3ra-463/17 — contestarea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Ungheni Dosarul nr. 3ra-463/17

Judecător: L. Dașchevici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

Î N C H E I E R E

16 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Societatea cu Răspundere Limitată „Edvisprod”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Edvisprod” împotriva Biroului Vamal Ungheni privind

anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Edvisprod” și a

fost menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2015 SRL „Edvisprod” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Ungheni privind anularea deciziilor de

regularizare nr. 02 din 05.01.2015 și nr. 07 din 31.01.2015 întocmite de Biroul

Vamal Ungheni în privința SRL „Edvisprod”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că la data de 05 ianuarie 2015 de

către colaboratorii Biroul Vamal Ungheni a fost întocmită decizia de regularizare

nr. 02, fost aprobată de șeful Biroului Vamal Ungheni. În decizia respectivă s-a

calculat spre încasare de la SRL „Edvisprod” suma totală a drepturilor de

import/export în mărime de 36 181,48 lei.

La 14 ianuarie 2015 a fost depusă o cerere prin care agentul economic și-a

exprimat dezacordul cu această decizie.

În temeiul acestei plângeri Serviciul Vamal al RM a emis o dispoziție prin

care a solicitat Biroului Vamal Ungheni să inițieze o reverificare a

circumstanțelor cauzei.

Ca rezultat, la 31 ianuarie 2015, Biroul Vamal Ungheni a emis o altă decizie

de regularizare nr. 07 prin care au fost reduse plățile vamale de la suma de 36

181,48 lei la suma de 27 664,06 lei.

În calitate de director al SRL „Edvisprod” Țîgulea Eduard a luat cunoștință

cu ultima decizie la 03 februarie 2015 și a exprimat în scris dezacordul cu ea.

Mai indică reclamantul că motiv pentru întocmirea acestor decizii de

regularizare a servit actul de audit post-vămuire nr. 17.14/004 din 19.12.2014.

Acest act a fost întocmit în rezultatul controlului ulterior prin audit post-vămuire

a corectitudinii aprecierii valorii în vamă a mărfurilor importate de SRL

„Edvisprod” în perioada 01.11.2011 - 2014.

Indică reclamantul, că colaboratorilor vamali au fost prezentate explicații

referitoare la rezultatele preliminare a auditului post-vămuire însă acestea nu au

fost luate în considerație. La momentul trecerii mărfii peste frontiera de stat

autoritatea vamală a considerat că declarațiile SRL „Edvisprod” sunt corecte,

nefiind făcute careva mențiuni, obiecții. Ca rezultat al controlului ulterior prin

audit post-vămuire autoritatea vamală neagă corectitudinea aprecierii valorii în

vamă a mărfii în cazul a 6 declarații vamale:

1) DV de import nr. 6504100415 din 19.02.2014 pentru importarea:

„mărarului proaspăt”, „pătrunjelului proaspăt”, „ridiche roșie în stare proaspătă”,

„salata verde „LOLO” în stare proaspătă”, roșii „Cherry” în stare proaspătă,

„căpșuni în stare proaspătă”;

2) DV de import nr. 6504100548 din 28.02.2014 pentru importarea: „ridiche

roșie în stare proaspătă”, „salata verde „LOLO” în stare proaspătă”;

3) DV de import nr. 6504102283 din 16.06.2014 pentru importarea: „roșii în

stare proaspătă”;

4) DV de import nr. 6504102311 din 18.06.2014 pentru importarea: „roșii în

stare proaspătă”;

5) DV de import nr. 6504102552 din 14.07.2014 pentru importarea: „ardei

dulci (grași) în stare proaspătă”, „vinete în stare proaspătă”;

6) DV de import nr. 6504102590 din 17.07.2014 pentru importarea: „ardei

dulci (grași) în stare proaspătă”.

Menționează, că drept reper pentru constatarea diminuării prețului mărfii

autoritatea vamală a folosit datele din baza de date a Serviciului vamal-portal.md,

indicând că în tranzacțiile cu marfa identică sau similară (indicând numărul de

înregistrare și data altor declarații vamale) figurează alte prețuri decât cele

declarate. Astfel, în explicația directorului SRL „Edvisprod” din 16.12.2014,

dezacordurile în formă scrisă din 12.01.2015, 14.01.2015 s-a atras atenția

colaboratorilor vamali că în declarațiile vamale luate de ei drept reper figurează

marfă de alt fel, de altă calitate, și nicidecum nu marfă identică sau similară.

În situația declarațiilor din 16.06.2014 și 18.06.2014 au fost considerate ca

identice roșiile produse în România și roșiile produse în Turcia, nefiind luate în

calcul calitatea acestora, ambalajul, modalitatea de transportare a acestora. Este

cunoscut faptul că roșiile importate din Turcia sânt de calitatea I sau superioară,

sunt calibrate și ambalate în cutii de carton a câte 8-10 kg cu imprimarea mărcilor

comerciale și care se transportă în camioane cu regim termic special. Pe cînd

roșiile importate din România sunt de calitatea II, sunt necalibrate, se ambalează

în cutii de la banane refolosite. Respectiv prețul la ele este mult mai mic în

comparație cu cele din Turcia.

În situația declarațiilor din 14.07.2014 și 17.07.2014 autoritatea vamală a

luat drept reper declarații ce au fost depuse cu 57; 41 și respectiv 60 de zile

diferență față de declarațiile reclamantului. Marfa declarată de reclamant este

agricolă, sezonieră, ușor alterabilă, prin urmare, prețul la ea se modifică foarte

rapid. Ca exemplu servește informația plasată pe portalul „AGRAVISTA.MD”,

unde este indicat că pentru data de 14.07.2014 prețul angro pentru 1 kg de ardei a

constituit în mediu 12 lei la piața din Bălți, 18 lei la piața din Chișinău, pentru

vinete a constituit în mediu 14 lei la piața din Bălți, 15 lei la piața din Chișinău,

iar pentru data de 17.07.2014 prețurile s-au modificat respectiv pentru 1 kg de

ardei la piața din Bălți - în mediu 7,5 lei, la Chișinău - 8 lei; pentru vinete la Bălți

13 lei, la Chișinău - 12 lei.

Menționează că în actul de audit post-vămuire nu a fost menționată nici într-

un caz originea, calitatea produselor folosite ca comparare și nu a fost luat în

calcul prețul ambalajului.

Solicită reclamantul, anularea Deciziilor de regularizare nr. 02 din 05

ianuarie 2015 și nr. 07 din 31 ianuarie 2015 întocmite de Biroul Vamal Ungheni.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 mai 2016, s-a respins ca

nefondată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Edvisprod” împotriva

Biroului Vamal Ungheni privind anularea deciziilor de regularizare nr. 2 din 05

ianuarie 2015 și nr. 7 din 31 ianuarie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016, corectată prin

încheierea Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, s-a respins apelul declarat de

SRL „Edvisprod” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 mai

2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 27 februarie 2017, SRL

„Edvisprod” reprezentată de avocatul Cotună Andrian (mandat nr. 1127912) a

declarat recurs, solicitând:

-primordial, admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei

Ungheni din 26 mai 2016 și a deciziei Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016

pronunțând o nouă hotărâre privind anularea deciziilor de regularizare nr. 02 din

05.01.2015 și nr. 07 din 31.01.2015 întocmite de Biroul Vamal Ungheni în

privința SRL „Edvisprod”;

-alternativ, admiterea recursului, modificarea hotărârii Judecătoriei Ungheni

din 26 mai 2016 și a deciziei Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016 prin

anularea parțială a deciziei de regularizare nr. 02 din 05.01.2015 întocmită de

Biroul Vamal Ungheni în privința SRL „Edvisprod” prin anularea drepturilor de

import spre încasare cu suma de 8 722,80 lei în partea ce ține de taxa pe valoare

adăugată și penalitatea aferentă.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că

normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat prin neaplicarea unei

legi care trebuia să fie aplicată, prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie

aplicată cît și prin interpretarea în mod eronat a legii, aprecierea arbitrară a

probelor de către instanța de apel.

La 28 aprilie 2017 intimatul a prezentat referință pe marginea recursului

declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 27 decembrie 2016 (f.d. 23 vol. II) și a fost

recepționată de recurent la 30 decembrie 2016 (f.d. 25 vol. II), recursul se

consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Edvisprod” nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

actului judecătoresc, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,

care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SRL „Edvisprod” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Edvisprod” se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Ion Druță