3ra-787/17 — incasarea indemnizatiei unice

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-787/17 instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 16 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Guțan și Viorel Răileanu împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea indemnizației unice, a penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de către reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi și Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 23 mai 2016, c o n s t a t ă: La data de 10 noiembrie 2015, Victor Guțan și Viorel Răileanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea indemnizației unice,

a penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că au activat în calitate de polițiști, iar, ulterior, în baza ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 380 ef din 27 iunie 2014, au încetat serviciul în Poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. c) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie. Menționează că, conform aceluiași ordin, în temeiul art. 65 alin. (2) al Legii enunțate, li s-a stabilit indemnizația unică în legătură cu pensionarea, ce constituia pentru Victor Guțan suma de 76 521,19 lei și pentru Viorel Răileanu suma de 75 500,22 lei.

1 Susțin că, pârâtul le-a achitat doar parțial aceste indemnizații, prin transferul la cardurile sale bancare a sumei de 66 007,78 lei în beneficiul lui Victor Guțan și a sumei de 65 170,58 lei în beneficiul lui Viorel Răileanu. Relevă că, urmare a întârzierii achitării integrale a indemnizației unice în legătură cu pensionarea, la data de 08 decembrie 2014, s-au adresat la Inspectoratul General al Poliției cu cereri privind achitarea restanței datorate la indemnizațiile unice prevăzute de art. 65 alin. (2) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, iar prin răspunsurile nr. 16421 din 22 decembrie 2014 și nr. 6422 din 22 decembrie 2014 ultimul i-a informat că, întârzierea achitării indemnizației unice este cauzată de lipsa de finanțare pentru moment și i-au asigurat că, îndată ce vor fi surse financiare, indemnizația unică va fi achitată, însă aceasta nu le-a mai fost achitată.

Consideră că, în legătură cu faptul că, indemnizația unică în legătură cu pensionarea urma a fi achitată integral cel târziu în ziua eliberării, conform art.art.143 alin. (1) lit. a), 150, 330 alin. (2) din Codul muncii și art. 619 din Codul civil, pârâtul urmează să le achite o penalitate în sumă de 5 276,02 lei pentru Victor Guțan și 5 180,64 lei pentru Viorel Răileanu, ce constituie 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de plată a indemnizației unice (la data depunerii acțiunii - 502 zile), precum și o dobândă de întârziere în sumă de 2819,18 lei pentru Victor Guțan și 2769,89 lei - pentru Viorel Răileanu.

Invocă că, din cauza întârzierii achitării indemnizației unice de pensionare în mărime deplină, reținerea admisă fiind neîntemeiată, le-a fost cauzat un prejudiciu moral exprimat prin suferințe psihice provocate de situații de îngrijorare în legătură cu pierderea unei părți considerabile a salariului planificat pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a familiilor sale.

Solicită încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Victor Guțan a restanței la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 10 513,41 lei, a penalității din sumele neplătite în termen în sumă de 5276,02 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2 819,18 lei și a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în beneficiul lui Viorel Răileanu a restanței la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 10 329,64 lei, a penalității din sumele neplătite în termen în sumă de 5 180,64 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2 769,89 lei și a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 februarie 2016 au atrași în proces Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor în calitate de intervenienți accesorii. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 mai 2016 acțiunea a fost admisă parțial și au fost încasate de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Victor Guțan restanța la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 10513,41 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei și în beneficiul lui Viorel Răileanu restanța la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 10329,64 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 2 Prima instanță, admițând pretenția reclamanților cu privire la încasarea restanței la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea, a reținut că, ținând cont de faptul că, Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015, prin care a fost abrogată litera g) din art. 20 al Codului fiscal, a intrat în vigoare la data de 01 mai 2015, iar în baza ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 380 ef din 27 iunie 2014, raporturile de serviciu între pârât și reclamanți au fost întrerupte începând cu data de 27 iunie 2014, adică cu o dată anterioară, reclamanților neîntemeiat le-a fost reținut de către pârât impozitul pe venit în sumă de 10513,41 lei și, respectiv, 10329,64 lei.

Totodată, prima instanță, respingând pretențiile reclamanților cu privire la încasarea penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, a relevat că, neachitarea reclamanților de către pârât a indemnizației unice în termenul prevăzut de art. 143 alin. (1) din Codul muncii nu-i poate fi imputată pârâtului, dat fiind faptul că, cheltuielile ce țin de plata indemnizației unice la încetarea raporturilor de muncă sunt de ordin neprevăzute și nu pot fi incluse inițial la planificarea bugetului, depășind sumele alocate în acest sens. Or, Inspectoratul General al Poliției a întreprins toate măsurile pentru stingerea datoriilor acumulate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 au fost respinse apelurile declarate de către reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi și Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 25 mai 2017, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au interpretat eronat normele de drept material, au elucidat și au dat apreciere numai argumentelor invocate de către intimați și nu au luat în considerare argumentele invocate de către reprezentantul recurentului. Menționează că, instanțele judecătorești urmau să respingă acțiunea, deoarece evenimentul s-a produs cu întârziere nu din vina angajatorului.

La data de 23 iunie 2017, reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea respingerii acțiunii, deoarece instanțele judecătorești au interpretat eronat legea și, anume, prevederile art. art. 328 alin. (1) și (2), 329 alin. (1) și (2) și 330 alin. (2) din Codul muncii și ale art. art. 619 alin. (1) și (2), 1398 alin. (1) și (2) și 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil, au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată – art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată – art.327 alin. (1) și (3) și art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii. 3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile au fost declarate în termen, or, din materialele cauzei nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către Inspectoratul General 4 al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito versus Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer versus Germania, 22 martie 2016), pe când în recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Luiza Gafton Mariana Pitic 5