3r-95/17 — declararea nulitătii conturilor bancare si de decontare

dosarul nr.3r-95/17 prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – R. Pascari instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău – N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău– M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc D E C I Z I E 19 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Luiza Gafton examinând recursul declarat de către Pantea Rodica, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantea Rodica către Președintele Parlamentului RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei privind declararea nulității conturilor bancare și de decontare, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, prin care cererea de revizuire declarată de Pantea Rodica împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă, c o n s t a t ă La 09 septembrie 2016, Pantea Rodica s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ către Președintele Parlamentului RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei privind declararea nulității conturilor bancare și de decontare (f.d.

3-38). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016, s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată depusă de către Pantea Rodica. S-a remis încheierea în cauză și cererea de chemare în judecată cu toate anexele. S-a explicat Rodicăi Pantea că refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri (f.d.43-46). La 11 octombrie 2016 Pantea Rodica a depus recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016, solicitând admiterea 1 recursului, casarea încheierii instanței de fond, cu restituirea pricinii spre examinare (f.d.49-56).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, s-a respins recursul declarat de către Pantea Rodica și s-a menținut încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016 (f.d.73-75). Pantea Rodica, la 13 decembrie 2016 a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, restituind cauza spre judecare în prima instanță (f.d. 82-85). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, cererea de revizuire declarată de către Pantea Rodica împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d. 120-122). Considerând ilegală încheierea instanței de apel, Pantea Rodica a contestat-o cu recurs la 04 mai 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor emise de instanțele ierarhic inferioare și restituirea cauzei spre judecare în prima instanță (f.d.127-129).

În motivarea recursului recurenta a indicat că, hotărârile contestate sunt neîntemeiate și ilegale, urmând a fi casate. Menționează că, pretenția privind anularea actului administrativ se examinează în procedura civilă și că instanța de fond greșit ea refuzat în primirea cererii de chemare în judecată. Prin referințele depuse, Parlamentul Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au solicitat respingerea recursului depus de către Pantea Rodica, ca neîntemeiat. (f.d. 135-138, 141). În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele dosarului rezultă că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 martie 2017 (f.d.

120-122), fiind expediată în adresa recurentei la 27 martie 2017, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire (f.d. 123), recepționată de către Pantea Rodica la data de 19 aprilie 2017, ce se atestă prin plicul anexat la materialele cauzei (f.d. 131). În circumstanțele relevate, recursul declarat la 04 mai 2017 (f.d. 127-129), se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului, Pantea Rodica la 13 decembrie 2016 a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 24 noiembrie 2016, invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 CPC (f.d. 82-85). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, depusă de Pantea Rodica, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d. 120-122). Recurenta, Pantea Rodica își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel prin care a fost respinsă cererea de revizuire și consideră că încheierea pronunțată este neîntemeiată și ilegală, susținând că cererea de revizuire a fost examinată de către instanța de apel fără a ține cont de motivele indicate în cerere de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la temeiurile de revizuire invocate, motiv pentru care o considerată legală și întemeiată. În acest sens, Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care țin de fondul cauzei și sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția care va fi adoptată. Pornind de la aceste cerințe relevă că, revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

Astfel, în cererea de revizuire revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 CPC, iar Curtea de Apel Chișinău, care a fost sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins-o pe motiv că argumentele invocate nu se încadrează în norma enunțată.

Potrivit art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că 3 prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de revizuire declarată de către Pantea Rodica nu conține nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC și corect a fost respinsă ca inadmisibilă.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărâri judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei interesate, dacă este prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt, solicitarea desființării hotărârii indicate și pronunțarea altei hotărâri, diferite de prima. În această ordine de idei și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Pantea Rodica, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. 4 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău a aplicat corect normele de drept procedural și material la examinarea cererii de revizuire, Colegiul civil,comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. art.427 lit. a), 428 alin. (1) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Pantea Rodica.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantea Rodica către Președintele Parlamentului RM, Parlamentul RM, Banca Națională a Moldovei privind declararea nulității conturilor bancare și de decontare. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî judecătorii Tamara Chișca-Doneva Luiza Gafton 5