2rac-290/17 — încasarea datoriei

prima instanță: D. Mîrzenco dosarul nr. 2rac-290/17

(Judecătoria Strășeni)

instanța de apel: A. Minciuna, V. Negru, L. Popova

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Luiza Gafton, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Societatea pe

Acțiuni „Cariera Micăuți”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Incomaș” împotriva Societății pe Acțiuni „Cariera Micăuți” cu privire la

încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera Micăuți” și menținută

hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 22 septembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 11 septembrie 2015 Societatea pe Acțiuni „Incomaș” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Cariera Micăuți” cu privire la

încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 05 aprilie 2013, SA

„Incomaș” a eliberat factură fiscală nr.FB 3025342 pentru predarea arborelui

confecționat ce aparține SA „Cariera Micăuți”. Susține că antreprenorul și-a onorat

obligațiunile sale de confecționare a arborelui reductorului ECG, iar reprezentantul

beneficiarului în baza delegației nr. BS 559157 din 04.04.2013 a semnat factura

fiscală, însă, nu și-a onorat obligațiunea de a lua arborele și de a achita suma

integrală de 17 800 lei. Din cauza neachitării datoriei, SA „Incomaș” a suferit

pierderi materiale în sumă de 1 120,78 lei, deoarece dacă era investită suma la

depozit pînă în ziua de 20.08.2015, se acumula suma dată.

La data de 11 martie 2015, 29.06.2015 și 04.08.2015, pîrîtului a fost

expediată somația, prin care i s-a oferit termen pentru lichidarea restanței, însă

pârâtul a refuzat returnarea banilor în termenul acordat, precum și nu și-a dat

interesul de a rezolva conflictul pe cale amiabilă.

Solicită reclamantul încasarea datoriei din contul SA „Cariera Micăuți” în

sumă de 17800 lei, dobînzii de întîrziere în sumă de 6555,28 lei, pierderilor

materiale în sumă de 1120,78 lei și a taxei de stat în sumă de 534 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 22 septembrie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul SA „Cariera Micăuți” în beneficiul

SA „Incomaș” suma de 22846,42 lei, din care 17800 lei datoria de bază, 4512,42 lei

dobînda de întîrziere și 534 lei cheltuielile de judecată, în rest acțiunea a fost

respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, SA „Cariera Micăuți” a

declarat apel, solicitînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge

acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 a fost respins apelul

declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera Micăuți” și menținută hotărîrea primei

instanțe.

La 08 iunie 2017 SA „Cariera Micăuți” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri prin care a

respinge acțiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia

deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării

acesteia, din care considerente recursul declarat la data 08 iunie 2017 se consideră a

fi depus în termen.

În motivarea recursului recurentul a invocat încălcarea de către instanța de

apel a normelor de drept material și procedural.

Susține că instanța de apel nu a dat apreciere scrisorii nr. 192 din 13 iulie

2013 de la intimat, unde se indică că SA „Incomaș” nu are posibilități tehnologice

pentru a confecționa arborele nou și a restabilit arborele vechi fără acordul său.

Astfel, instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii și nu a

determinat cert natura juridică a litigiului.

Susține că a refuzat primirea arborelui reductului restabilit din motivul că are

alte dimensiuni decît cele pe care le-a comandat și astfel nu pot fi folosite în

procesul de producere. Prin urmare, SA „Incomaș” nu și-a onorat obligațiunile de a

confecționa arborele conform comenzii primite.

Mai mult ca atît, în hotărîrile contestate instanțele de judecată fac trimitere la

factura fiscală nr. FB 3025342 și actul de verificare reciprocă, care nu este semnat

de recurent și care nu dovedesc calitatea arborelor confecționate.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera

Micăuți” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

2

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera

Micăuți” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera Micăuți”.

3

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cariera Micăuți” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Luiza Gafton

Iurie Bejenaru

4