3ra-739/17 — anularea actelor administrative

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-739/17

Judecător: N. Șova

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, D. Manole

Î N C H E I E R E

09 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorului Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Biroul Vamal Centru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Valah” împotriva Biroului Vamal Chișinău privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Biroul Vamal Centru și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 04 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 29 ianuarie 2016 reclamanta SRL „Valah” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău privind anularea

procesului-verbal și a deciziei asupra cazului cu privire la contravenție vamală nr.

1003/15 din 03.11.2015.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în fapt, la data de 03 noiembrie

2015 de către Biroul Vamal Chișinău a fost întocmit procesul-verbal nr.

1003/2015 și decizia nr. 1003/2015 privind aplicarea brokerului vamal FPC

„Valah” SRL a unei amenzi în mărime de 70 % din valoarea mărfurilor, care au

constituit obiectul contravenției 61 267,19 lei. Totodată invocă că, nu este de

acord cu decizia Biroului Vamal Chișinău, o consideră ilegală și neîntemeiată,

fapt ce impune atacarea acesteia și anularea deciziei din următoarele considerente.

Astfel, reclamantul indică, că la 03 noiembrie 2014 „Metvil” SRL a declarat

prin intermediul brokerului vamal „Valah” SRL, mărfuri: „turbocompresoare”

importate din Federația Rusă de la ООО „АБСОЛЮТ ИМПЭКС” și în baza

documentelor de însoțire a mărfii și anume Contractul de livrare a bunurilor

nr.01/10 ВЭД din 01.10.2014; Scrisoare de transport internațional prevăzut de

convenție (CMR) nr.AC 0017826 din 31.04.2014; Factura comercială (invoice)

nr.7 din 05.07.2009; Declarația de export nr. 10102180/311014/0002944 din

31.10.2014; Invoice nr. l din 30.10.2014 de către specialistul în domeniul

vămuirii a fost perfectată declarația vamală nr.3029 168659. Comunică că, în

declarația vamală sus-menționată au fost calculate drepturile de import reieșind

din datele prezentate de către agentul economic „Metvil” SRL.

Totodată, SRL „Valah” remarcă că, ulterior, examinând suplimentar

documentele care trebuiau să fie prezentate la ghișeul unic, după stocarea

declarației vamale, de către specialistul în domeniul vămuirii s-a depistat eroare.

Menționează că, potrivit prevederilor art. 181 din Codul vamal de către brokerul

vamal a fost depusă cererea pentru rectificarea declarației vamale, care s-a

prezentat în acel scurt interval de timp în care declarația vamală deja a fost

acceptată de organul vamal, dar încă nu era validată de către ultimul. La capitolul

dat reclamantul afirmă, că momentul depunerii cererii pentru efectuarea

rectificărilor întocmai s-a încadrat în prevederile alin.(2) art. 181 din Codul

vamal, deși s-a depus până la întreprinderea de către organul vamal următoarele

acțiuni: informarea declarantului că intenționează să efectueze controlul fizic al

mărfurilor; constatarea inexactității datelor a căror rectificare este solicitată;

acordarea liberul de vamă. Concomitent, brokerul vamal „Valah” SRL, solicită

Biroului Vamal Chișinău rectificarea declarației vamale până la validarea

acesteia, fără efectuarea controlului fizic al mărfii, prin depunerea cererii, care a

fost înregistrată sub nr. l 1660 din 03.11.2014.

Reclamantul afirmă că, în pofida faptului prezentării cererii de rectificare a

declarației vamale de către agentul constatator s-a întocmit procesul-verbal nr.

1003/15 din 03 noiembrie 2015 și s-a emis decizia din 03 noiembrie 2015.

Reclamantul nu este de acord cu constatarea Biroului Vamal Chișinău,

precum că prin acțiunile sale brokerul vamal „Valah” SRL a comis încălcarea

regulilor vamale prevăzute de pct.(6) art.231 Cod Vamal.

Invocă reclamantul că, conform Ordinului Serviciului Vamal al RM

nr.480-O din 18.12.2006 „cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a

declarației vamale în detaliu” declarația vamală se consideră înregistrată pe

serverul programului informațional din momentul trimiterii unui mesaj

specialistului în domeniul vămuirii cu atribuirea numărului de înregistrare a

acesteia. În cazurile când, de către specialistul în domeniul vămuirii se depistează

o greșeală, brokerul vamal are dreptul oferit prin art. 1641 lit. f); art. 181 din

Codul Vamal, precum și a pct.42 lit. f), g) al Regulamentului aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1290 din 09.12.2005 „Cu privire la activitatea

brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii” la înaintarea

demersurilor pentru rectificarea, modificarea și invalidarea declarației vamale.

Astfel, reclamantul remarcă, că acțiunile brokerului vamal, sunt încadrate în

prevederile legale și ca urmare rectificarea declarației vamale nu poate conduce în

mod necesar la aplicarea sancțiunilor față de brokerul vamal, care a întocmit

această declarație. Or, potrivit pct.31 Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție

nr.4 din 24 decembrie 2010 „cu privire la practica examinării în contencios

administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislației vamale” se va ține cont că,

potrivit art.231 pct.6) Cod Vamal, în coroborare cu art.232 pct. b 1) din același

cod, sancționarea materială sub formă de amendă de la 40 % la 100% din

valoarea obiectului contravenției sau confiscarea mărfurilor care au constituit

obiectul contravenției poate avea loc doar în cazurile în care au condus la

exonerarea totală sau parțială de drepturile de import, cu excepția taxelor pentru

procedurile vamale. În cazul în care unele date eronate nu influențează asupra

mărimii drepturilor de import, aplicarea sancțiunilor prevăzute de art.232 pct. b 1)

Cod Vamal contravine legii. Totodată la soluționarea litigiilor legate de aplicarea

sancțiunilor în temeiul datelor eronate din declarația vamală, mărimea amenzii,

prevăzute la art.232 Cod Vamal, se va calcula doar din valoarea obiectului

contravenției sau din toată suma, dacă datele eronate au condus la exonerarea

totală de aceste plăti.

Mai mult, SRL „Valah” indică că acțiunile date n-au condus la exonerarea

totală sau parțială de drepturi de import, fapt confirmat de datele contabile ale

agentului economic (declarant), care conformă, că deja la 31 octombrie 2014,

până la data depunerii declarației vamale (03 noiembrie 2014), declarantul

dispunea de suma în mărime de 190 000 lei, care se afla în contul unic al vămii și

acoperea toate drepturile de import necesare pentru încasare. La acest capitol

menționează, că suma drepturilor de import a fost încasată pe deplin la 03

noiembrie 2014 necauzând dauna statului.

Concomitent reclamantul invocă că, de către organul vamal n-au fost

respectate nici prevederile art. 440, 441 Cod contravențional și art.267 Cod

Vamal, care de asemenea impun organului vamal obligația constatării

circumstanțelor obligatorii ce urmează a fi calificate în timpul examinării cazului

cu privire la contravenția vamală și anume, dacă persoana este vinovată de

comiterea unei contravenții, dacă a fost sau nu a fost comisă contravenția vamală,

dacă ea trebuie să fie trasă la răspundere. Consideră că, în cazul dat în acțiunile

brokerului vamal, lipsește vinovăția.

Totodată reclamantul afirmă că, răspunderea materială prevăzută de art.231

alin.(6) Cod Vamal, poate surveni când sunt întrunite elementele de fapta ilicită,

intenție, legătură cauzală între fapta ilicită și intenție, cât și prejudiciu constatat de

către organul abilitat, care în cazul dat nu sunt prezente.

Nefiind de acord cu decizia pârâtului, a contestat-o la Serviciul Vamal al

Republicii Moldova, conform prevederilor art.273 din Cod Vamal.

La data de 08 decembrie 2015, prin intermediul oficiului poștal a fost

recepționat răspunsul Serviciului Vamal nr.28-11/14917 din 07 decembrie 2015

referitor la refuzul anulării deciziei nr.1003/15 din 03.11.2015.

Astfel, reclamantul solicită repunerea în termenul de prescripție a cererii de

chemare în judecată, admiterea cererii de chemare în judecată și anularea

procesului-verbal nr. 1003/15 și Decizia Biroului Vamal Chișinău nr. 1003/15 din

03.11.2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 mai 2016, a fost

repusă în termen acțiunea depusă de Firma de Producție și Comerț „Valah” SRL

împotriva Biroului Vamal Chișinău, a fost admisă integral acțiunea Firmei de

Producție și Comerț „Valah” SRL împotriva Biroului Vamal Chișinău privind

anularea procesului-verbal și a deciziei asupra cazului cu privire la contravenție

vamală nr. 1003/15 din 03.11.2015, a fost anulat Procesul-verbal și Decizia nr.

1003/15 din 03.11.2015 emisă de Șeful Biroului Vamal Chișinău privind

aplicarea sancțiunii materiale în valoare de 70% din valoarea obiectului

contravenției, ceea ce constituie 61 267,19 lei în privința Firmei de Producție și

Comerț „Valah” SRL (f.d.95, f.d.99-f.d.106).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017 a fost respinsă

cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Biroul Vamal Centru

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 mai 2016

(f.d.146, f.d.147-f.d.186).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 31 martie 2017, în termenul

prevăzut de lege, Biroul Vamal Centru a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 mai 2016, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

instanța de apel cât și instanța de fond au aplicat o lege care nu trebuia aplicată,

au interpretat în mod eronat legea materială.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Biroul Vamal Centru

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Biroul Vamal Centru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Biroul Vamal Centru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță