3ra-838/17 — Anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-838/17 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-838/17
Prima instanță: Jud. Râșcani, mun. Chișinău (jud. O. Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, L. Popova, Iu. Cotruță)
Î N C H E I E R E
09 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Postica Aurel și de către
Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Postica Aurel
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei de Licențiere a
profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegal refuzul, anularea hotărârii,
obligarea adoptării hotărârii de admitere a cererii de accedere în profesia de avocat și
restituirea sumei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, prin care au fost
admise apelurile declarate de către Postica Aurel și Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat și casată hotărârea Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016,
c o n s t a t ă :
La 02 august 2016, Postica Aurel s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată
către Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Comisia de Licențiere a profesiei
de avocat privind constatarea ca fiind ilegal refuzul, anularea hotărârii, obligarea
adoptării hotărârii de admitere a cererii de accedere în profesia de avocat și restituirea
sumei.
În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Comisiei de Licențiere a
profesiei de avocat adoptată la ședința Comisiei din 03 iunie 2016 a fost respinsă
cererea prin care a solicitat a fi admis în profesia de avocat, pe motiv că nu întrunește
condițiile art. 10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură.
Consideră că hotărârea menționată este neîntemeiată și nemotivată din
următoarele considerente.
Susține că aceste acte nu corespund condițiilor de formă și conținut ale unui act
oficial, deoarece nu se indică în baza căror motive și temeiuri a fost respinsă cererea
1
depusă inclusiv și cererea prealabilă; nu sunt specificate care condiții prevăzute de
art. 10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură nu le întrunește solicitantul; nu se
indică modalitatea de examinare a cererilor, precum și modalitatea de votare, câte
voturi au fost expuse pro și câte contra.
Afirmă că membrii Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat la adoptarea
acestei hotărâri s-au bazat exclusiv pe prevederile art. 10 alin.(2) din Legea cu privire
la avocatură, fără a ține cont de alte prevederi legale și anume: art. 16 alin.(2), art.43
alin.(1) din Constituția Republicii Moldova; art. 3 lit. e), art. 10 alin.(2) din Legea cu
privire la avocatură; art. 8 CEDO.
Relevă că nu este clară poziția Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat la
interpretarea și aplicarea neuniformă a legislației în vigoare, precum și la aplicarea
selectivă și discriminatorie a prevederilor legale, deoarece în unele cazuri, în baza
acelorași principii, persoane care practic dețin același statut, sunt admiși în profesia
de avocat.
Adică, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat acceptă ca persoanele ce
dețin titlul de doctori în drept să fie admiși în profesia de avocat chiar și în prezența
incompatibilităților, ulterior după înlăturarea acestor incompatibilități urmând să
recurgă la etapa de licențiere, iar pentru procurori ce au stagiul mai mare de 10 ani,
dar care încă sunt în exercițiul funcției, adică în aceeași stare de incompatibilitate, ca
și doctorii în drept, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat consideră că nu este
posibil să fie admiși în profesia de avocat prin aceasta discriminând direct un grup de
persoane la admiterea în profesie, ceea ce în conformitate cu art.(4) lit. g) a Legii cu
privire la asigurarea egalității constituie forma gravă a discriminării.
Invocă că nu este clar în baza căror raționamente și temeiuri unii solicitanți, care
cad sub incidența art. 10 al Legii cu privire la avocatură sunt admiși în profesie, pe
când reclamantul nu este admis.
Menționează asupra ilegalității comise de către Comisia de Licențiere a profesiei
de avocat în partea ce ține de impunerea achitării taxei de 5 000 lei.
Opinează că la moment nu există nici un temei legal de a nu îl admite în profesia
de avocat, precum și a percepe vre-o taxă pentru admiterea în profesia de avocat a
persoanelor care cad sub incidența prevederilor art. 10 alin.(2) din Lege.
Relatează că, nu a fost informat de către Comisia de Licențiere despre
examinarea cererii depuse, nu i s-a acordat dreptul de a participa la ședința Comisiei
pentru a-și apăra drepturile sale și pentru a motiva cererea depusă.
Solicită reclamantul anularea hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de
avocat din 03 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea sa și cea din 08 iulie 2016,
prin care a fost respinsă cererea prealabilă; obligarea pârâtului să emită o nouă
hotărâre prin care să înlăture ilegalitățile și să decidă admiterea sa în profesia de
avocat, după înlăturarea stării de incompatibilitate în conformitate cu prevederile art.
10 alin.(2) și art. 11 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură și restituirea taxei în
2
mărime de 5 000 lei, ca ilegal impusă a fi achitată de către Comisia de Licențiere a
profesiei de avocat.
Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial: s-a anulat hotărârea Comisiei de
Licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, în partea respingerii cererii lui
Aurel Postica în admiterea în profesia de avocat; s-a obligat Comisia de Licențiere a
profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova să îl admită pe Aurel
Postica în profesia de avocat. În rest pretențiile din cererea de chemare în judecată în
partea ce ține de anularea hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din
08 iulie 2016 și restituirea taxei de stat de 5 000 lei, ca ilegal impusă a fi achitată de
către Comisia de Licențiere a profesiei de avocat, au fost respinse ca nefondate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, au fost admise apelurile
declarate de către Postica Aurel și Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
Comisia de Licențiere a profesiei de avocat; a fost casată hotărârea Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și s-a dat o nouă hotărâre prin care
acțiunea lui Postica Aurel s-a admis parțial și s-a obligat Uniunea Avocaților din
Republica Moldova, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat să-i restituie lui
Postica Aurel taxa achitată în mărime de 5 000 lei.
În rest, cerințele reclamantului au fost respinse ca nefondate.
La data de 07 iunie 2017, Postica Aurel a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, solicitând casarea parțială a acesteia cu
emiterea unei hotărâri de admitere a tuturor pretențiilor.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în
mod eronat legea.
La data de 12 iunie 2017, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, solicitând
casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de încasarea a 5 000 lei și
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a pretenției date.
În motivarea cererii de recurs a menționat că decizia instanței de apel este
neîntemeiată și pasibilă de anulat, deoarece Curtea de Apel Chișinău nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune
în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 aprilie 2017. Conform
materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces
la data de 17 mai 2017, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.
Astfel, recursurile declarate la data de 07 iunie 2017 și 12 iunie 2017 se
consideră a fi declarate în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
3
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
La 16 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
cererile de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 24 iulie 2017, Postica Aurel a depus referință prin care a solicitat respingerea
recursului declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova ca fiind
neîntemeiat.
Alte referințe nu au parvenit.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Postica Aurel și de către
Uniunea Avocaților din Republica Moldova, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept
inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv
cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au
fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări
decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul
și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Postica Aurel și de către
Uniunea Avocaților din Republica Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
4
În acest context, instanța de recurs reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de
Postica Aurel și de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, ca fiind
inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433, art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursurile declarate de Postica Aurel și de către Uniunea Avocaților din
Republica Moldova, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
Judecători Oleg Sternioală
Nicolae Craiu
5