3ra-787/17 — incasarea indemnizatiei unice

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-787/17

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

16 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel

Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Guțan și Viorel

Răileanu împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii

Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea

indemnizației unice, a penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel

Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi și Inspectoratul General al Poliției și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 23 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 10 noiembrie 2015, Victor Guțan și Viorel Răileanu au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți

accesorii Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea

indemnizației unice, a penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că au activat în calitate de polițiști,

iar, ulterior, în baza ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 380 ef din 27 iunie

2014, au încetat serviciul în Poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. c) al Legii cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului, în legătură cu împlinirea vechimii în muncă

ce permite dreptul la pensie.

Menționează că, conform aceluiași ordin, în temeiul art. 65 alin. (2) al Legii

enunțate, li s-a stabilit indemnizația unică în legătură cu pensionarea, ce constituia

pentru Victor Guțan suma de 76 521,19 lei și pentru Viorel Răileanu suma de 75 500,22

lei.

1

Susțin că, pârâtul le-a achitat doar parțial aceste indemnizații, prin transferul la

cardurile sale bancare a sumei de 66 007,78 lei în beneficiul lui Victor Guțan și a sumei

de 65 170,58 lei în beneficiul lui Viorel Răileanu.

Relevă că, urmare a întârzierii achitării integrale a indemnizației unice în legătură

cu pensionarea, la data de 08 decembrie 2014, s-au adresat la Inspectoratul General al

Poliției cu cereri privind achitarea restanței datorate la indemnizațiile unice prevăzute

de art. 65 alin. (2) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, iar

prin răspunsurile nr. 16421 din 22 decembrie 2014 și nr. 6422 din 22 decembrie 2014

ultimul i-a informat că, întârzierea achitării indemnizației unice este cauzată de lipsa

de finanțare pentru moment și i-au asigurat că, îndată ce vor fi surse financiare,

indemnizația unică va fi achitată, însă aceasta nu le-a mai fost achitată.

Consideră că, în legătură cu faptul că, indemnizația unică în legătură cu

pensionarea urma a fi achitată integral cel târziu în ziua eliberării, conform art.art.143

alin. (1) lit. a), 150, 330 alin. (2) din Codul muncii și art. 619 din Codul civil, pârâtul

urmează să le achite o penalitate în sumă de 5 276,02 lei pentru Victor Guțan și 5

180,64 lei pentru Viorel Răileanu, ce constituie 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de

plată a indemnizației unice (la data depunerii acțiunii - 502 zile), precum și o dobândă

de întârziere în sumă de 2819,18 lei pentru Victor Guțan și 2769,89 lei - pentru Viorel

Răileanu.

Invocă că, din cauza întârzierii achitării indemnizației unice de pensionare în

mărime deplină, reținerea admisă fiind neîntemeiată, le-a fost cauzat un prejudiciu

moral exprimat prin suferințe psihice provocate de situații de îngrijorare în legătură cu

pierderea unei părți considerabile a salariului planificat pentru acoperirea cheltuielilor

de întreținere a familiilor sale.

Solicită încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui

Victor Guțan a restanței la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în

mărime de 10 513,41 lei, a penalității din sumele neplătite în termen în sumă de

5276,02 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2 819,18 lei și a sumei de 10000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral, iar în beneficiul lui Viorel Răileanu a restanței la plata

indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 10 329,64 lei, a penalității

din sumele neplătite în termen în sumă de 5 180,64 lei, a dobânzii de întârziere în

mărime de 2 769,89 lei și a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea

de la pârât a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 februarie

2016 au atrași în proces Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor în

calitate de intervenienți accesorii.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 mai 2016 acțiunea a fost

admisă parțial și au fost încasate de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui

Victor Guțan restanța la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime

de 10513,41 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei și în beneficiul

lui Viorel Răileanu restanța la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea în

mărime de 10329,64 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

2

Prima instanță, admițând pretenția reclamanților cu privire la încasarea restanței

la plata indemnizației unice în legătură cu pensionarea, a reținut că, ținând cont de

faptul că, Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015, prin care a fost abrogată litera g) din art. 20

al Codului fiscal, a intrat în vigoare la data de 01 mai 2015, iar în baza ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 380 ef din 27 iunie 2014, raporturile de serviciu

între pârât și reclamanți au fost întrerupte începând cu data de 27 iunie 2014, adică cu

o dată anterioară, reclamanților neîntemeiat le-a fost reținut de către pârât impozitul pe

venit în sumă de 10513,41 lei și, respectiv, 10329,64 lei.

Totodată, prima instanță, respingând pretențiile reclamanților cu privire la

încasarea penalității și a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, a

relevat că, neachitarea reclamanților de către pârât a indemnizației unice în termenul

prevăzut de art. 143 alin. (1) din Codul muncii nu-i poate fi imputată pârâtului, dat fiind

faptul că, cheltuielile ce țin de plata indemnizației unice la încetarea raporturilor de

muncă sunt de ordin neprevăzute și nu pot fi incluse inițial la planificarea bugetului,

depășind sumele alocate în acest sens. Or, Inspectoratul General al Poliției a întreprins

toate măsurile pentru stingerea datoriilor acumulate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 au fost respinse

apelurile declarate de către reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu,

avocatul Vitalie Carmanschi și Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La data de 25 mai 2017, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au interpretat eronat

normele de drept material, au elucidat și au dat apreciere numai argumentelor invocate

de către intimați și nu au luat în considerare argumentele invocate de către

reprezentantul recurentului.

Menționează că, instanțele judecătorești urmau să respingă acțiunea, deoarece

evenimentul s-a produs cu întârziere nu din vina angajatorului.

La data de 23 iunie 2017, reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu,

avocatul Vitalie Carmanschi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe în partea respingerii acțiunii, deoarece instanțele

judecătorești au interpretat eronat legea și, anume, prevederile art. art. 328 alin. (1) și

(2), 329 alin. (1) și (2) și 330 alin. (2) din Codul muncii și ale art. art. 619 alin. (1) și

(2), 1398 alin. (1) și (2) și 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil, au aplicat legea care nu

trebuia să fie aplicată – art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată – art.327 alin. (1)

și (3) și art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile au fost declarate în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării deciziei

contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către Inspectoratul General

4

al Poliției și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie

Carmanschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Asito versus Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer versus Germania, 22

martie 2016), pe când în recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției

și reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie

Carmanschi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și

reprezentantul lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi

ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și reprezentantul

lui Victor Guțan și al lui Viorel Răileanu, avocatul Vitalie Carmanschi se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

5