2r-551/17 — anularea procesului verbal

prima instanță: I. Brai dosarul nr. 2r-551/17

instanța de apel: M. Guzun, A. Minciuna, N. Simciuc

D E C I Z I E

09 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de către Tuchiluș Lidia prin intermediul avocatului său,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată

„Ialoveni Gaz” filiala Anenii Noi-gaz împotriva Comisiei de privatizare a Agenției

Gospodarilor Țărănești „Presei-Impex”, intervenienți accesorii Lidia Tuchiluș, Maria

Cozonac, Maria Placușcenco, Agrepina Reveneala cu privire la anularea procesului verbal și

a anexei nr. 1 din 22 iunie 2000 emise de către Comisia de Privatizare a Agenției Gospodarilor

Țărănești „Presei-Impex”,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a fost respinsă

cererea Lidiei Tuchiluș privind repunerea apelului în termen cu restituirea acestuia ca fiind

depus tardiv,

c o n s t a t ă

La 24 aprilie 2007, Societatea cu Răspundere Limitată „Ialoveni Gaz” filiala Anenii

Noi-gaz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de privatizare a Agenției

Gospodarilor Țărănești „Presei-Impex” cu privire la anularea procesului verbal și a anexei nr.

1 din 22 iunie 2000 emise de către Comisia de Privatizare a Agenției Gospodarilor Țărănești

„Presei-Impex”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 28 iunie 2007 a fost admisă acțiunea.

A fost exclusă din lista patrimoniului destinat în natura proprietarilor cotei părți valorice

din AGȚ „Presei Impex” satul Delacău raionul Anenii Noi încăperea punctul de sprijin cu

suprafața de 27 m.p. din clădirea administrativă casa legumarilor al fostei AGȚ „Presei

Impex”.

A fost recunoscut dreptul de proprietate asupra încăperii punctul de sprijin cu suprafața

de 27 m.p. din clădirea administrativă casa legumarilor al fostei AGȚ „Presei Impex” după

SRL „Ialoveni Gaz”.

A fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi să introducă modificările

respective (f.d. 22-24, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 02 martie 2015, a fost admisă cererea de

revizuire depusă de către Lidia Tuchiluș, Maria Cozonac, Maria Placușcenco, Agrepina

Reveneala, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 28 iunie 2007, cu reținerea cauzei

pentru examinarea în fond a pricinii.

1

Totodată a fost dispusă atragerea în procesul dat a Lidiei Tuchiluș, Mariei Cozonac,

Mariei Placușcenco, Agrepinei Reveneala în calitate de intervenienți accesorii (f.d. 79-81,

vol. I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 12 aprilie 2016, a fost repusă în termen

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ialoveni Gaz”

filiala Anenii Noi-gaz.

A fost admisă integral acțiunea.

S-a exclus din „Lista patrimoniului destinat distribuirii în natură (partea rămasă după

stingerea datoriilor) proprietarilor cotei-părți valorice din AGȚ „Presei Impex” s. Delacău

jud. Chișinău” anexă la procesul verbal nr. 5 a Comisiei de privatizare a bunurilor din 21 iunie

2000 și din „procesul-verbal nr. 6 din 22 iunie 2000 al Comisiei de Privatizare a AGȚ „Presei-

Impex”, încăperea cu suprafața de 27 m.p. din clădirea Casa Legumarilor din s. Delacău rnul

Anenii Noi.

S-a recunoscut dreptul de proprietate asupra încăperii punctul de sprijin cu suprafața de

27 m.p. din clădirea Casa Legumarilor din satul Delacău, rnul Anenii Noi, după SA

„Moldovagaz”.

A fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi al ÎS „Cadastru” să modifice

dreptul de proprietate în conformitate cu prezenta hotărîre (f.d. 185, 188-189, vol. I).

La 16 mai 2016, Tuchiluș Lidia a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii primei

instanțe (f.d. 191, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, nu s-a dat curs apelului

declarat de către Lidia Tuchiluș, fiindu-i acordat termen pentru prezentarea apelului motivat

și dovada achitării taxei de stat în sumă de 262,50 lei pînă la 09 august 2016, ora 14:20 (f.d.

194-197, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016, s-a prelungit termenul

pentru Lidia Tuchiluș de lichidare a neajunsurilor indicate în încheierea emisă la 07 iulie

2016, pînă la 01 octombrie 2016.

Ședința de judecată a fost stabilită pentru 01 noiembrie 2016, ora 12-00 (f.d. 205-208,

vol. I).

La 03 octombrie 2016, Tuchiluș Lidia a depus cerere de apel motivată (f.d. 211-213,

vol. I).

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată din 01 noiembrie 2016 Lidia Tuchiluș a prezentat

dovada achitări taxei de stat pentru apelul declarat, și anume: ordinul de încasare a

numerarului cu nr. V7IR-1100 din 25 octombrie 2016 (f.d. 220 A).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, a fost restituită cererea

de apel declarată de către Lidia Tuchiluș din motiv că nu a îndeplinit indicațiile în termenul

indicat (f.d. 234-240, vol. I).

La 15 decembrie 2016, Tuchiluș Lidia a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe.

Totodată, Tuchiluș Lidia a solicitat repunerea apelului în termenul de procedură, din motiv

că de fapt nu a cunoscut consecințele restituirii apelului depus anterior (f.d. 245-247, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost respinsă cererea Lidiei

Tuchiluș privind repunerea în termenul de declarare a apelului.

S-a restituit apelul declarat de către Lidia Tuchiluș, ca fiind depus înafara termenului

legal (f.d. 14-17, vol. II).

La 05 iulie 2017, Lidia Tuchiluș prin intermediul avocatului său a declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, solicitînd casarea acesteia cu

emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de repunere în termenul de depunere a

apelului.

2

În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii

este de 15 zile de la comunicarea ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că recursul declarat de către Lidia Tuchiluș prin intermediul Cabinetului avocatului

Rusu Victor la 05 iulie 2017, este depus în termen.

În motivarea cererii de recurs, Lidia Tuchiluș a invocat că ea nu a perceput urmările

nefavorabile ale sancțiunilor procedurale și astfel nu a cunoscut efectele neatacării încheierii

Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016 prin care i-a fost restituită cererea de apel

depusă anterior.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 20 iunie 2017 Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea Lidiei Tuchiluș privind repunerea în termenul de declarare a apelului cu restituirea

acestuia, ca fiind depus înafara termenului legal (f.d. 14-17, vol. II).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră încheierea Curții de Apel Chișinău întemeiată și legală, bazată pe aprecierea justă

a circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de drept procedurale din următoarele.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea

nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și

în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate,

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către

instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului.

Analizînd circumstanțele speței prin prisma normelor enunțate, Colegiul constată că

recurenta nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare imposibilitatea depunerii cererii de apel

repetate în termen, iar instanța de apel justificat a respins cererea Lidiei Tuchiluș de repunere

în termen a apelului.

După cum rezultă din materialele pricinii Lidia Tuchiluș în termenul de procedură și

anume la 16 mai 2016, a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii primei instanțe (f.d. 191,

vol. I). Apelul dat, a fost restituit prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie

2016, din motiv că Lidia Tuchiluș nu a îndeplinit indicațiile din încheierile emise la 07 iulie

2016 și la 09 august 2016 (f.d. 234-240, vol. I).

Prin urmare omiterea termenului de declarare a apelului de către Lidia Tuchiluș nu poate

fi imputat instanței de judecată, deoarece i se datorează exclusiv inacțiunii recurentei.

Argumentul recurentei că nu a cunoscut consecințele neexecutării încheierii Curții de

Apel nu poate fi reținut, din următoarele.

Într-o opinie contrară se consideră principul „nemo censetur ignorare legem“ ca fiind o

prezumție absolută a cunoașterii legii, prezumție ce nu poate fi răsturnată prin dovada

3

contrarie. În baza acestei prezumții, toți cetățenii trebuie să cunoască legile. De aceea, este de

principiu că normele juridice intră în vigoare de la data aducerii lor la cunoștința publică (data

publicării lor sau data la care ele au fost efectiv aduse la cunoștință).

Face excepție de la acest principiu situația în care în conținutul actului normativ în care

apare norma juridică se prevede intrarea în vigoare la o altă dată decât publicarea normei

(aducerea sa la cunoștință). Din momentul intrării sale în vigoare norma juridică guvernează

deplin relațiile sociale; din acest moment nimeni nu se poate sustrage comandamentului

normei juridice pe motiv că nu o cunoaște.

Această regulă se explică prin aceea că autoritatea normei juridice, obligativitatea sa ar

fi puse sub semnul îndoielii dacă s-ar admite scuza ignoranței.

Prin urmare Lidia Tuchiluș urma să se conformeze normelor de procedură și să declare

apel în termenul legal.

Instanța de recurs constată că în circumstanțele descrise, Lidia Tuchiluș abuzează de

drepturile sale procedurale, or, conform art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă,

participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sînt obligate

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune

capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține

de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la

instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Ținînd cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate se conchide

că apelanta – Lidia Tuchiluș a încălcat termenul de 30 zile, consacrat în art. 362 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

Colegiul relevă, de asemenea, că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar

leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia examinării

cauzei Ponomaryov v. Ucraina (hotărîre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși

în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci

de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul

de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea reiterează că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, după

cum este garantat de art. 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului

Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii

comune a statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului

este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție. Curtea a observat că o situație similară a fost deja examinată în cauza

Popov vs. Moldova din 06 decembrie 2005, în care a constatat că, prin neprezentarea

4

motivelor pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural,

instanțele naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil. În această cauza Curtea a notat

că termenul de declarare a recursului a expirat, cu 47 de zile după expirarea termenului

prevăzut de lege pentru depunerea lui (Melnic vs. Moldova, nr. 6923/03, 14 noiembrie 2006).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017.

În conformitate cu art., 427 alin. (1) lit. a) și art. 428 alin. (1) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Tuchiluș Lidia prin intermediul avocatului său.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Ialoveni Gaz” filiala

Anenii Noi-gaz împotriva Comisiei de privatizare a Agenției Gospodarilor Țărănești „Presei-

Impex”, intervenienți accesorii Lidia Tuchiluș, Maria Cozonac, Maria Placușcenco, Agrepina

Reveneala cu privire la anularea procesului verbal și a anexei nr. 1 din 22 iunie 2000 emise

de către Comisia de Privatizare a Agenției Gospodarilor Țărănești „Presei-Impex”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5