3ra-756/17 — cu privire la anularea refuzului de a elibera informație, recunoașterea dreptului pretins, obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului

3ra-756/17 — cu privire la anularea refuzului de a elibera informație, recunoașterea dreptului pretins, obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: N. Mazur nr. 3ra-756/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

DECIZIE

2 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Vitalie Burciu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Burciu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului de a

elibera informație, recunoașterea dreptului pretins, obligarea eliberării informației

și repararea prejudiciului cauzat

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea

primei instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

constată:

La 1 septembrie 2016, Vitalie Burciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului de a

elibera informație, recunoașterea dreptului pretins, obligarea eliberării informației

și repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii a invocat că la 5 noiembrie 2015, a primit o citație de la

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, prin care a fost citat să se prezinte în ședința de

judecată numită pentru data de 26 noiembrie 2015, iar în cadrul ședinței de

judecată i-a fost înmânată cererea de chemare în judecată înaintată de către

CCL - 231.

Afirmă că din conținutul cererii de chemare în judecată reiese că el și fosta lui

soție Elena Burciu, care au divorțat de 16 ani, ar fi acumulat datorii la serviciile

comunale pentru apartamentul nr. 57 situat în mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 48,

începând cu 1 ianuarie 1998.

Susține că la cererea înaintată de către CCL - 231, au fost anexate un șir de

înscrisuri false și un șir de tabele cu niște cifre, semnate de către Iurie Chiticari și

Iulita Cleha, care nu sunt confirmate cu careva probe veridice primare.

1

Indică că a înaintat instanței de judecată un demers de reclamare a probelor de

la Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în

Medicină, prin care a solicitat să fie eliberată informația dacă Iurie Chiticari și

Iulita Cleha, sunt înregistrați ca angajați ai CCL - 231 și dacă CCL - 231 a achitat

pe parcursul anilor 1998 - 2015 asigurări sociale și medicale pentru aceste

persoane.

Menționează că demersul i-a fost respins, prin ce consideră că i s-a încălcat

dreptul la acces la informație, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Relatează că pe parcursul mai multor ani, careva revizie financiară la CCL –

231 nu s-a efectuat, iar Iurie Chiticari și Iulita Cleha, au fost concediați de mulți

ani în urmă din posturile de președinte și respectiv, contabil a CCL - 231.

Din anul 1998 și până în vara anului 2014, sumele de bani pentru serviciile

comunale CCL-231 erau colectați în cheș, în lipsa aparatului de casă și fără

eliberarea bonurilor. Abia în anul 2014, când s-a adresat la Ministerul Finanțelor și

la Inspectoratul Principal Fiscal de Stat, CCL - 231 a procurat aparat de casă.

Astfel, la data de 20 iulie 2016, s-a adresat către Casa Națională de Asigurări

Sociale cu cererea nr. B-905/16, prin care a solicitat eliberarea informației referitor

la faptul dacă Iurie Chiticari și Iulita Cleha au fost înregistrați ca angajați ai

CCL - 231 pe parcursul anilor 1998 - 2016 și dacă au fost achitate asigurările

sociale.

Notează că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 15 august

2016 i s-a comunicat că informația este de ordin confidențial, din care motiv nu

poate fi prezentată.

Evidențiază că răspunsul primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale, la

15 august 2016, îl consideră evaziv, incomplet, nejustificat, ilegal și neîntemeiat,

care-i lezează dreptul la accesul la informație.

Consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale a încălcat prevederile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,

Constituția RM, Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație

precum și Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08

iulie 2011.

Susține că urmare a aplicării eronate a legislației nominalizate, i-au fost

cauzate suferințe de stres și neliniște. Informația solicitată de el nicidecum nu poate

fi considerată ca informație de ordin confidențial, întrucât ea nu prejudiciază

interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor nominalizate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 alin. (1), 10 alin. (1)

CEDO, art. 20, 26, 34, 54 din Constituția RM, Legea contenciosului administrativ,

Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, Legea cu privire la

sistemul public de asigurări sociale.

Solicită admiterea acțiunii, anularea scrisorii Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B – 905 din 9 august 2016, recepționată de el la 15 august 2016,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să elibereze informația solicitată

prin cererea nr. B – 905 din 20 iulie 2016, și anume, dacă Iurie Chiticari și Iulita

Cleha au fost înregistrați ca angajați ai CCL – 231 pe parcursul anilor 1998 – 2016

2

și dacă pe parcursul acestor ani angajatorul a achitat asigurări sociale,

recunoașterea dreptului pretins și repararea prejudiciului cauzat prin refuzul

nelegitim de a elibera informația solicitată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 3 octombrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost declarat răspunsul dat de Casa Națională de Asigurări Sociale

nr. B – 905/16 din 9 august 2016 ca ilegal.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i elibereze lui Vitalie

Burciu informația solicitată prin cererea nr. B – 905/16 din 20 iulie 2016.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, a fost admis

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea primei

instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

La 10 mai 2017, Vitalie Burciu a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Referindu-se la prevederile art. 26 alin. (2), 34 alin (1) și (2), 52 alin. (1),

53 alin. (1), 55 din Constituția RM, art. 10 alin. (1) și (2), 11 alin. (1) din Legea

privind accesul la informație susține că salariile lunare pentru Iurie Chiticari și

Iulita Cleha sunt achitate de către proprietarii apartamentelor CCL -231, inclusiv și

de către el, prin urmare, consideră că informația solicitată nu poate fi considerată

ca o informație confidențială sau informație cu caracter personal.

Remarcă că informația solicitată nu prejudiciază interesele sau drepturile și

libertățile fundamentale a lui Iurie Chiticari și Iulita Cleha.

Obiectează că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și nu

a soluționat cauza prin prisma jurisprudenței CEDO.

Afirmă că instanța de apel a ignorat aplicarea prevederilor art. 6, 8, 10 din

Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

art. 32 și 34 din Constituția RM, Legea contenciosului administrativ, Legea privind

accesul la informație, Hotărârea Plenului CSJ cu privire la examinarea cazurilor

privind accesul la informație și a aplicat eronat Hotărârea Guvernului nr. 418 din

03 mai 2000 cu privire la crearea Registrului de stat al evidenței individuale în

sistemul public de asigurări sociale, Hotărârea Guvernului RM nr. 937 din

13 noiembrie 2014 cu privire la aprobarea Statutului Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din

08 iulie 1999 și Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 113 din

08 iulie 2011.

În context, menționează că prima instanță la examinarea cauzei a cercetat și a

elucidat pe deplin toate circumstanțele importante de drept și de fapt pentru

soluționarea corectă a pricinii, corect și pe deplin a interpretat și a aplicat legislația

și normele de drept material.

3

În opinia recurentului instanța de apel a omis să rețină că aceste prevederi

luate în ansamblu au fost respectate cu strictețe de către prima instanță.

Subliniază că instanța de apel absolut greșit a apreciat că informația solicitată

de către el cade sub incidența informației cu caracter personal ce se referă la

persoana privată a cărei dezvăluire ar constitui o violare a intimității persoanei, în

sensul art. 8 din Legea privind accesul la informație.

La 22 iunie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului

depus de Vitalie Burciu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurată a fost expediată în

adresa părților la 5 aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 81).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, în

termenul legal.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 5 iulie 2017, recursul declarat de Vitalie Burciu a fost considerat

admisibil.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților

la proces.

Studiind materialele cauzei, în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Vitalie Burciu, a casa

decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel

și să mențină hotărârea primei instanțe.

Actele cauzei atestă că la 20 iulie 2016, Vitalie Burciu a înaintat o cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, obiectul

litigiului fiind accesul la informație.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 3 octombrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, a fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-905/16 din 9 august 2016 și a fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să elibereze lui Vitalie Burciu informația solicitată, în rest

acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului Casei Naționale de

Asigurări Sociale, a constatat temeinicia acestuia și, admițându-l, a casat hotărârea

primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată, că deși la soluționarea pricinii au fost stabilite pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond,

concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe

4

rezultă din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanța de apel a

normelor de drept material aplicabile la caz.

Astfel, materialelor cauzei atestă că prin cererea depusă la 20 iulie 2016,

Vitalie Burciu a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale să i se ofere

informația cu privire la faptul dacă Iurie Chiticari și Iulița Cleha au activat ca

angajații ai CCL – 231 în perioada anilor 1998 – 2016 și dacă angajatorul pe

parcursul acestor ani a achitat asigurări sociale pentru persoanele date (f. d. 13-15).

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-905/16 din 9 august

2016, lui Vitalie Burciu i-a fost refuzat în eliberarea informației solicitate,

invocându-se că, conform art. 8 alin. (7) din Legea nr. 489 din 08 iulie1999 privind

sistemul public de asigurări sociale, datele ce se conțin în Registrul de stat al

evidenței individuale reprezintă informații de ordin confidențial, iar accesarea

contului personal al persoanelor asigurate se efectuează de către asigurat după

depunerea unei cereri scrise la structura teritorială a Casei Naționale de Asigurări

Sociale (f. d. 17).

Instanța de recurs reiterează că dreptul la informație este un drept

fundamental, garantat de art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și

art. 34 al Constituției Republicii Moldova. Accesul la informație este un drept al

cetățeanului, precum și o obligație a autorităților publice de a asigura informarea

corectă a cetățenilor în privința problemelor de interes public.

Relevanță, la caz, au și prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11.05.2000, care direct indică că oricine, în condițiile

prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile

oficiale.

Iar art. 5 alin. (1) și (2) din legea menționată prevede că, subiecți ai prezentei

legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației. Furnizori de informații,

adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în

condițiile prezentei legi, sunt autoritățile publice centrale și locale - autoritățile

administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume

Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică,

autoritatea judecătorească, instituțiile publice centrale și locale - organizațiile

fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de

stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social culturale și altor

atribuții cu caracter necomercial, persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau

a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sânt abilitate cu

gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de

informații oficiale. Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi orice

cetățean al Republicii Moldova, cetățenii altor state, care au domiciliul sau

reședința pe teritoriul Republicii Moldova, apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu

reședința pe teritoriul Republicii Moldova.

Mai mult, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație

nr. 982- XIV din 11 mai 2000, în sensul prezentei legi, informații oficiale sunt

considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de

informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate și sistematizate și/sau

5

adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii

de către alți subiecți de drept.

Instanța de recurs va menționa în pricina dată și dispozițiile art. 7 alin. (2)

lit. c) din Legea privind accesul la informație nr. 982- XIV din 11 mai 2000, care

prevede că în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la

informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter

personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a

persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Prin prisma art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal

nr. 133 din 08.07.2011, date cu caracter personal – orice informație referitoare la o

persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter

personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau

indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe 4

elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale

sau sociale.

Totodată, conform prevederilor art. 10 alin. (1) și (2) din legea citată,

persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite

de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la

informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

Art. 11 alin.(1) și art. 16 alin. (1) a aceleiași legi stipulează că furnizorul de

informații este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor

asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal.

Informația va fi furnizată, de regulă, în momentul în care aceasta va fi disponibilă,

adică atunci când informația se va afla în posesia furnizorului și va fi susceptibilă

de a fi remisă solicitantului, conform modalității alese.

Drept urmare, având în susținere aceste prevederi legale, la caz se va reține că

informația solicitată de Vitalie Burciu se limitează la comunicarea dacă Iurie

Chiticari și Iulița Cleha sunt angajați ai CCL - 231 și dacă pentru persoanele date

se achită contribuții sociale de către angajator, fără a solicita careva date personale.

Important este de menționat că informația solicitată de Vitalie Burciu se

conține în Registrul de Stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări

sociale, ultimul justificând interesul pentru informația cerută prin faptul că aceasta

este necesară în legătură cu examinarea unui litigiu în instanța de judecată.

Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că informația solicitată de

Vitalie Burciu constituie o informație oficială, la care accesul este public și care nu

cade sub incidența datelor cu caracter personal, prin urmare, furnizorul Casa

Națională de Asigurări Sociale era obligat să elibereze informația solicitată.

Astfel fiind, instanța de recurs consideră că prima instanță corect a stabilit că

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-905/16 din 9 august 2016,

este ilegal, obligând furnizorul de informație să elibereze informația solicitată de

Vitalie Burciu, or, aceasta nu reprezintă o informație de ordin confidențial, cum ar

6

fi codul personal de asigurări sociale, numărul contului personal, mărimea

contribuțiilor de asigurări sociale, care constituie informație de ordin confidențial.

Drept urmare, este evident că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-905/16 din 9 august 2016, a fost îngrădit accesul lui Vitalie Burciu la

informație.

Reieșind din cele expuse, se constată că prima instanță a constatat și a elucidat

pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului

cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, pe

când soluția adoptată de instanța de apel rezultă din aprecierea greșită a

circumstanțelor cauzei, ce a dus la interpretarea și aplicarea eronată a legii

materiale.

Față de cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat, de a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Vitalie Burciu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 și se

menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 3 octombrie 2016, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Burciu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului de a elibera

informație, recunoașterea dreptului pretins, obligarea eliberării informației și

repararea prejudiciului cauzat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Ala Cobăneanu

7