3ra-680/17 — contestarea actului administrativ

3ra-680/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosar nr. 3ra-680/2017

judecător: I. Chirtoacă

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

D E C I Z I E

16 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecători Svetlana Filincova, Nicolae Craiu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei

de Stat,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al

municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Asociația

Tinerilor Artiști „Oberliht” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, prin care

s-a admis apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău cu casarea

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 iulie 2016 și pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.

Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Asociația Tinerilor Artiști

„Oberliht”, prin care a solicitat instanței anularea dispoziției nr. 405-d din 18

aprilie 2016, „Cu privire la edificarea unui însemn decorativ animalelor fără

adăpost, în scuarul din str. Colina Pușkin colț cu str. Buna Vestire”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 18 aprilie 2016, Primarul

General al mun. Chișinău a emis dispoziția 405-d „Cu privire la edificarea unui

însemn decorativ animalelor fără adăpost în scuarul din str. Colina Pușkin colț cu

str. Buna Vestire”.

Precizează reclamantul că la 26 aprilie 2016, dispoziția citată supra a

parvenit la control.

Susține Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că în rezultatul

controlului efectuat, a constatat că dispoziția respectivă a fost emisă cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare.

1

Ca urmare la 18 mai 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a înaintat Primarului General al mun. Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-945,

prin care a solicitat abrogarea dispoziției menționate.

Afirmă reclamantul că în termenii stabiliți de legislația în vigoare, la 17

iunie 2016 a parvenit demersul nr. 06119/3898 din 15 iunie 2016, prin care s-a

refuzat abrogarea dispoziției nr. 405-d din 18 aprilie 2016.

Susține reclamantul că actul administrativ contestat a fost emis cu

depășirea competențelor autorității publice executive, întrucât Primarul General al

mun. Chișinău, nu are competența de administrare a bunurilor domeniului public

și ale celui privat al orașului (municipiului), prerogativa respectivă revenindu-i

conform legislației în vigoare Consiliului mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015

s-a admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat către Primarul General al mun. Chișinău, Dorin

Chirtoacă, intervenient accesoriu Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht” privind

anularea dispoziției.

S-a anulat dispoziția nr. 405-d din 18 aprilie 2016 „Cu privire la edificarea

unui semn decorativ animalelor fără adăpost, în scuarul din str. Colina Pușkin colț

cu str. Buna Vestire”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 10 august 2016, Primarul

General al mun. Chișinău a declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 27 iulie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 s-a admis apelul

declarat de Primarul General al mun. Chișinău.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 iulie 2016

cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 10 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, conform scrisorii de însoțire nr.

3009 (f.d. 76).

La 12 aprilie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat în termen, în cazul în care la materialele cauzei nu se regăsește dovada

recepționării de către părți a deciziei instanței de apel.

2

Recurentul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în motivarea

recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel,

deoarece a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material.

Afirmă că instanța de apel eronat a indicat în motivarea soluției precum

că, obiectul dispoziției nr. 405-d din 18 aprilie 2016 nu este un monument de for

public, dar însemn decorativ, deoarece acesta urmează a fi o construcție ușor

demontabilă, din masă lemnoasă, amplasată temporar, în cazul în care materialele

cauzei nu denotă cu certitudine materialele din care urma a fi construit obiectul

vizat.

Mai mult a mai indicat recurentul că instanța de apel eronat a concluzionat

și asupra faptului că actul administrativ este legal, fiind susținut exclusiv din

fonduri private, deoarece acest argument nu are fundamentare juridică.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 17 mai 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Primarului General al mun. Chișinău și Asociației Tinerilor Artiști „Oberliht”

cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la examinarea cauzei intimații nu au depus referință, în care să-și

exprime poziția vis-a-vis de recursul înaintat.

Prin încheierea completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 recursul declarat de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a considerat admisibil și s-a

fixat spre examinare pentru 16 august 2017.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârii atacate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Actele cauzei atestă că, la 22 iunie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului General al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu

Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht”, prin care a solicitat instanței anularea

3

dispoziției nr. 405-d din 18 aprilie 2016, „Cu privire la edificarea unui însemn

decorativ animalelor fără adăpost, în scuarul din str. Colina Pușkin colț cu str.

Buna Vestire”.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță la 23 septembrie 2015

s-a pronunțat în vederea admiterii cererii de chemare în judecată înaintată de

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General

al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Asociația Tinerilor

Artiști „Oberliht” privind anularea dispoziției cu anularea dispoziției nr. 405-d din

18 aprilie 2016 „Cu privire la edificarea unui semn decorativ animalelor fără

adăpost, în scuarul din str. Colina Pușkin colț cu str. Buna Vestire”.

Întru argumentarea soluției, prima instanță a reținut că, acțiunea înaintată

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este întemeiată, stabilind cert

că dispoziția este ilegală, deoarece Primarul era competent să emită un astfel de

act doar întru executarea unei eventuale decizii a consiliului local.

Însă, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 s-a admis

apelul declarat de Primarul General al mun. Chișinău.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 iulie 2016

cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Întru argumentarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima instanță

eronat a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii, deoarece obiectul dispoziției nr.

405-d din 18 aprilie 2016 nu este un monument de for public, dar însemn

decorativ, fiind o construcție ușor demontabilă, din masă lemnoasă, amplasată

temporar.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută,

deoarece concluziile expuse în acestea contravin circumstanțelor pricinii, iar

litigiul a fost soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate

în ședință de judecată.

Potrivit art. 373, alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

Raportând normele enunțate la circumstanțele pricinii din speță, Colegiul

constată că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe eronat a interpretat dreptul material care guvernează raportul juridic

litigios.

Astfel, Colegiul consideră eronată concluzia instanței de apel prin care a

indicat precum că, în baza materialului probator anexat la materialele cauzei,

obiectul dispoziției nr. 405-d din 18 aprilie 2016 nu este un monument de for

4

public, dar însemn decorativ, deoarece acesta urmează a fi o construcție ușor

demontabilă, din masă lemnoasă, amplasată temporar.

Or, pe parcursul examinării cauzei nu au fost prezentate careva probe din

care să rezulte cu certitudine materialele din care urmează a fi construit obiectul

vizat, drept urmare nu există un material probator pertinent în susținerea acestui

argument.

Mai mult, potrivit proiectului-schiță al obiectului nr. 003/2016, elaborat de

SC „Lamiez” SRL, respectivul obiect urmează să fie inclus în categoria B a

monumentelor de for publice, clasificat conform art. 3 al Legii nr. 192 din 30

septembrie 2011, totodată, același proiect stabilește că sculptura va fi instalată pe

un piedestal construit din: placă de oțel, cărămidă/ argilă, beton aparent.

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe

argumente cu caracter declarativ, în lipsa materialului probator care să ateste

veridicitatea celor declarate.

Totodată, în motivarea deciziei instanței de apel se indică precum că actul

administrativ contestat este legal și din considerentul că realizarea obiectivului a

fost susținută exclusiv din fonduri private ale Asociației Tinerilor Artiști

„Oberliht”, însă instanța de recurs consideră că argumentul expus nu are

fundamentare juridică.

Or, conform art. 26, alin. (2) al Legii contenciosului administrativ,

instanța de contencios administrativ nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității actului administrativ și a operațiunilor administrative care au stat la

baza emiterii acestuia.

Suplimentar celor expuse, Colegiul consideră necesar a preciza că însuși

emitentul actului contestat în preambul a făcut referire la Legea monumentelor de

for public, aspect care denotă faptul că prevederile de dispoziție sunt reglementate

de actul legislativ în cauză.

Prin urmare, prima instanță just a reținut că Primarul General al mun.

Chișinău eronat a ajuns la concluzia că este competent să emită asemenea acte, în

temeiul art. 29-32 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, în cazul în care prin

prisma art. 29, art. 32 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, în coroborare cu

art. 14, alin. (2), lit. b), c) și art. 29 alin. (1), lit. a), al Legii nr. 436 din 28

decembrie 2006, Primarul era competent să emită un astfel de act doar întru

executarea unei eventuale decizii a consiliului local, emis în acest sens.

Colegiul consideră necesar a reține și prevederile art. 14, alin. (2), lit. b) și

f) al Legii, care indică că, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe:

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului) și decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție,

întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condițiile

Legii cu privire la locuințe, precum și a întregii infrastructuri economice, sociale

și de agrement de interes local.

5

Totodată relevante sunt și argumentele primei instanțe prin care a indicat

că în speță la emiterea dispoziției contestate, urma a fi respectată procedura

stabilită de prevederile art. 7, alin. (1), (2), (3) al Legii nr. 192 privind

monumentele de for public, care stipulează că înființarea monumentelor de for

public se face prin hotărâre de Guvern. Hotărârea de Guvern privind înființarea

monumentului de for public se adoptă Ia propunerea Ministerului Culturii, în baza

deciziei administrației publice locale competente teritorial, cu avizul Academiei

de Științe a Moldovei. Lucrările de edificare a monumentelor de for public vor

începe doar după adoptarea hotărârii respective de Guvern, în corespundere cu

proiectul monumentului de for public, cu proiectul amenajării terenului aferent și

cu proiectul zonei de protecție a monumentului de for public, avizate de

Ministerul Culturii.

Reieșind din cele supra indicate, Colegiul consideră că, instanța de apel

eronat a apreciat materialul probator și a interpretat eronat normele de drept

material, iar ca rezultat greșit a casat hotărârea primei instanțe, pe când prima

instanță just a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Fiind investit cu judecarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat

o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță,

justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor

importante și cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal

aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia de a admite acțiunea.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. f) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de

Stat.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 și

se menține hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 iulie 2016, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial

Chișinău a Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului

6

Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Asociația Tinerilor Artiști

„Oberliht” cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

judecători Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

7