guvernul României și al

Republicii Moldova, semnat la 01 august 2003 privind cooperarea în domeniul

protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și lacul de

acumulare Costești-Stânca, pentru protecția și refacerea resurselor piscicole,

părțile, de comun acord, pe baza studiilor și cercetărilor fundamentale științific, pot

stabili perioade de interzicere a pescuitului în scop comercial în râul Prut și în lacul

de acumulare Costești-Stânca.

2

Reieșind din răspunsul Ministerului Mediului nr. 3-col/16 din 03 februarie

2016, la cererea prealabilă a reclamanților în conformitate cu prevederile acordului,

Ministerul Mediului a informat partea română referitor la intenția neaprobării

cotelor pentru pescuitul industrial/ comercial pentru anul 2016, însă, în lipsa unui

răspuns din partea Guvernului Român, Ministerul Mediului, unilateral, a elaborat

ordinul cu privire la pescuitul industrial/ comercial pentru anul 2016, publicat în

MO nr. 324-329 din 29 noiembrie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie 2016,

s-a admis acțiunea reclamanților.

S-a anulat ordinul Ministerului Mediului al RM nr. 113 din 25 noiembrie

2015, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ca fiind emis contrar

prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

S-a obligat Ministerul Mediului să comunice despre anularea ordinului nr.

113 din 25 noiembrie 2015 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după

devenirea definitivă a hotărârii judecătorești.

La 11 noiembrie 2016, Ministerul Mediului al RM a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

integral acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 s-a admis apelul

declarat de Ministerul Mediului al RM.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 noiembrie

2016 și încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 noiembrie 2016, prin

care a fost înlăturată greșeala comisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău prin înlocuirea sintagmei „15 noiembrie 2015” cu sintagma „25

noiembrie 2015”, și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

La 29 mai 2017, recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor,

Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi

Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie au depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a încălcat normele de

drept procedural, deoarece pricina a fost examinată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, astfel

încălcându-se flagrant art. 6 CEDO.

A mai menționat în recurs că, la 22 februarie 2017, ora 10:00, ședința de

judecată a instanței de apel nu a avut loc, fiind judecate alte cauze, și nu a fost

comunicat data și ora pentru care a fost amânată examinarea cauzei.

Drept consecință la ora 11:30 a fost depusă cerere de amânare a ședinței de

judecată, deoarece reprezentantul recurenților avea o altă ședință de judecată la

Judecătoria Sângerei, în aceiași zi.

Consideră că instanța de apel a ignorant prevederile art. 100, alin. (3) Cod

de procedură civilă și decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea

3

normelor de drept material, instanța de judecată a aplicat o lege care nu trebuia să

fie aplicată.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la

22 februarie 2017.

La 27 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la

proces copia deciziei motivate a instanței de apel (f.d. 188), însă la materialele

dosarului nu se regăsește dovada recepționării deciziei instanței de apel, astfel

recursul depus la 29 mai 2017 este depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432, alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de recurenții Bodiu

Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae,

Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin

intermediul avocatului Chifiac Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel a ignorant

prevederile art.100, alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

menționează că este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Potrivit actelor cauzei se atestă că, Bodiu Vadim, Strutinschi Victor,

Dicusară Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba

4

Valeri, Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae nu s-au prezentat și nu au

comunicat instanței de apel motivele neprezentării, fiind însă înștiințați legal despre

data și ora examinării cauzei în conformitate cu art. 102-105 Cod de procedură

civilă (f.d. 160-172).

Totodată, avocatul Chifiac Iurie a solicitat amânarea examinării cauzei

pentru o altă data, invocând că este antrenat în alt proces, însă instanța de apel just

a invocat faptul că la materialele dosarului lipsește citația instanței de judecată în

care urma să participe avocatul Chifiac Iurie.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară Igor, Cebotari Grigore,

Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri, Culcițchi Ghenadie și

Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431, alin. (2), 433, lit. a) și 440, alin.

(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de recurenții Bodiu Vadim, Strutinschi Victor, Dicusară

Igor, Cebotari Grigore, Surujiu Nicolae, Surujiu Ghenadie, Colibaba Valeri,

Culcițchi Ghenadie și Portarescu Nicolae, prin intermediul avocatului Chifiac Iurie,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Tatiana Vieru

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5