3r-95/17 — declararea nulitătii conturilor bancare si de decontare

dosarul nr.3r-95/17

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – R. Pascari

instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău – N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac

instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău– M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

D E C I Z I E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Valentina Clevadî

judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Luiza Gafton

examinând recursul declarat de către Pantea Rodica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantea Rodica către

Președintele Parlamentului RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei

privind declararea nulității conturilor bancare și de decontare,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, prin care

cererea de revizuire declarată de Pantea Rodica împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 24 noiembrie 2016 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă,

c o n s t a t ă

La 09 septembrie 2016, Pantea Rodica s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în instanța de contencios administrativ către Președintele Parlamentului

RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei privind declararea nulității

conturilor bancare și de decontare (f.d. 3-38).

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016,

s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată depusă de către Pantea Rodica.

S-a remis încheierea în cauză și cererea de chemare în judecată cu toate anexele.

S-a explicat Rodicăi Pantea că refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare

în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant,

cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri

(f.d.43-46).

La 11 octombrie 2016 Pantea Rodica a depus recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016, solicitând admiterea

1

recursului, casarea încheierii instanței de fond, cu restituirea pricinii spre examinare

(f.d.49-56).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, s-a respins recursul

declarat de către Pantea Rodica și s-a menținut încheierea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 16 septembrie 2016 (f.d.73-75).

Pantea Rodica, la 13 decembrie 2016 a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2016, restituind cauza spre judecare în prima instanță (f.d. 82-85).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, cererea de revizuire

declarată de către Pantea Rodica împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2016, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d. 120-122).

Considerând ilegală încheierea instanței de apel, Pantea Rodica a contestat-o

cu recurs la 04 mai 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor emise de

instanțele ierarhic inferioare și restituirea cauzei spre judecare în prima instanță

(f.d.127-129).

În motivarea recursului recurenta a indicat că, hotărârile contestate sunt

neîntemeiate și ilegale, urmând a fi casate.

Menționează că, pretenția privind anularea actului administrativ se examinează

în procedura civilă și că instanța de fond greșit ea refuzat în primirea cererii de

chemare în judecată.

Prin referințele depuse, Parlamentul Republicii Moldova și Banca Națională a

Moldovei au solicitat respingerea recursului depus de către Pantea Rodica, ca

neîntemeiat. (f.d. 135-138, 141).

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 07 martie 2017 (f.d. 120-122), fiind expediată în adresa recurentei la

27 martie 2017, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire (f.d. 123), recepționată

de către Pantea Rodica la data de 19 aprilie 2017, ce se atestă prin plicul anexat la

materialele cauzei (f.d. 131).

În circumstanțele relevate, recursul declarat la 04 mai 2017 (f.d. 127-129), se

consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, Pantea Rodica la 13 decembrie

2016 a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

2

24 noiembrie 2016, invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 CPC (f.d.

82-85).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 cererea de revizuire

a deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, depusă de Pantea Rodica,

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d. 120-122).

Recurenta, Pantea Rodica își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel

prin care a fost respinsă cererea de revizuire și consideră că încheierea pronunțată

este neîntemeiată și ilegală, susținând că cererea de revizuire a fost examinată de

către instanța de apel fără a ține cont de motivele indicate în cerere de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu

normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a

circumstanțelor referitoare la temeiurile de revizuire invocate, motiv pentru care

o considerată legală și întemeiată.

În acest sens, Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în

cazurile în care sunt invocate și probate circumstanțe, fapte ori evenimente,

prevăzute de lege ca temeiuri, care țin de fondul cauzei și sunt esențiale pentru

relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția care va fi adoptată.

Pornind de la aceste cerințe relevă că, revizuirea unei hotărâri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

Astfel, în cererea de revizuire revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art.

449 CPC, iar Curtea de Apel Chișinău, care a fost sesizată cu judecarea acestei

cereri, a respins-o pe motiv că argumentele invocate nu se încadrează în norma

enunțată.

Potrivit art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

3

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, cererea de revizuire declarată de către Pantea Rodica nu conține

nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC și corect a fost respinsă ca

inadmisibilă.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei interesate, dacă

este prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt,

solicitarea desființării hotărârii indicate și pronunțarea altei hotărâri, diferite de

prima.

În această ordine de idei și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală

admitere a cererii de revizuire depusă de către Pantea Rodica, în lipsa unor

circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil

garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

4

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel

Chișinău a aplicat corect normele de drept procedural și material la examinarea

cererii de revizuire, Colegiul civil,comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a

menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. art.427 lit. a), 428 alin. (1) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Pantea Rodica.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantea Rodica către Președintele

Parlamentului RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei privind

declararea nulității conturilor bancare și de decontare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valentina Clevadî

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Luiza Gafton

5