3ra-967/17 — anularea răspunsului lichidatorului, constatarea încalcarii dreptului privind accesul la informatie si obligarea lichidatorului să prezinte toate informatiile si documentele solicitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea răspunsului lichidatorului, constatarea încalcarii dreptului privind accesul la informatie si obligarea lichidatorului să prezinte toate informatiile si documentele solicitate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-967/17 — anularea răspunsului lichidatorului, constatarea încalcarii dreptului privind accesul la informatie si obligarea lichidatorului să prezinte toate informatiile si documentele solicitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 3ra-967/17
prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – D. Munteanu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, L.Popova, A. Danilov
Î N C H E I E R E
04 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Sandulachi Pantelei,
în cauza civila la cererea de chemare în judecata depusa de Sandulachi
Pantelei împotriva Вăncii Comerciale „Investprivatbank” Societate pe Acțiuni în
proces de lichidare și Băncii Naționale a Moldovei privind anularea răspunsului
lichidatorului, constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație și
obligarea lichidatorului să prezinte toate informațiile și documentele solicitate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017 prin care s-a
respins apelul declarat de Sandulachi Pantelei și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 31 octombrie 2016,
c o n s t a t ă
La 26 septembrie 2014, Sandulachi Pantelei s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva ВС „Investprivatbank” SA în proces de lichidare și Băncii
Naționale a Moldovei privind anularea răspunsului lichidatorului, constatarea
încălcării dreptului privind accesul la informație și obligarea lichidatorului să
prezinte toate informațiile și documentele solicitate.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data
de 05 august 2014, în temeiul Legii cu privire la petiționare și în legătură cu mai
multe neclarități evidente față de modul defectuos al administrării de către
lichidatorul ВС „Investprivatbank” SA, Grigori Olaru a sumelor de bani,
rambursați de reclamant strict pentru achitarea creditului primit, a fost înaintată o
1
petiție prin care s-a solicitat informații referitor la modul utilizării sumei de 500
000,00 lei, achitată de reclamant, în calitate de debitor.
Reclamantul indică, că a solicitat lichidatorului Grigori Olaru să prezinte
debitorului următoarele informații: cine a luat decizia de a schimba destinația
plății, efectuată de debitor în sumă de 500 000,00 lei, utilizând-o pentru penalități,
atunci când în ordinul de plată nr. 43 din 12 noiembrie 2010 era stipulat de
debitor la compartimentul destinația plății era indicat pentru achitarea creditului;
de ce la semnarea, la 26 noiembrie 2010, a acordului nr. 15, debitorul nu a fost
informat că, suma încasată anterior de 500 000,00 lei deja a fost utilizată integral
pentru acoperirea unor penalități și nu pentru închiderea creditului de bază; de ce
reclamantul a fost dus în eroare la semnarea acordului nr. 15; ce penalitate a fost
acoperită prin nota de contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie 2010; de către cine a
fost întocmită și semnată nota de contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie 2010; de ce
nu a fost întocmit un ordin de plată și care este diferența dintre un ordin de plată
și o notă de contabilitate; la decizia cui și în ce mod a fost distribuită, pe interior,
suma de 500000,00 lei cu descifrarea completă din cont până la bănuți; cine au
fost beneficiarii finali (numele, prenumele, funcția și suma concretă) ai sumei de
500000,00 lei și toate ordinele sau dispozițiile lichidatorului, emise față de
această sumă.
La 26 august 2014, prin intermediul poștei, reclamantul a primit un răspuns
pe care îl consideră evaziv, indicând că lichidatorul nu dorește benevol să
prezinte, informațiile solicitate de debitor, demonstrând prin aceasta o conduită
vicioasă față de relațiile cu debitorul care, cu bună-credință, a pus la dispoziția
creditorului suma de 500 000,00 lei, destinată pentru rambursarea creditului.
A mai indicat reclamantul că, grație conduitei cu rea-credință a lichidatorului
Băncii nominalizate, au fost epuizate toate oportunitățile extrajudecătorești de a
obține răspunsuri concrete și la subiect la cele 8 întrebări, formulate în petiția
menționată.
Solicită reclamantul prin cererea de chemare în judecată din 26 septembrie
2014 (f.d 1-2 vol.I), cererea de chemare în judecată actualizată din 02 aprilie 2015
(f.d 38-48 vol.I), cererea privind concretizarea cerinților acțiunii din
30 septembrie 2015 (f.d 82-84 vol.I), cererea de chemare în judecată actualizată
(f.d 92-103 vol.I); cererea de chemare în judecată din 11 martie 2015 (f.d 2-4
vol.II), cererea de chemare în judecată actualizată din 05 august 2015 (f.d 51-67
vol.II), cererea de chemare în judecată actualizată din 25 ianuarie 2016 (f.d 119-
124 vol.II) și cererea de chemare în judecată concretizată din 13 octombrie 2016
f.d 210-215 vol.II); anularea ca neîntemeiat și nejustifcat răspunsul lichidatorului
din 22 august 2014, ca fiind emis contrar prevederilor Legii; să fie constatată
încălcarea de către lichidatorul Grigori Olaru la examinarea petițiilor din
2
05 august 2014 și 28 octombrie 2014, a dreptului privind accesul liber la
informație prevăzut de art. 10 alin. (2) CEDO, art. 34 Constituția RM, art. art.
513, 516, 572, 644, 1041, 1044, 1231 Cod Civil al RM, art. art. 10, 11, 19, 21
Legea privind accesul la informație; obligarea lichidatorului ВС
„Investprivatbank” SA să prezinte toate informațiile și documentele solicitate de
reclamant în petițiile din 05 august 2014 și 28 octombrie 2014; declarația oficială
emisă de lichidatori în ordinea, prevăzută de art. 38/5 alin. (1) lit. f) Legea
instituțiilor financiare, art. art. 680, 700 Cod Civil al RM, privind
autorizarea/aprobarea acordurilor creditare și de gaj, semnate la 30-31 decembrie
2008 de Sandulachi Pantelei cu fosta conducere a Băncii; dispozițiile și ordinile
administrative emise de lichidatori, precum și extrasele din conturi referitor la
gestionarea, pe interior, a sumelor de 500000,00 lei, 800000,00 lei, 146204,84 lei
și 963331,02 lei, însușite ca penalități din cei 5300000 lei, achitați de debitor la
12 noiembrie 2010, 25 noiembrie 2010 și 17 decembrie 2010; scopurile utilizării
și beneficiarii finali ai penalităților de 500000,00 lei, 800000,00 lei, 146204,84 lei
și 963331,02 lei cu indicarea concretă a părții primite din aceste sume; penalitatea
care a fost acoperită prin nota de contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie 2010 și
documentele referitor la modul gestionării pe interior a sumei vizate în acest
document; de către cine din administrația lichidatorului a fost întocmită și
semnată nota de contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie 2010, din care motive nu a
fost întocmit un ordin de plată la încasarea sumei de 500000,00 lei, dar s-a operat
doar cu o notă de contabilitate; ordonatorul, plătitorul și beneficiarul notei de
contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie 2010 și din care motiv aceștia nu au fost
indicați în acest document bancar; statutul și destinația contului creditar nr.
173408011383 și, descifrările din acest cont referitor la suma de 500000,00 lei;
temeiurile în baza cărora din cei 800000,00 lei, prestați de debitor la 25 noiembrie
2010, suma de 760703,14 lei a fost gestionată pe interior prin nota de
contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie 2010, iar suma de 39296,86 lei - prin nota
de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010. Motivarea aplicării diferitor documente
bancare la încasarea penalităților menționate; motivele de fapt și de drept, în baza
cărora în nota de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010 în sumă de 39296,86 lei,
este indicat plătitorul, iar în nota de contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie 2010
pe suma de 760703,14 lei această mențiune lipsește; temeiurile de drept în baza
cărora lichidatorul, ca unicul reprezentant oficial al ВС „Investprivatbank” SA în
proces de lichidare și-a asumat în nota de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010
pe suma de 39296,86 lei și statutul de plătitor; ordonatorul și beneficiarul oficial
al notei de contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie 2010 pe suma de 760703,14 lei
și, motivele de fapt și de drept în baza cărora aceștia nu au fost indicați în acest
document bancar; scopurile utilizării și beneficiarii finali ai penalităților de
3
760703,14 lei (nota de contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie 2010) și de
39296,86 lei (nota de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010); de către cine au
fost întocmite și semnate nota de contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie 2010 și
nota de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010; raționamentele de fapt și de drept
în baza cărora din cei 800000,00 lei prestați la 25 noiembrie 2010, suma de
760703,14 lei a fost gestionată ca penalitate prin contul creditorial nr.
173408011383, iar penalitatea de 39296,86 lei - prin contul nr. 4951080114055;
responsabilii întocmirii și semnării la 20 decembrie 2010 a notelor de plată nr.
29002, 29003, 29004 și notei de contabilitate nr. 203; temeiurile de fapt și de
drept în baza cărora în nota de plată nr. 29004 beneficiarul încasării creditului în
sumă de 1398052,50 lei este indicat S.R.L. „Picador Grup”, iar beneficiarul
încasării dobânzii de 1492411,54 lei în nota de plată nr. 29003 este indicată ВС
„Investprivatbank” SA în proces de lichidare; temeiurile de fapt și de drept în
baza cărora în notele de plată nr. 29002, 29003 și 29004 în calitate de plătitor este
indicată ВС „Investprivatbank” SA în proces de lichidare și nu debitorul S.R.L.
„Picador Grup”; motivele de fapt și de drept în baza cărora ВС
„Investprivatbank” SA, în persoana lichidatorului, în cele 3 din 4 documente
bancare perfectate la data de 20 decembrie 2010, și-a atribuit calitatea atât de
plătitor cât și de beneficiar; raționamentele de fapt și de drept în baza cărora din
cele 4000000 lei rambursate la 20 decembrie 2010, dobânda în sumă de
1492411,54 lei, indicată în nota de plată nr. 29003, a fost gestionată prin contul
creditar nr. 173408011383, iar penalitatea de 963331,02 lei, indicată în nota de
plată nr. 29002, prin contul nr. 4951080114055; statutul, destinația, ordonatorul și
toate descifrările de la contul nr. 4951080114055 ce ține de modul gestionării,
prin intermediul acestuia, a sumelor de 39296,86 lei și 963331,02 lei din cele
2409535,90 lei, sumă însușită ca penalitate din prestația de 5300000,00 lei,
rambursată de reclamant în noiembrie-decembrie 2010; destinația, ordonatorul și
toate descifrările de la contul nr. 173408011383 ce țin de modul gestionării, prin
intermediul acestuia, a sumelor de 500000,00 lei, 760703,14 lei și 146204,84 lei
din cele 2409535,90 lei, sumă însușită ca penalitate din prestația de 5300000,00
lei, rambursată de reclamant în noiembrie - decembrie 2010; descifrarea
operațiunilor bancare în baza cărora sumele de 500000,00 lei, 800000,00 lei și
4000000,00 lei, transferate la contul nr. 3526280 de către debitorul gajist SC
„Ișcompan” SRL în favoarea S.R.L. „Picador Grup”, au ajuns la contul debitorial
nr. 279128011512 și, cine este ordonatorul și beneficiarul acestui cont;
operațiunile bancare în baza cărora a fost încasată ca credit suma de 1398052,60
lei din cei 5300000,00 lei rambursați în noiembrie - decembrie 2010, virată de
plătitorul ВС „Investprivatbank” SA, de la contul nr. 1412380127415, cont ce
aparținea debitorului S.R.L. „Picador Grup” și cine a fost ordonatorul acestei
4
operațiuni bancare; ordonatorul și beneficiarul oficial al notei de contabilitate nr.
203 din 20 decembrie 2010 și motivele de ce aceștia nu au fost indicați în acest
document bancar; motivele de fapt și de drept în baza cărora nota de contabilitate
nr. 203 și notele de plată nr. 29002, 29003 și 29004, perfectate la 20 decembrie
2010, debitorul SRL „Picador Grup” nu este indicat în calitate de plătitor;
justificarea perceperii dobânzii anume în sumă de 1492411,54 lei, încasată la
20 decembrie 2010 din cei 5300000,00 lei, rambursați de Sandulachi Pantelei prin
intermediul debitorului gajist SC „Ișcompan” SRL în favoare debitorului SRL
„Picador Grup” și motivele ignorării stării de drept și de fapt care a intervenit
după 27 septembrie 2010, când fostul lichidator a refuzat să primească înainte de
termenul de scadență prestația de bază a creditului în sumă de 3750000,00 lei;
justificarea aplicării, la încasarea penalităților, a diferitor forme de documente
bancare și obiectivele atinse prin aceasta, luând în considerație faptul că la
20 decembrie 2010, penalitatea de 146204,84 lei a fost însușită prin nota de
contabilitate nr. 203, iar penalitatea de 963331,02 lei - prin nota de plată
nr. 29002; notificările, șomațiile și ordinele de plată care au fost înaintate după
20 decembrie 2010 lui Sandulachi Pantelei sau debitorului principal, în ordinea
legală prevăzută de art. art. 602, 609 și 617 Cod Civil al RM, cu referință la
prezența unei restanțe în sumă de 130429,39 lei, sumă susținută de lichidatorul
Olaru Grigore în Certificatul bancar depus de lichidatorul Olaru Grigore la OUP
sau, restanța de 1287264,87 lei, sumă invocată și susținută plenar în instanțele de
judecată; forma și conținutul informațiilor prezentate de fostul lichidator
instanțelor judecătorești la înaintarea după 17 decembrie 2010, față de Sandulachi
Pantelei a notificărilor, șomațiilor și notelor de plată cu referință la sumele de
130429,39 lei sau 1287264,87 lei; motivele de fapt și de drept de ce în instanțele
de judecată nu a fost invocată și susținută restanța de 130429,39 lei, sumă
stipulată oficial în Certificatul bancar prezentat de lichidatorul Olaru Grigore la
OUP în cauza penală nr. 2013031598; din care motive, după 20 decembrie 2010,
nu a fost șomat și nu a fost informat debitorul sau debitorii gajiști despre existența
încă a unei restanțe de 130429,80 lei. Cine se face vinovat de această evidentă
neglijență în serviciu; temeiurile de fapt și de drept în baza cărora a fost calculată
și invocată restanța de 1287264,87 lei și, de ce aceasta nu a fost revendicată în
conformitate cu limitele permise legale de încasare a prestațiilor de la debitor,
prevăzute de cadrul legal instituit prin art. art. 14 alin. (3) și 68 alin. (3) Legea cu
privire la gaj, acesta intervenind după înaintarea de către lichidator, la 08 iunie
2010, a mai multor preavize privind exercitarea dreptului de gaj; documentele
confirmative, emise de lichidator sau reprezentanții săi, prin care debitorul sau
debitorii gajiști ar fi fost înștiințați oficial că, prestațiile lor de 500000,00 lei,
800000,00 lei și 1109535,86 lei din cei 5300000,00 lei, rambursați înainte de
5
termenul de scadență, au fost însușite de lichidatori doar pentru acoperirea unor
penalități, nefiind utilizate la destinația strictă indicată de plătitor în ordinile sale
de plată și susținută oficial de lichidator prin acordul nr. 15 din 26 noiembrie
2010; din care raționamente de fapt și de drept prestațiile debitorului de
500000,00 lei, 800000,00 lei și 1109535,86 lei din cei 5300000,00 lei, rambursați
înainte de termenul de scadență, nu au fost gestionați, pe interior, în conformitate
cu prevederile pct. 1 al acordului nr. 15 din 26 noiembrie 2010 și, cum ar fi fost
posivil ca Sandulachi Pantelei să asigure o prestație creditară de 329641,80 dolari
S.U.A., prevăzută de acest acord și susținută plenar de lichidator, dacă, din start,
sumele menționate nu au fost gestionate de lichidator la destinația convenită între
părți și, indică expres în ordinele de plată a plătitorului - rambursarea creditului,
dar au fost utilizate pentru acoperirea unor penalități neidentificate în
documentele bancare emise de lichidator; motivele de fapt și de drept în baza
cărora din cei 5300000,00 lei prestați de debitor și debitorii gajiști înainte de
termenul de scadență, doar 1398052,60 lei au fost utilizați la destinația indicată de
plătitor - achitarea creditului și, de ce nu a fost folosită toată suma strict pentru
închiderea creditului de 3750000,00 lei și a dobânzii aferente: a fost o decizie
asumată de lichidator sau s-a acționat la indicațiile BNM (de la cine concret, sub
ce formă și conținutul acestora); motivele în baza cărora, la recepționarea plăților
de 500000,00 lei 800000,00 lei și 4000000,00 lei, nu a fost respectată ordinea
legală de gestionare a plăților prevăzută de art. 586 alin. (1) și art. 655 CC și,
aprobată de lichidatorul Ropot Ion prin acordul nr. 15 din 26 noiembrie 2010;
documentele confirmative despre faptul că, la 12 noiembrie 2010, 25 noiembrie
2010 și 17 decembrie 2010, lichidatorii, primind fără obiecții prestațiile creditare
de 500000,00 lei 800000,00 lei și 4000000,00 lei și, utilizând din acestea pentru
acoperirea unor penalități suma de 2409535,80 lei, și-ar fi rezervat expres acest
drept și ar fi anunțat oficial plătitorul, la momentul primirii prestațiilor, despre
modificarea radicală a destinației față de o parte considerabilă din suma
rambursată în corespundere cu ordinile de drept prevăzută de art. art. 626 alin (3),
1041, 1044 CC, potrivit cărora creditorul, în cazul în care a primit executarea,
poate cere plata penalităților doar dacă și-a rezervat expres acest drept la primirea
acestuia, urmând să-l informeze neîntârziat pe plătitor și prezentându-i darea de
seamă și, nu are dreptul să folosească în avantajul său bunurile pe care le primește
ori pe care era obligat să le administreze la exercitarea mandatului acordat, dacă
nu are consimțământul proprietarului și dacă dreptul de folosință nu rezultă din
Lege sau din mandat; motivele și raționamentele susținerii de către lichidatori în
fața OUP a unei restanțe a lui Sandulachi Pantelei în sumă de 130429,93 lei, iar în
instanțele de judecată s-a insistat asupra unei datorii de 1287264,87 lei.
6
Reclamantul Sandulachi Pantelei în ședința de judecată din 13 octombrie
2016 și-a retras cerințele privind: declararea ca fiind nule și fără efecte juridice
următoarele documente bancare: nota de contabilitate nr. 11 din 15 noiembrie
2010 în sumă de 500000,00 lei, nota de contabilitate nr. 112 din 26 noiembrie
2010 în sumă de 760703,14 lei, nota de plată nr. 29002 din 26 noiembrie 2010 în
sumă de 39296,86 lei, nota de plată nr. 29003 din 20 decembrie 2010 în sumă de
1492411,54 lei, nota de contabilitate nr. 203 din 20 decembrie 2010 în sumă de
146204,84 lei și nota de plată nr. 29002 din 20 decembrie 2010 în sumă de
963331,02 lei - ca fiind întocmite cu depășirea competențelor, acordate de plătitor
prin ordinele de plată nr. 43 din 12 noiembrie 2010, nr. 11 din 25 noiembrie 2010
și nr. 46 din 17 decembrie 2010 și ordinii de drept prevăzută de art. art. 586 alin.
(1), 655, 626 alin. (3), 1035, 1041, 1044 CC și, acceptată de lichidator prin
acordul nr. 15 din 26 noiembrie 2010; acordarea reclamantului o reparație
materială echitabilă de 8216700,10 lei, ceea ce constituie echivalentul sumelor de
2409535,90 lei și 1492411,54 lei, însușite abuziv de lichidatori la 15 noiembrie
2010, 26 noiembrie 2010 și 20 decembrie 2010 ca penalități și dobânzi, precum și
dobânda aferentă, calculată de la aceste sume pe perioada cât lichidatorii le-au
utilizat în favoarea sa, fără autorizație și consimțământ din partea debitorului
plătitor; încasarea de la Banca Națională a Moldovei în favoarea reclamantului
prejudiciului material de 8216700,10 lei, cauzat de acțiunile defectuoase ale
lichidatorilor desemnați de Banca Națională a Moldovei.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 august 2015, în
proces, în calitate de copârât a fost atrasă Banca Națională a Moldovei (f.d 85 vol.
II).
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecata depusa de Sandulachi
Pantelei împotriva BC „Investprivatbank” SA în proces de lichidare și Băncii
Naționale a Moldovei privind anularea răspunsului lichidatorului, constatarea
încălcării dreptului privind accesul la informație și obligarea lichidatorului să
prezinte toate informațiile și documentele solicitate.
La 28 noiembrie 2016, Sandulachi Pantelei a depus apel împotriva hotărârii
instanței de fond, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care cererea de chemare în judecata depusa de Sandulachi Pantelei să fie
admisă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, s-a respins apelul
declarat de Sandulachi Pantelei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 31 octombrie 2016.
7
La 03 iulie 2017, Sandulachi Pantelei a declarat recurs, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017 cu remiterea
cauzei spre judecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia Curții de Apel
Chișinău din 01 martie 2017, considerând-o ilegală și care urmează a fi casată în
temeiul art. 432 alin. (3) lit. a) CPC.
Menționează că, judecătorul Popova Ludmila a mai făcut parte din alt complet
de judecată și a examinat același obiect, expunându-și poziția prin decizia din
02 martie 2016 în favoarea lichidatorului BC „Investprivatbank” SA și Băncii
Naționale a Moldovei.
Consideră că, judecătorul Popova Ludmila era obligată să se abțină de la
judecată pe cauza dată.
Susține că, eronat au fost aplicate prevederile art. 373 alin 5 CPC, or instanța
de apel urma să se pronunțe asupra tuturor motivelor susținute în apel.
Totodată, Sandulachi Pantelei remarcă că, instanțele inferioare, neîntemeiat
i-au îngrădit dreptul legitim de a afla mai multe informații.
La 05 septembrie 2017, Banca Națională a Moldovei a depus referință, prin
care a solicitat respingerea recursului depus de către Sandulachi Pantelei (f.d. 50-
51 vol. III).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la
01 martie 2017 (f.d. 23-33 vol. III), fiind expediată în adresa părților prin
scrisoarea de însoțire a Curții de Apel Chișinău la 18 aprilie 2017 (f.d. 34 vol.
III), confirmarea privind recepționarea acesteia de către recurent la materialele
dosarului lipsește.
Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat prevederilor
legale, declarând recursul la 03 iulie 2017 (f.d. 36-40 vol. III).
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care
8
nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod
eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina
a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și
în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sandulachi Pantelei, este
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe.
Prin urmare, alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel și prima instanță, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în
cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune
9
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței
pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Sandulachi Pantelei, ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e
Recursul declarat de către Sandulachi Pantelei, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
10