3ra-892/17 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Judecătoria Briceni: E. Tverdohleb Dosarul nr. 3ra-892/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

L. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Maria Ghervas

Luiza Gafton

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea

recursului declarat de către Societatea Comercială ”Linavan” Societate cu Răspundere

Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale ”Linavan”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Briceni (Biroul Vamal Nord) cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către Societatea Comercială ”Linavan” Societate cu Răspundere Limitată

și menținută hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2016, SC ”Linavan” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Briceni (Biroul Vamal Nord), solicitînd anularea Actului de

inspecție nr. 2050I8808 din 02 septembrie 2016 emis de către pârât în cazul importării mărfii

lemnoase (CMR seria CR nr. 0181692), declarației vamale DV-2 și a declarației privind

valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2), cu menținerea declarației vamale DV-1 și a

declarației vamale în varianta inițială (tipizata DVV-1); obligarea organului vamal să

revizuiască modul de calculare a plăților vamale pentru marfa lemnoasă importată la 02

septembrie 2016 prin metoda 1 din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20

noiembrie 1997; încasarea din contul pârâtului în beneficiul său sumei de 5.834,32 lei, ce

constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1 și DVV-2, 5000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și 5000 lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca

neântemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017, a fost respins apelul declarat de

către SC ”Linavan” SRL și menținută hotărârea Judecătoriei din 27 decembrie 2016.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că la 02

septembrie 2016 SC ”Linavan” SRL a importat marfă lemnoasă ”lemn tăiat longitudinal

netivit neșlefuit din specii conifere de pin (pinus sylvestris)”, care a fost declarată, prin

depunerea la organul vamal, prin intermediul brokerului vamal ”Eximservice Broker”, a

declarației vamale de import definitiv nr. 2051 18808 în formă electronică prin metoda 1,

1

adică în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă, însă apelanta-reclamantă nu a prezentat

organului vamal toate documentele necesare, și anume orice acord posibil între vânzător și

cumpărător, ofertele de preț, contractele cu terțele persoane referitoare la tranzacțiile interne,

corespondența comercială purtată în vederea încheierii tranzacției și negocierii prețului, care

permit calcularea valorii în vamă a mărfii prin metoda 1 și celelalte metode succesive, fiind

astfel aplicată metoda 6 de rezervă, cu întocmirea Actului de inspecție din 02 septembrie

2016.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că la momentul vămuirii mărfii nici

un document prezentat de către SC ”Linavan” SRL autorității vamale nu conțin date

referitoare la costul acesteia.

Au mai stabilit instanțele de judecată ierarhic inferioare că organul vamal, efectuând o

analiză a informației disponibile în Sistemul Informațional al Serviciului Vamal despre

prețurile mărfurilor din circuitul comerțului extern, precum și a datelor privind mărfurile

identice sau similare, la poziția tarifară 44071093, a căror perfectare vamală a fost efectuată

anterior, a constatat că pe parcursul ultimei perioade de timp de către apelanta-reclamantă SC

”Linavan” SRL au fost importate mărfuri asemănătoare la un preț ireal și este sub nivelul de

producție.

Or, marfa importată de către SC ”Linavan” SRL nu este lemn neprelucrat, dar care a

fost deja prelucrat, pregătit pentru asamblarea lăzilor, unde exportatorul ucrainean OOO

”Лесцентр” a suportat deja toate cheltuielile de prelucrare a lemnului, prețul indicat în

declarația vamală inițială fiind subdiminuat în raport cu prețul materiei prime de facto.

Mai mult ca atît, la declarația vamală nu au fost anexate careva documente care ar

indica posibile reduceri la prețul mărfii oferite de către vânzător la vămuirea mărfii.

Au notat instanțele de judecată ierarhic inferioare că certificatul privind cheltuielile

pentru transport din 02 septembrie 2016 pentru unitățile de transport cu numerele de

înmatriculare ”ODE 372” și ”ED 021 RA”, nu reprezintă act de bază care ar confirma

veridicitatea suportării de către importator a cheltuielilor de transport, deoarece nu sunt

evidențiate pentru care anume tranzacție acestea sunt calculate.

Nici în price-list din 19 aprilie 2016 nu au fost reflectate condițiile de livrare, volumul

mărfurilor și calitatea mărfii.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că din documentele anexate la

declarația vamală, declarantul SC ”Linavan” SRL a prezentat o ofertă comercială datată cu

01 august 2016, adică după perfectarea contractului nr. 1/2016 din 04 ianuarie 2016, fapt ce

trezește dubii privind corectitudinea și veridicitatea ei.

La fel, declarantul nu a prezentat documentul care confirmă calitatea mărfii importate,

fiind unul din cele mai principale acte, potrivit căruia organul vamal poate să identifice

calitatea și respectiv prețul real al mărfii importate.

La 29 mai 2017, SC ”Linavan” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017 și

hotărârii Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În susținerea recursului SC ”Linavan” SRL a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta

speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017 a

fost expediată în adresa SC ”Linavan” SRL la 11 mai 2017 (f.d. 153, vol. II) și recepționată

de către recurentă la 16 mai 2017, fapt ce rezultă din avizul de recepție (f.d. 155, vol. II).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către SC ”Linavan” SRL la 29 mai 2017,

se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 30 iunie 2017, în adresa intimatului Biroul Vamal Nord a fost expediată copia

recursului declarat de către SC ”Linavan” SRL, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

La 19 iulie 2017, Biroul Vamal Nord a depus referință, solicitînd să fie considerat drept

inadmisibil recursul declarat de către SC ”Linavan” SRL cu menținerea deciziei Curții de

Apel Bălți din 28 martie 2017 și hotărârii Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, pe

care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a

cauzei, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SC ”Linavan” SRL este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și

(4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de către SC ”Linavan” SRL nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Astfel, nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul SC

”Linavan” SRL privind ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că

Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, or, SC ”Linavan” SRL nu a

indicat nici un temei de declarare a recursului prevăzut de art. 432 CPC, făcând referire doar

la circumstanțele de fapt ale pricinii.

Referitor la invocarea recurentei precum că instanța de apel a interpretat și aplicat

eronat normele de drept material, fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și

din care circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art.

400 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se

exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt

similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată

ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SC

”Linavan” SRL, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit.

a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea Comercială ”Linavan” Societate cu Răspundere

Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Maria Ghervas

Luiza Gafton

4