2rac-280/17 — încasarea obligației fiscale și a penalității

Prima instanță: I. Maxim. dosarul nr. 2rac-280/17

Instanța de apel: M. Ciugureanu, Iu. Cotruță, L. Popova.

Î N C H E I E R E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Tatiana Vieru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul recurentului Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Vitalie Vrabie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului Vamal al

Republicii Moldova împotriva Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto

din Moldova cu privire la încasarea obligației fiscale și a penalității,

împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 15 martie

2017, prin care a fost admisă cererea Asociației Internaționale a Transportatorilor

Auto din Moldova cu privire la emiterea unei decizii suplimentare și s-a decis

încasarea din contul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul

Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova a taxei de stat în

mărime de 1639 lei și 86 bani,

c o n s t a t ă

La 21 februarie 2014, reclamantul Serviciul Vamal al RM a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto

din Moldova cu privire la încasarea obligației fiscale și a penalității.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 06 iulie 2011, S.R.L.

„Megatrans International” a inițiat la postul vamal Tudora-Starokazacie procedura

de tranzit în baza carnetului TIR nr. VX65870078, eliberat de către Asociația

Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova, obligându-se să transporte

sub acoperirea carnetului TIR, spre postul vamal ZAL „Valcaneș”, mărfuri în

cantitate de 25 700 kg ciorapi, în valoare de 26 000 dolari SUA.

Menționează reclamantul că, la 23 iulie 2012, ca urmare a depistării schemei

frauduloase de introducere în țară a mărfurilor prin intermediul carnetului TIR și

cu utilizarea ștampilei false a agentului economic, destinatar al mărfii respective,

fără transportarea de facto a acestora la destinația declarată, Serviciul Vamal al RM

a informat Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova despre

neregulile depistate și nerespectarea procedurii de tranzit sub acoperirea carnetului

TIR.

Afirmă reclamantul că, la 12 noiembrie 2012, a emis decizia de regularizare

cu nr. 72, obligând S.R.L. „Megatrans International” la plata drepturilor de import

și penalităților în mărime de 126 334 lei și 42 bani.

Indică reclamantul că, potrivit decizie menționate mai sus, a încasat doar

suma de 2443 lei, iar în prezent este în imposibilitate de a încasa restul obligației

vamale, din motiv că debitorul se află în proces de insolvabilitate.

La 03 aprilie 2013, reclamantul a cerut pârâtului încasarea obligației vamale

menționate.

La 17 aprilie 2014, pârâtul a respins cererea reclamantului de plată a

obligației vamale.

Cere reclamantul Serviciul Vamal al RM, încasarea din contul Asociației

Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova în beneficiul reclamantului a

obligației vamale în mărime de 137 461 lei și 10 bani, precum și a penalităților

ulterioare prevăzute de art. 228 Cod Fiscal.

La 10 noiembrie 2014, reclamantul Serviciul Vamal al RM a depus cerere

de concretizare a cerințelor, cerând încasarea din contul pârâtului Asociația

Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova a obligației vamale în mărime

de 72 882 lei și 54 bani, precum și a penalităților ulterioare prevăzute de art. 228

Cod Fiscal.

Prin hotărârea judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 noiembrie 2015,

acțiunea a fost admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova, a

fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a cererii de chemare în judecată a Serviciului Vamal al RM împotriva

Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova cu privire la

încasarea obligației fiscale și a penalității.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2016 a fost respins

recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și a fost menținută

decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016.

Ulterior, prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 15 martie

2017, a fost admisă cererea Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din

Moldova cu privire la emiterea unei decizii suplimentare și s-a decis încasarea din

contul Serviciului Vamal al RM în beneficiul Asociației Internaționale a

Transportatorilor Auto din Moldova a taxei de stat în mărime de 1639 lei și 86

bani.

La 25 mai 2017, reprezentantul recurentului, Serviciul Vamal al RM, Vitalie

Vrabie, a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare a instanței de apel, cerând

admiterea recursului și casarea deciziei suplimentare a instanței de apel cu privire

la încasarea taxei de stat în mărime de 1639 lei și 86 bani.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia

suplimentară a instanței de apel, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu interpretarea

eronată a normelor de drept procedural.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că instanța de apel, nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

recurentului Serviciul Vamal al RM, Vitalie Vrabie, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or, recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea deciziei suplimentare a instanței de apel, dar a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016 ), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Serviciul Vamal al

RM, Vitalie Vrabie, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul reprezentantului recurentului Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, Vitalie Vrabie, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Tatiana Vieru

Nicolae Craiu