2ra-1021/17 — partajarea bunului proprietate comuna

2ra-1021/17 — partajarea bunului proprietate comuna (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Ciocana Dosarul nr. 2ra-1021/17

Judecător: I. Dutca

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, Iu. Cotruță, M. Ciugureanu

D E C I Z I E

09 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Racu Rodion, în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de către Racu Diana împotriva lui Racu Rodion

privind determinarea cotelor părți din bunul imobil și partajarea bunului proprietate

comună în devălmășie prin vânzare la licitație,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 16 decembrie 2014, Racu Diana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Racu Rodion privind determinarea cotelor părți în mărime a 1/2 cotă-

parte din bunul imobil proprietate comună în devălmășie și partajarea bunului

imobil proprietate comună în devălmășie.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la 04 iunie

2005 a fost încheiată căsătoria cu Racu Rodion, eveniment înregistrat și trecut în

registrul Actelor de Stare Civilă la nr.320 de către Oficiul Stării Civile sectorul

Ciocana, mun. Chișinău. În timpul căsătoriei la 27 aprilie 2006 s-a născut Racu

Vera.

Concretizează reclamanta că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 11 iulie 2013 a fost desfăcută căsătoria încheiată cu pîrîtul Racu

Radion și s-a determinat domiciliul copilului minor Racu Vera cu mama (Racu

Diana).

În temeiul actului judecătoresc vizat, la data de 01 noiembrie 2013 de către

Oficiul Stare Civilă sectorul Ciocana, mun. Chișinău a fost consemnată desfacerea

căsătoriei cu nr.378, fiind eliberat certificatul de divorț.

Notează reclamanta că la momentul desfacerii căsătoriei nu a invocat careva

pretenții sau revendicări patrimoniale privind partajul bunurilor proprietate comună,

considerând că soluționarea acestui subiect, inclusiv în interesul major al copilului,

urma a fi efectuată pe cale amiabilă, în baza unui acord bilateral privind împărțirea

bunurilor.

Însă, comunică reclamantă că după mai multe discuții purtate cu pârâtul privind

partajul bunurilor pe calea concilierii, nu s-a reușit atingerea unui compromis, toate

încercările eșuând.

Menționează reclamanta că în timpul căsătoriei au fost dobândite mai multe

bunuri mobile și un bun imobil. Astfel, în temeiul contractului de investiție nr.

MB/3/109 din 07 iulie 2006, procesul-verbal privind transmiterea-primirea bunului

1

imobil din 27 septembrie 2007, a fost dobândit dreptul de proprietate asupra

apartamentului nr.113, amplasat în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 13/1,

dreptul de proprietate asupra bunului enunțat fiind intabulat după titulari în Registrul

bunurilor imobile la 06 martie 2009, cu nr. cadastral 0100312.097.01.113.

Ținând cont de prevederile principiului egalității cotelor-părți în proprietatea

comună în devălmășie cu excepțiile stabilite de Lege, consideră Racu Diana

necesară împărțirea bunului imobil apartamentului nr.113, amplasat în mun.

Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 13/1, în cote-părți, revenindu-i 1/2 cotă-parte din

proprietatea comună în devălmășie.

Cere reclamanta Diana Racu, partajarea a câte 1/2 cotă-parte din bunul imobil

proprietate comună în devălmășie, împărțirea proprietății comune determinate pe

cote-părți prin încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți asupra apartamentului

nr. 113, amplasat în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 13/1, nr. cadastral

0100312.097.01.113, fie prin transmiterea întregului bun unuia din coproprietari în

schimbul sultei, fie prin vânzarea bunului imobil la licitație cu distribuirea prețului

către coproprietari proporțional cotei-părți deținute.

În cadrul ședinței de judecată în prima instanță, reclamanta și-a concretizat

cerințele, solicitând partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmășie -

apartamentul nr. 13, situat pe bd. Mircea cel Bătrân 13/1, mun. Chișinău înregistrat

sub. nr. cadastral 0100312.097.01.113 prin determinarea cotelor-părți în mărime de

2/3 și pârâtului 1/3 cotă-parte și împărțirea proprietății comune determinate pe cote-

părți prin încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți asupra apartamentului

nr.13, amplasat în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 13/1, nr. cadastral

0100312.097.01.113, prin vânzarea bunului imobil la licitație cu distribuirea prețului

către coproprietari proporțional cotei-părți deținute.

În susținerea cererii de concretizare a pretențiilor a motivat că prin hotărârea

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 11 iulie 2013 domiciliul copilului minor

Racu Vera a fost determinat cu mama, și deoarece apartamentul ce urmează a fi

partajat este constituit din trei odăi, solicită să-i fie determinate 2/3 cote părți din

bunul imobil menționat pentru a-i crea condiții de trai mai bune fiicei minore.

Prin hotărârea Judecătorie Ciocana, mun. Chișinău din 08 iulie 2015 cererea de

chemare în judecată înaintată de Racu Diana s-a admis parțial. S-a determinat

cotele-părți asupra bunului imobil, situat pe bd. Mircea cel Bătrân 13/1, ap.113,

mun. Chișinău, înregistrat sub nr. cadastral 0100312.097.01.113, după cum

urmează: ½ cotă-parte după Racu Diana și ½ cotă-parte după Racu Rodion

S-a dispus încetarea coproprietății comune pe cote-părți asupra bunului imobil,

situat pe bd. Mircea cel Bătrân, 13/1, ap. 113, mun. Chișinău, prin vânzarea

apartamentului nr.113, situat pe bd. Mircea cel Bătrân, 13/1, mun. Chișinău,

înregistrat sun nr. cadastral 100312.097.01.113, la licitație cu distribuirea prețului

coproprietarilor apartamentului Racu Diana și Racu Rodion, conform cotelor

deținute.

S-a încasat de la Racu Rodion în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

6 818,55 lei.

În susținerea soluției sale, prima instanța prin prisma prevederilor art. 361 alin.

(2) Cod civil, a conchis că deoarece părțile nu au ajuns la un numitor comun în

privința partajului bunului proprietate în devălmășie prin atribuirea întregului bun

uneia dintre părți cu încasarea unei sume bănești, prin vânzarea apartamentului la

licitație coproprietarii sunt puși în aceleași poziții egale, fiecare obținând cota sa în

bani în urma vânzării apartamentului conform cotei deținute, nefiind lezați în

dreptul de proprietate.

2

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 04 august 2015, Racu

Rodion a declarat apel prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței contesta cu emiterea noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Racu

Diana să fie respinsă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, s-a respins apelul

declarat de Racu Rodion și s-a menținut hotărârea Judecătorie Ciocana, mun.

Chișinău din 08 iulie 2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Considerând ilegală decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016,

Racu Rodion a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel sau după caz în prima instanță.

În motivarea recursului, recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de

drept material și procedural.

În speță, susține că instanța de apel a ignorat argumentul necitării pentru

participarea sa la ședințele judiciare în prima instanță.

Menționează că instanța de apel a ignorat omisiunea primei instanțe de a

elucida, premergător aplicării prevederilor art. 361 alin. (2) lit. b) Cod Civil,

imposibilitatea aplicării aceste norme, deoarece apelantul - recurentul a confirmat în

instanța de apel asupra intenției sale de a răscumpăra cota-parte a fostei sale soții,

Diana Racu.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Racu Rodion a fost

considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul

conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că la adoptarea deciziei contestate, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce

3

impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în

imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept

material, atunci când fondul a fost cercetat superficial.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și

cele prezentate.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că, Racu Diana a înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva lui Racu Rodion prin care a solicitat

partajarea a câte 1/2 cotă-parte din bunul imobil proprietate comună în devălmășie,

împărțirea proprietății comune determinate pe cote-părți prin încetarea dreptului de

proprietate pe cote-părți asupra apartamentului nr. 113, amplasat în mun. Chișinău,

bd. Mircea cel Bătrân 13/1, nr. cadastral 0100312.097.01.113, fie prin transmiterea

întregului bun unuia din coproprietari în schimbul sultei, fie prin vânzarea bunului

imobil la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți

deținute. Ulterior, în cadrul ședinței de judecată în primă instanță, reclamanta a

solicitat partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmășie - apartamentul

nr. 13, situat pe bd. Mircea cel Bătrân 13/1, mun. Chișinău înregistrat sub. nr.

cadastral 0100312.097.01.113 prin determinarea cotelor-părți în mărime de 2/3 și

pârâtului 1/3 cotă-parte și împărțirea proprietății comune determinate pe cote-părți

prin încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți asupra apartamentului nr.13,

amplasat în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 13/1, nr. cadastral

0100312.097.01.113, prin vânzarea bunului imobil la licitație cu distribuirea prețului

către coproprietari proporțional cotei-părți deținute.

Instanța de fond a admis parțial acțiunea, determinând cotele-părți asupra

bunului imobil, situat pe bd. Mircea cel Bătrân 13/1, ap.113, mun. Chișinău,

înregistrat sub nr. cadastral 0100312.097.01.113 și anume, 1/2 cotă-parte după

Racu Diana și 1/2 cotă-parte după Racu Rodion. A dispus încetarea coproprietății

comune pe cote-părți asupra bunului imobil, prin vânzarea acestuia la licitație cu

distribuirea prețului coproprietarilor Racu Diana și Racu Rodion, conform cotelor

deținute.

Curtea de Apel Chișinău fiind investită cu judecarea pricinii în ordine de apel, a

respins apelul declarat de Racu Rodion și a menținut hotărârea Judecătorie Ciocana,

mun. Chișinău din 08 iulie 2015.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră neîntemeiată decizia instanței de apel pornind de la

următoarele.

Potrivit materialului probator, instanța de recurs constată că la 04 iunie 2005

între Racu Diana și Racu Rodion a fost încheiată căsătoria, înregistrată la Oficiul

Stării Civile sectorul Ciocana, mun. Chișinău sub nr.320.

În corespundere cu Extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat la 09

decembrie 2014 de OCT Chișinău, Filiala ÎS „Cadastru”, Racu Diana și Racu

Rodion sunt coproprietarii devălmași ai bunului imobil- apartamentul nr.113, cu nr.

cadastral 0100312.097.01.113, amplasat în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân

13/1, dreptul de proprietate fiind înregistrat în temeiul contractului de investiții nr.

nr. MB/3/109 din 07 iulie 2006 (f.d. 12).

4

În susținerea acțiunii sale, Racu Diana a indicat că imobilul aflat în litigiu

urmează a fi supus partajării, împărțirea proprietății comune determinate pe cote-

părți prin încetarea dreptului de proprietate pe cote-părți asupra imobilului, fie prin

transmiterea întregului bun unuia din coproprietari în schimbul sultei, fie prin

vânzarea bunului imobil la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți deținute.

În acest sens instanța de recurs reține că, normele Codului civil disting două

forme ale dreptului de proprietate comună: a) proprietatea comună pe cote – părți și

b) proprietatea comună în devălmășie (fără stabilirea cotelor - părți).

Dreptul de proprietate comună pe cote – părți constituie acel drept de

proprietate care aparține la două sau mai multe persoane, exprimat în cote – ideale

asupra unui bun nefracționat în materialitatea sa.

Dreptul de proprietate comună în devălmășie însă se caracterizează prin aceea

că aparține concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul

unei cote-părți ideale din bunul comun.

Art. 346 Cod civil instituie că, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al

unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sunt prezumate a fi egale până

la proba contrară.

Secțiunea a 3-a din Capitolul III Cod civil reglementează regimul juridic al

proprietății comune în devălmășie, care se aplică în mod corespunzător cu

dispozițiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părți.

În cazul proprietății comune în devălmășie a soților prezumția este că orice bun

dobândit de soți în timpul căsătoriei va fi supus regimului proprietății devălmașe, or

această prezumție va putea fi înlăturată dacă se va face dovada contrariului.

Totodată, legiuitorul a instituit că odată cu încetarea relațiilor de căsătorie,

încetează și proprietatea comună în devălmășie.

Potrivit art.361 alin.(2) Cod civil dacă bunul proprietate comună pe cote-părți

este ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului

bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari la

cererea lor; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de

neînțelegere, la distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei.

Ca rezultat al celor enunțate, Colegiul constată că instanțele pe parcursul

examinării cauzei au omis de a elucida oportunitatea aplicării prevederilor art. 361

alin.(2) Cod civil, în acest sens opinând că partajul în natură a bunului imobil aflat

în litigiu nu este posibil, or, la o asemenea concluzie se putea ajunge doar în baza

unui raport de constatarea tehnico – științific emis de o persoană licențiată în

domeniul expertizării construcțiilor și efectuat premergător depunerii acțiunii în

primă instanță, sau a unui raport de expertiză care ar fi fost dispus prin prisma

prevederilor 148 – 160 Cod procedură civilă.

Totodată, Colegiul constată că concluzia instanțelor privind imposibilitatea

atribuirii bunului imobil unuia dintre coproprietari este lipsită de suport probator,

unicele probe admisibile în acest sens fiind înscrisurile prin care ar fi fost

demonstrat faptul inițierii procedurii prealabile scrise dintre părți cu privire la

demararea procedurii benevole de stabilire a cotelor-părți ideale și înaintarea

notificării despre intenția de a vinde cota sa, dar nu explicațiile reclamantei/intimatei

date în primă instanță în absența recurentului/pârâtului.

5

La fel, este de menționat și faptul că instanța de apel a ignorat să se expună

asupra cerinței (intenției) apelantului – recurentului privind încheierea unei

tranzacții cu fosta sa soție Racu Diana, prin care să i se atribuie întreg bunul imobil

în schimbul unei sulte. Or, potrivit materialului probator cerința dată a fost înaintată

în cadrul examinării cauzei în ordine de apel (f.d. 123).

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are atribuții

de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, și, ca

urmare, a pronunțat o soluție pripită.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit va admite recursul

declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Ținând cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Racu Rodion.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Racu Diana

împotriva lui Racu Rodion privind determinarea cotelor părți din bunul imobil și

partajarea bunului proprietate comună în devălmășie prin vânzare la licitație și

cauza se remite spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

Iurie Bejenaru

Iuliana Oprea

6