2ri-181/17 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- intentarea procesului de insolvabilitate
2ri-181/17 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ri-181/17
Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi)
DECIZIE
19 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Svetlana Filincova
Luiza Gafton
Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
examinând recursul declarat de lichidatorul Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”, în proces de lichidare -Alexandru Bostan,
în cauza la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Briceni privind intentarea
procesului de insolvabilitate în privința Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”,
împotriva hotărârii din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 30 ianuarie 2017, Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni a depus cerere
introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți”, IDNO 1003604151320, cu sediul în sat.
Colicăuți, rl Briceni, invocând incapacitatea de plată a Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți” de a-și executa obligațiile pecuniare scadente, inclusiv
obligațiile fiscale.
În motivarea cererii s-a invocat că art. 8 alin.(2) lit.e) Cod fiscal obligă
contribuabilul să achite în termen și integral impozitele și taxele calculate, însă
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” la situația din 20 ianuarie 2017 a
admis restanță față de bugetul public național în sumă de 441274, 69 lei, formată din
plăți de bază în sumă de 365792, 81 lei, majorare de întârziere-66724, 88 lei și
amendă -8757, 00 lei.
Menționează că, Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni a întreprins toate măsurile
de executare silită prevăzute de Codul Fiscal al Republicii Moldova pentru încasarea
silită a restanțelor debitorului.
Prin încheierea din 30 ianuarie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis spre
examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni privind
intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului Asociația de Economii
și Împrumut „Colicăuți” și în funcția de administrator provizoriu al Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți” a fost numită Natalia Janu, deținătoarea
Autorizației nr.107 din 14 ianuarie 2015.
La 21 februarie 2017, Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” a depus
referință la cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni
solicitînd respingerea cererii introductive, din motiv că argumentele invocate sunt
abuzive, fără temei de fapt și de drept.
La 02 martie 2017, Comisia Națională a Pieței Financiare a depus referință
asupra cererii introductive, motivând că cererea introductivă depusă de Inspectoratul
Fiscal de Stat rl Briceni este întemeiată și urmează a fi admisă.
La 02 martie 2017, administratorul provizoriu al debitorului Asociația de
Economii și Împrumut „Colicăuți” –Natalia Janu, conform raportului prezentat
privind exercitarea atribuțiilor în cadrul procedurii provizorii de insolvabilitate, a
considerat oportun intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”.
În raportul prezentat, administratorul provizoriu a indicat că în baza Legii
insolvabilității și în scopul executării încheierii din 30 ianuarie 2017 a Curții de Apel
Bălți, a recurs la aplicarea măsurilor de asigurare în toate registrele publice,
expediind în acest sens notificări și solicitând informații de la: Camera Înregistrării
de Stat Edineț, Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni, ÎS „Cadastru”, Direcția de
Înregistrare a Transporturilor și Calificare a Conducătorilor Auto, Centru de
Informații Juridice (Registrul gajurilor mobile), Băncile Comerciale în care
debitorul are conturi deschise, Comisia Națională a Pieței Financiare și Asociația
Centrală a Asociațiilor de Economii și Împrumut.
Conform răspunsurilor primite la interpelările efectuate, a stabilit că: Camera
Înregistrării de Stat Edineț a efectuat modificări în registrele sale cu privire numirea
administratorului provizoriu; Inspectoratul Fiscal Briceni a prezentat informații
despre contribuabil; ÎS „Cadastru” a indicat că Asociația de Economii și Împrumut
„Colicăuți” deține înregistrate bunuri imobile cu titlu de proprietate, gestiune
economică sau folosință în s. Colicăuți, rl Briceni și anume: -teren cu numărul
cadastral 1420207.211 și 3 construcții amplasate pe acesta cu numere cadastrale:
1420207.211.01, 1420207.211.02, 1420207.211.03; -teren cu numărul cadastral
1420208.105 și o construcție amplasată pe acesta cu număr cadastral
1420208.105.01; teren cu numărul cadastral 1420208.467; teren cu numărul
cadastral 1420208.468; Direcția de Înregistrare a Transporturilor și Calificare a
Conducătorilor Auto a comunicat despre existența unui mijloc de transport
înregistrat cu titlu de proprietate VAZ 21070, cu număr de înmatriculare BRAR307.
De la Centrul de Informații Juridice (registrul gajurilor mobile) și de la Comisia
Națională a Pieței Financiare nu a primit răspuns. Prin răspunsul BC „Moldova
Agroindbank” SA se indică că Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”
dispune de un cont bancar nr. MD40AG0000000225172001439/MDL, în care
rulajele bancare în perioada 01 ianuarie 2014-22 februarie 2017 indică 0 (zero) lei,
de altfel, disponibilul în conturi este 0 (zero) lei și credite nu are. Au fost aplicate
sechestre pe conturi de către executorul judecătoresc Cornelia Balan ca măsură de
asigurare pe suma de 630905,00 lei.
La 09 februarie 2017, administratorul autorizat a notificat cu aviz recomandat
debitorul despre: acceptarea spre examinare de către instanța de insolvabilitate a
cererii depuse de Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni; obligația sa de a transmite
spre examinare a actelor necesare pentru a stabili gradul de solvabilitate al
2
întreprinderii; aplicarea măsurilor de asigurare. Ca urmare, debitorul a prezentat:
extrase de la Camera Înregistrării de Stat din 14 martie 2014 și din 14 octombrie
2015, Decizia privind înregistrarea modificărilor în registrele Camerei Înregistrării
de Stat; scrisorile Comisiei Naționale a Pieței Financiare din 29 septembrie 2015 nr.
05-4618 și nr. 05-4619; procesul-verbal nr. 1 din 14 februarie 2016 al ședinței
Adunării generale extraordinare repetate a membrilor Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”; raportul financiar pe tr. IV- 2015; raportul financiar pe tr. IV-
2016; lista membrilor Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”; lista
membrilor care dispun de economii în Asociația de Economii și Împrumut
„Colicăuți”; lista angajaților cu indicarea funcției pe care o ocupă fiecare din ei și cu
indicarea debitorului față de aceștea; lista membrilor beneficiari ai depunerilor
pentru garantarea împrumuturilor spre restituire de către Asociația de Economii și
Împrumut „Colicăuți” (restante); descifrarea contului contabil „Casa” la data de 29
decembrie 2016; descifrarea contului contabil „Casa” la data de 08 februarie 2017;
lista beneficiarilor de împrumuturi restante ai Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți” incluși în tabelul provizoriu de lichidare; extrasul din registrul
acționarilor a SA „Registru-Corect” cu privire la numărul de acțiuni ale Asociației
de Economii și Împrumut „Colicăuți”; contractul de vânzare-cumpărare a
automobilului (nr. 12/2008); extras de la BC ”Moldindconbank” SA pe suma de
5024,37 lei la data de 21 decembrie 2016.
Ca urmare, administratorul a constatat că Asociația de Economii și Împrumut
„Colicăuți” este organizație cu statut juridic special, constituită în anul 2001 benevol
de persoane fizice, locuitori ai sat. Colicăuți, precum și ai altor localități, care erau
asociați pe principii comune. Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”
acceptă, în baza statutului, de la membrii săi, depuneri de economii și acordă
împrumuturi. Fondurile de împrumut, în mare parte, erau contractate de la
Corporația de Finanțare Rurală, care este acționar a acesteia.
La 09 octombrie 2014, în rezultatul auditului efectuat de Comisia Națională a
Pieții Finaciare, prin Hotărârea nr. 49/13 a fost retrasă licența de activitate.
La 25 martie 2015, la Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni a fost înregistrată
procedura de lichidare a asociației, fiind numit în funcția de lichidator Pavel
Mitioglu. Ulterior, în baza hotărârii Adunării Generale ai membrilor asociației, a fost
numit în funcția de lichidator în cadrul procesului de lichidare benevolă- Alexandru
Bostan. Alexandru Bostan este membru al asociației, a fost directorul (președintele)
acesteia înainte de lichidare. În cadrul procedurii de lichidare benevolă, conform
declarațiilor lui Alexandru Bostan, au fost depuse eforturi pentru recuperarea
creanțelor debitoriale, au fost înaintate acțiuni în instanțele de judecată. La fel,
conform declarațiilor acestuia, deja mai multe titluri de executare se află la
executarea silită, iar din cauzele pendinte la data notificării, a menționat despre
existența a două dosare civile: cauza civilă la cererea privind încasarea datoriei de la
Ion Lavric, Marin Lavric și Eleonora Lavric; cauza civilă la cererea depusă de
Corporația de Finanțare Rurală privind încasarea datoriei și de anulare a contractului
de cesiune și a unui dosar penal în privința lui Ion Lavric și Marin Lavric intentat în
baza art. 361 alin. (2) Cod penal.
Precizează că, conform datelor parvenite de la debitor, Asociația de Economii
și Împrumut „Colicăuți” este compusă din 92 membri, 84 dintre aceștia deținând
depuneri de economii în cadrul asociației, în sumă totală de 948785,83 lei. Asociația
3
de Economii și Împrumut „Colicăuți” are 22 de debitori în baza contractelor de
împumuturi acordate. Suma totală a creanțelor debitoriale este de 3234841,44 lei
(inclusiv dobânda), din care suma de 2698343,86 lei este datoria față de asociație a
lui Ion Lavric, Marin Lavric, Eleonora Lavric, iar acest împrumut este obiectul
cauzei penale menționate. Restul sumei de 536497,58 lei este datoria altor 19
persoane, care urmează (o mare parte din aceste datorii) să fie încasate prin executare
silită. Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” este acționar al Corporației de
Finanțare Rurală SA și deține 1086 acțiuni, la valoarea nominală (de bilanț) de 75
lei / acțiunea. Deține mijlocul de transport VAZ 21070 menționat anterior, însă,
conform spuselor lui Alexandru Bostan, acest automobil este în stare foarte rea.
În acest sens, conchide că din informațiile și documentele reconstituite,
întreprinderea debitoare dispune de masă debitoare.
Remarcă administratorul provizoriu că, din bilanțul contabil al activelor și
pasivelor al Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”, la sfârșitul anului
2016, rezultă că suma activelor este de 438274 lei, pe când suma obligațiilor este de
2881256 lei și nu poate fi acoperită din activele deținute. Astfel, conchide că
documentele prezentate denotă supraîndatorarea debitorului și constituie temei de
intentare a procesului de insolvabilitate.
Prin hotărârea din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a constatat
insolvabilitatea și s-a intentat procedura de insolvabilitate în privința debitorului
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”, IDNO 1003604151320, cu sediul
în sat. Colicăuți, rl Briceni; s-a desemnat Natalia Janu în funcția de administrator al
insolvabilității al Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”; s-a împuternicit
administratorul insolvabilității Natalia Janu să preia în posesiune și administrare,
inclusiv prin executare silită, bunurile ce aparțin masei debitoare; s-a stabilit
termenul limită de înregistrare a cererii de admitere a creanțelor pentru întocmirea
tabelului definitiv până la 07 aprilie 2017; s-au atenționat creditorii garantați ai
debitorului de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora dețin drepturi de
preferință; s-a stabilit termenul de verificare al creanțelor, de întocmire și de
comunicare a tabelului definitiv pentru data de 20 aprilie 2017; s-a convocat prima
adunare de raportare pentru audierea raportului administratorului insolvabilității
Natalia Janu și de validare a creanțelor pentru data de 12 mai 2017 ora 10:30; în
scopul prevenirii și modificării stării bunurilor debitorului Asociația de Economii și
Împrumut „Colicăuți” în perioada derulării procesului de insolvabilitate, s-a dispus
menținerea măsurilor de asigurate aplicate prin încheierea din 30 ianuarie 2017 a
Curții de Apel Bălți; s-a obligat administratorul insolvabilității Natalia Janu să
notifice organele indicate la art. 35 alin.(2) al Legii insolvabilității și creditorii
cunoscuți despre intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”. Concomitent, s-a obligat
administratorul insolvabilității Natalia Janu să publice dispozitivul hotărârii în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova conform art. 7 și 35 ale Legii
insolvabilității.
La 14 martie 2017, lichidatorul Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”, în proces de lichidare -Alexandru Bostan a declarat recurs (nemotivat)
împotriva hotărârii din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea
acesteia, cu anularea procesului de insolvabilitate intentat în privința Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți” și respingerea cererii introductive depuse de
4
Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni privind intentarea procesului de insolvabilitate
în privința Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”.
În motivarea recursului s-a invocat că hotărârea este ilegală, neîntemeiată și
arbitrară.
La 18 mai 2017, lichidatorul Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”,
în proces de lichidare -Alexandru Bostan a înregistrat recursul motivat împotriva
hotărârii din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, reiterând cerințele din recursul
nemotivat.
În motivarea recursului s-a invocat că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material de către instanța de insolvabilitate.
Consideră recurentul că, cererea introductivă depusă de către Inspectoratul
Fiscal de Stat rl Briceni este lipsită de temei de fapt și de drept, abuzivă și arbitrară,
depusă cu nerespectarea procedurii și formei stabilite, reprezentând un abuz din
partea factorilor de decizie ai Inspectoratului Fiscal de Stat, or, instanța de
insolvabilitate a ignorat prevederile art. 10 alin.(2) și (3), art. 18. art. 20 alin. (1) și
(2), art. 30 alin. (4) lit. d), art. 34 alin. (1), art. 134 alin. (1) din Legea insolvabilității
nr. 149 din 29 iunie 2012. art. 14 alin. (29) din Legea cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, precum și art. 136 lit. m), art. 214 alin.
(1) și (2), art. 216 alin. (5) Cod fiscal.
Menționează în acest sens, că Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni pretinde
încasarea unor restanțe la bugetul public național, atestarea existenței cărora nu
întrunesc condițiile de valabilitate și anume nu a fost respectată forma acestora, adică
întocmirea unui act de control fiscal conform unui formular tipizat cu serie, or, lipsa
acestuia aduce încălcarea altor drepturi ale contribuabilului cum ar fi posibilitatea
contestării acestora sau chiar și invocarea termenului de prescripție, condiții
prevăzute expres de art. 264 alin. (1) lit. a) Cod Fiscal.
Indică recurentul că, instanța de insolvabilitate a aplicat prevederile art. 30 lit.
a) al Legii insolvabilității, care acordă împuterniciri de admitere a cererii
introductive și de intentare a unui proces de insolvabilitate față de debitor, însă
instanța absolut eronat și neîntemeiat a reținut ca fiind justificat temeiul invocat de
Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Briceni, or, atestarea existenței restanțelor la
bugentul public național, în opinia recurentului, nu întrunește condițiile de
valabilitate a creanțelor.
Declară recurentul că, Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni a invocat în cererea
introductivă temeiul general - incapacitatea de plată.
Consideră recurentul că, este lipsită de temei legal și absolut arbitrară concluzia
instanței de insolvabilitate precum că Inspectoratul Fiscal de Stat rl Briceni pretinde
încasarea unor restanțe la bugetul public național, atestarea existenței cărora ar
întruni condițiile de valabilitate, deoarece nu a fost respectată forma acestora, adică
a fost ignorată procedura privind întocmirea unui act de control fiscal conform unui
formular tipizat cu serie, cu menționarea creanțelor sale certe și exigibile, cuantumul
cărora ar putea fi supus contestării de către debitor, iar lipsa acestuia aduce
încălcarea altor drepturi ale contribuabilului, cum ar fi posibilitatea contestării
acestora sau invocarea termenului de prescripție prevăzut de lege.
Reiterează că, instanța de insolvabilitate a conchis eronat că actele prezentate
de către organul fiscal la depunerea cererii introductive sunt întemeiate și suficiente,
bazându-și concluziile doar pe informațiile reflectate în raportul provizoriu al
5
administratorului provizoriu și argumentele din cererea introductivă, ignorând
nejustificat argumentele invocate de debitor.
Relevă că, instanța de insolvabilitate apreciază ca fiind justificată cererea
introductivă depusă, însă aceasta este bazată în exclusivitate doar pe un Act de
carență nr. 3 din 20 ianuarie 2017. Concluzia instanței de apel este eronată și
neîntemeiată. Actul de carență nr.3 din 20 ianuarie 2017, prezentat de către
Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni, reprezintă niște constatări la zi cu privire la
anumite obligații fiscale pretinse de acesta fără a avea un suport juridic legal. Or,
îndeplinirea actului de control fiscal se supune unor rigori strict definite de legiuitor,
nerespectarea cărora atrage nulitatea acestora. Referitor la cuantumul concret al
creanțelor pretinse spre a fi validate, menționează recurentul că, la materialele cauzei
lipsește decizia corespunzătoare de aplicare a amenzii fiscale și în baza cărui act de
control a fost emisă în coraport nemijlocit cu suma concretă și probată a restanțelor
invocate.
Indică recurentul că, în contextul art. 34 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29
iunie 2012, admisibilitatea cererii introductive se examinează prin prisma stabilirii
temeiului de insolvabilitate și a probelor care îl confirmă sau infirmă. Or, probele
pretinse a constitui temei de apariție a obligației fiscale și constatarea stării de
incapacitate de plată au fost raportul provizoriu a administratorului provizoriu și
Actul de carență nr. 3 din 20 ianuarie 2017 prezentat de către Inspectoratul Fiscal de
Stat Briceni, probe care conțin concluzii eronate și carențe, înscrisuri ce în opinia
recurentului, au fost examinate și analizate superficial și injust au fost supuse
aprecierii de instanța de insolvabilitate. În opinia sa, sunt neconcludente și lipsite de
consistență înscrisurile prezentate de către reprezentantul Inspectoratului Fiscal de
Stat Briceni și anume sumele calculate prin acele acte ce se reflectă în fișa de
verificare a contribuabilului. În acest sens, legiuitorul expres a indicat că la cererea
introductivă se anexează decizia (hotărârea) organului abilitat prin legea executorie
la acel moment (art. 20 alin. (2) lit. с) din Legea insolvabilității), act care nu poate fi
substituit cu alte înscrisuri.
Consideră neîntemeiată admiterea și validarea creanțelor înaintate de
Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni rezultată din conținutul scrisorii nr. 32-07-
11/2044 din 19 octombrie 2016 cu privire la notificarea prealabilă privind
deschiderea procedurii de insolvabilitate, or, suma creanțelor înaintată spre validare
este diferită (majorată) față de suma creanțelor reflectată în Actul de control fiscal
total nr. 5-670424 din 12 mai 2015 și decizia asupra cazului de încălcare fiscală
comisă nr. 249 din 05 iunie 2015.
Opinează că, temeiul juridic invocat și anume incapacitatea de plată nu este
probat, bazat pe argumente de fapt și de drept, precum și circumstanțe ale cauzei,
eronat apreciate ca fiind stabilite; nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele importante la soluționarea justă și obiectivă a cauzei; nu au fost
dovedite circumstanțele considerate a fi stabilite; au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material.
Precizează că, rezultând din activitatea specifică a debitorului (microfinanțare
și acordate de împrumuturi), capitalul și activele sale sunt acordate cu titlu de
împrumut și recuperarea acestora este urmărită in instanța de judecată. Astfel, cu
certitudine dispune de active și creanțe care depășesc mărimea pasivelor, fapte
confirmate prin probe concrete și pertinente, majoritatea creditorilor Asociației de
6
Economii și Împrumut „Colicăuți” au decis derularea procedurii de lichidare
benevolă sub controlul adunării generale a membrilor Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”, față de debitorii rău-platnici sunt puse pe rol acțiuni civile de
încasare a datoriilor, posedă titluri executorii în privința unor creanțe restante,
precum și dispune de mijloace bănești și titluri de valoare, bunuri mobile și imobile
reflectate în bilanț care prin decizia adunării generale urmează a fi repartizate
proporțional tuturor membrilor creditori depunători de economii.
Susține recurentul că, raportul administratorului provizoriu reprezintă o relatare
trunchiată și eronată a situației Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”,
conține caracteristici și informații neadevărate și selective, cuprinde concluzii și
presupuneri nesusținute prin probe concludente.
Remarcă recurentul că, din punct de vedere contabil și juridic, creanțele
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” în cuantum de 3248208,10 lei se
referă la 118 contracte de împrumut, împrumuturi acordate de Asociația de Economii
și Împrumut „Colicăuți” către membrii săi, care au fost transmise prin Contractul de
cesiune a creanțelor din 21 februarie 2011 în beneficiul SA „Corporația de Finanțare
Rurală” întru compensarea datoriilor Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți” față de SA „Corporația de Finanțare Rurală” la momentul respectiv, fiind
cesionate aceste creanțe în cuantum de 3248208,10 lei este și firesc ca creanțele
nominalizate să nu fie reflectate în bilanțul contabil al Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”. În raportul prezentat de Asociația de Economii și Împrumut
„Colicăuți” nu pot fi reflectate cele 118 creanțe ale membrilor cesionate SA
„Corporația de Finanțare Rurală”, la fel, cum nici datoriile Asociației de Economii
și Împrumut „Colicăuți” față de SA „Corporația de Finanțare Rurală” constituite în
temeiul mai multor contracte de împrumut nu pot să fie reflectate, or, aceastea s-au
compensat reciproc. Cu toate că au fost prezentate toate informațiile deținute de către
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” și solicitate de administratorul
provizoriu, s-a ignorat faptul că la capitolul „active” a fost reflectată suma de
3866118,04 lei. În pct. 23-24 și pct. 44 din hotărârea contestată, instanța de
insolvabilitate s-a axat pe presupuneri care nu au nici un argument pertinent și
relevant, afirmând că suma 3234841,44 lei, indicată la capitolul „active”, s-ar
presupune că are la bază suma pe care Asociația de Economii și Împrumut
„Colicăuți” a cesionat- o în interesul SA „Corporația de Finanțare Rurală”, fapt care
nu corespunde realității. Instanța de insolvabilitate a ajuns la concluzii eronate și
arbitrare.
Referitor la sumele acordate cu împrumut membrilor săi (grupul Lavric) care
au fost eronat calificate ca fiind creanțe cesionate SA „Corporația de Finanțare
Rurală”, menționează recurentul că, este important de clarificat faptul că Asociația
de Economii și Împrumut „Colicăuți” a constituit cu timp în urmă provizioane în
conformitate cu Standardul Național de Contabilitate, aceste creanțe recuperate prin
intermediul instanței de judecată au fost trecute la conturile extra bilanțiere ale
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”. În bilanț se cuprind acele datorii
ale membrilor datornici care la moment pot fi confirmate prin titluri executorii.
Consideră eronată constatarea instanței de insolvabilitate precum că la bază se
află Contractul de cesiune a creanțelor din 21 februarie 2011, prin care Asociația de
Economii și Împrumut „Colicăuți” a cesionat către SA „Corporația de Finanțare
Rurală” dreptul de recuperare a creanțelor de la persoanele fizice în sumă de
7
3248208,10 lei, iar in schimb Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” nu
mai avea datorii la SA „Corporația de Finanțare Rurală”. Anume aceste fapte au la
bază acțiunea înaintată de SA „Corporația de Finanțare Rurală” pentru recunoașterea
și încasarea datoriei existente, precum și anularea Contractului de cesiune menționat.
Chiar dacă s-ar presupune că se încasează de la debitor datoria față de SA
„Corporația de Finanțare Rurală” în sumă de 1213764,66 lei, aceasta va fi reflectată
suplimentar în compartimentul „Total obligații”. Totodată, dacă se presupune că se
anulează contractul de cesiune a creanțelor în sumă de 3248208,10 lei, atunci acestea
s-ar reflecta în capitolul „active”. În hotărârea contestată, instanța de insolvabilitate
compilează datele din raportul provizoriu, însă fără a analiza obiectiv și temeinic,
reflectă o serie de calcule absolut greșite și tendențioase, enunțând concluzii absolut
nefondate și abuzive. Or, la capitolul „active”, pe lângă suma de 438274,00 lei
indicată cu titlu de active de moment, absolut eronat și inexplicabil nu au fost
reflectate creanțele urmărite în instanța de judecată, și anume: suma de 2988717,59
lei, formată din: 1441000,00 lei cu titlu de datorie principală, 603330,00 lei cu titlu
de dobânda recunoscută, 686468,31 lei cu titlu de dobânda calculată pentru perioada
de la 16 decembrie 2010 și până la 12 mai 2014 și 257919,28 lei cu titlu de dobândă
de întârziere legală. Despre această datorie urmărită a fi încasată în beneficiul
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” din contul debitorilor Ivan Lavric,
Marin Lavric și Eleonora Lavric Eleonora, administratorul provizoriu a fost informat
corespunzător, circumstanțe despre care a luat cunoștință inclusiv de pe pagina
oficială a Curții Supreme de Justiție, însă în mod inexplicabil în hotărârea instanței
de insolvabilitate nu a fost reflectată just și obiectiv situația nominalizată, fiind
ignorată fără nici un temei de fapt și de drept, evocând concluzii lipsite de temei
juridic. Reiterează că, suma menționată nu reprezintă creanțele cesionate SA
„Corporația de Finanțare Rurală”, ci este o datorie urmărită de către Asociația de
Economii și Împrumut „Colicăuți” prin intermediul instanțelor de judecată. În
contrar concluziilor instanței de insolvabilitate, în eventualitatea în care admite, prin
abstract, că s-ar declara nulitatea Contractului de cesiune a creanțelor din 21
februarie 2011, ar rezulta că conform legislației în vigoare părțile contractante
urmează a fi puse în situația anterioară semnării actului juridic declarat nul și anume
având în vedere că SA „Corporația de Finanțare Rurală” a încasat parțial o serie de
creanțe cesionate s-ar obține restabilirea unei restanțe în beneficiul său în cuantum
pretins în sumă de 1213764,66 lei, iar în beneficiul Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți” urmează a fi restabilite creanțe față de membrii cesionați,
adică restul din cele 118 creanțe în cuantum total de 3248208,10 lei.
Suplimentar relatează că Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” mai
dispune de încă o posibilitate legală de a completa situația la capitolul „active”,
deoarece în dosarul penal privind învinuirea lui Ivan Lavric, Marin Lavric în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, se examinează apelul declarat
de avocatul inculpaților în privința sentinței Judecătoriei Ocnița, prin care a fost
admisă în principiu acțiunea civilă privind recuperarea prejudiciului cauzat înaintată
în dosarul penal. Astfel, asupra prejudiciului și despăgubirilor urmează să se expună
instanța civilă, ceea ce reprezintă încă un instrument legal de compensare a
prejudiciului cauzat Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” prin acțiuni
ilicite/infracțiunile ale inculpaților și constituie suma de 2707528,85 lei. În dosarul
penal au fost aplicate sechestre asigurătorii pe bunuri imobile -aproximativ 20-25 ha
8
livadă și pe toată averea inculpaților.
Consideră că, instanța de insolvabilitate neîntemeiat și eronat admite
presupunerile administratorului provizoriu. Contrar celor constatate de instanța de
insolvabilitate, în opinia recurentului, în interesul Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți” ar rezulta un excedent la capitolul „active” în sumă de
+2580178 lei. Conform datelor reflectate în raportul anual pe 2016, pentru perioada
anului de gestiune la capitolul mijloace bănești este reflectată suma de 55780,60 lei.
din care mijloace bănești în numerar în suma de 52670,60 lei, iar pe conturile curente
ale Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” este acumulată suma de 5024,00
lei. Conform Normelor de prudență financiară aprobate prin Hotărârea Comisiei
Naționale a Pieței Financiare nr. 17/8 din 30 aprilie 2008, în scopul protejării
intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor asociației de economii și
împrumut, întru garantarea depunerilor de economii ale membrilor, Asociația de
Economii și Împrumut „Colicăuți”, în proces de lichidare benevolă, dispune la cont
de depozit bancar de suma totală de 210846,00 lei. Depozitul bancar deschis în
instituția bancară are caracter de rezervă instituțională, iar la moment sunt aplicate
masuri asigurătorii sub formă de sechestru la demersurile Comisiei Naționale a
Pieței Financiare.
Menționează că, pe parcursul perioadei de lichidare benevolă pe contul
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” se acumulau atât plățile restante ale
membrilor în privința cărora Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”
dispune de titlu executoriu, cât și se acumulau anual dividende (2013-2015 - 25-50%
din valoarea acțiunilor), iar în ultima perioadă în cadrul proceselor de executare silită
o serie de datorii față de membrii depunători și salariați au fost stinse. Situația
privind neplata datoriilor față de bugetul de stat rezultă inclusiv și din faptul că pe
conturile bancare deschise în instituțiile bancare din RM, actualmente sunt aplicate
măsuri asigurătorii sub formă de sechestru atât prin dispozițiile Inspectoratului
Fiscal de Stat și la demersurile Comisiei Naționale Pieței Financiare, cât și de către
executori judecătorești, fapt confirmat de probele anexate la cererea introductivă, iar
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” i s-a creat obstacole întru
gestionarea conturilor bancare.
Susține recurentul că, situația formării datoriilor față de bugetul de stat este
rezultatul, inclusiv a prevederilor legislației Republicii Moldova, deoarece Codul
Fiscal stabilește expres obligațiunea agentului economic de a calcula toate plățile,
contribuțiile etc., în caz contrar agentul este sancționat pentru aceste încălcări.
Având în vedere că partea esențială a datoriilor față de bugetul de stat o constituie
restanțele salariale față de administrația Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”, aceste restanțe salariale sunt formate ca urmare a obligațiunii de calcul
a plăților salariale și a tuturor contribuțiilor, fapt impus Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți” de către Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni în urma
controlului efectuat. Superficialitatea examinării argumentelor și a faptelor
importante soluționării obiective, juste și minuționase a cauzei, se confirmă prin
conținutul pct. 55 al hotărârii contestate, deoarece se face trimitere la o creanță de
863851,08 lei a unei oarecare SRL „Iscusința Brutarului”.
La 04 iulie 2017, lichidatorul Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”,
în proces de lichidare -Alexandru Bostan a depus supliment la recursul declarat
împotriva hotărârii din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți.
9
În motivarea recursului suplimentar s-a invocat că prin decizia definitivă și
irevocabilă din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă încasarea
silită de la debitorii Ivan Lavric și Marin Lavric în beneficiul Asociației de Economii
și Împrumut „Colicăuți” a datoriei restante în sumă de 2988717, 59 lei.
Opinează recurentul că, această decizie denotă repetat precum că raportul
administratorului provizoriu reprezintă o relatare eronată a situației Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți”, cuprinde caracteristici, informații neadevărate și
selective, concluzii și presupuneri nesusținute prin probe concludente, la fel că și
cele reflectate în hotărârea instanței de insolvabilitate, conform cărora se
concluzionează că activele Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” sunt
insuficiente pentru a acoperi obligațiile, fiind niște concluzii arbitrare și eronate
lipsite de suport juridic și faptic.
Suplimentar mai indică recurentul că, la capitolul „active” ale Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți”, pe lângă suma de 438274,00 lei, urmează a fi
inclusă și suma de 2988717,59 lei rezultând din prevederile art. 2, 39 ale Legii
insolvabilității, deoarece această creanță este confirmată prin probe concludente..
În rest, recurentul, în esență, reiterează argumentele invocate în recursul
motivat.
Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,
hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen
de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres
de prezenta lege.
Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 02 martie
2017, iar lichidatorul Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”, în proces de
lichidare -Alexandru Bostan a declarat recurs la 14 martie 2017, ceea ce denotă că
este în termen.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție va admite recursul declarat de lichidatorul Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”, în proces de lichidare -Alexandru Bostan și va casa hotărârea
instanței de insolvabilitate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de
insolvabilitate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate
cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 429 alin.(1) Cod de procedură civilă, pot fi atacate cu
recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât
și hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.
Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță
10
pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți
la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi
aplicate.
În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel
de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor
reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
În conformitate cu art. 241 alin.(5) Cod de procedură civilă, în motivare se
indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.
Prin cererea depusă la 30 ianuarie 2017, Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni a
solicitat intentarea procesului de insolvabilitate în privința Asociației de Economii
și Împrumut „Colicăuți”, IDNO 1003604151320, cu sediul în sat. Colicăuți, rl
Briceni (Vol.I, f.d.3-4).
Prin încheierea din 30 ianuarie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis spre
examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni privind
intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului Asociația de Economii
și Împrumut „Colicăuți” și în funcția de administrator provizoriu al Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți” a fost numită Natalia Janu, deținătoarea
Autorizației nr.107 din 14 ianuarie 2015 (Vol. I, f.d.27).
Prin hotărârea din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a constatat
insolvabilitatea și s-a intentat procedura de insolvabilitate în privința debitorului
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”, IDNO 1003604151320, cu sediul
în sat. Colicăuți, rl Briceni; s-a desemnat Natalia Janu în funcția de administrator al
insolvabilității al Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”; s-a împuternicit
administratorul insolvabilității Natalia Janu să preia în posesiune și administrare,
inclusiv prin executare silită, bunurile ce aparțin masei debitoare; s-a stabilit
termenul limită de înregistrare a cererii de admitere a creanțelor pentru întocmirea
tabelului definitiv până la 07 aprilie 2017; s-au atenționat creditorii garantați ai
debitorului de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora dețin drepturi de
preferință; s-a stabilit termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și de
comunicare a tabelului definitiv pentru data de 20 aprilie 2017; s-a convocat prima
adunare de raportare pentru audierea raportului administratorului insolvabilității
Natalia Janu și de validare a creanțelor pentru data de 12 mai 2017 ora 10:30; în
scopul prevenirii și modificării stării bunurilor debitorului Asociația de Economii și
Împrumut „Colicăuți” în perioada derulării procesului de insolvabilitate, s-a dispus
menținerea măsurilor de asigurate aplicate prin încheierea din 30 ianuarie 2017 a
Curții de Apel Bălți; s-a obligat administratorul insolvabilității Natalia Janu să
notifice organele indicate la art. 35 alin.(2) al Legii insolvabilității și creditorii
cunoscuți despre intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” (Vol.I, f.d.163-168).
11
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție relevă că instanța de insolvabilitate pripit a ajuns la concluzia de intentare
a procesului de insolvabilitate în privința Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”, or, această soluție a instanței de insolvabilitate rezultă din examinarea
unilaterală, superficială a probelor prezentate, prin ce se impune casarea hotărârii
contestate cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate.
Conform art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de
insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de
insolvabilitate (denumită în continuare cerere introductivă).
Conform art.10 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, intentarea
unui proces de insolvabilitate presupune existența unui temei. Temeiul general de
intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a
debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în
supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică
responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la
baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă
acest fapt este posibil.
Conform art.17 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, la cererea
introductivă a debitorului se anexează: a) copia de pe statutul sau de pe contractul
său de asociere; b) lista participanților (membrilor) săi; c) bilanțul contabil la data
ultimului raport financiar; d) documentele care atestă componența și valoarea
bunurilor sale dacă este persoană fizică (întreprinzător individual); e) datele din
registrele publice despre bunurile sale, inclusiv despre bunurile gajate; f) lista
creditorilor și a debitorilor, cu specificarea datoriilor creditoare și debitoare,
adreselor și datelor de identificare ale creditorilor și debitorilor; g) dovada notificării
proprietarului, a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii
introductive.
Conform art. 34 alin. (1), (3) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
instanța de insolvabilitate hotărăște, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate și
a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării
procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Prin
hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanța de insolvabilitate dă
apreciere concluziilor din raportul administratorului provizoriu, prevede mărimea
revendicărilor asupra cărora obiecțiile debitorului și/sau ale creditorilor au fost
respinse ori considerate ca fiind întemeiate, desemnează administratorul
insolvabilității și instituie, după caz, comitetul creditorilor.
În contextul normelor citate supra, Colegiul reține că instanța de insolvabilitate
constatând supraîndatorarea debitorului și incapacitatea de plată a acestuia și pe cale
de consecință dispunând intentarea procesului de insolvabilitate în privința
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”, s-a axat doar pe raportul
administratorului provizoriu întocmit în perioada de observație a debitorului și
cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni, însă instanța nu
a supus aprecierii argumentele debitorului aduse în raport cu circumstanțele
invocate, contrar normelor de drept.
În acest sens fiind relevante și argumentele recurentului precum că la
examinarea cauzei, instanța de insolvabilitate nu a examinat și nu a apreciat corect
probele prezentate.
12
În sensul art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, prin
incapacitate de plată se înțelege situație financiară a debitorului caracterizată prin
incapacitatea lui de a-și executa obligațiile pecuniare scadente, inclusiv obligațiile
fiscale. Incapacitatea de plată este, de regulă, prezumată în cazul în care debitorul a
încetat să efectueze plăți.
Supraîndatorare, în contextul aceluiași articol, reprezintă situația financiară a
debitorului, a cărui răspundere este limitată prin lege la valoarea patrimoniului său,
în care valoarea bunurilor nu mai acoperă obligațiile existente ale acestuia.
În această ordine de idei, Colegiul relevă că prin cererea introductivă depusă,
Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni a pretins existența restanțelor la bugetul public
național, care la 20 ianuarie 2017 constituia suma de 441274, 69 lei, formată din
plăți de bază în sumă de 365792, 81 lei, majorare de întârziere-66724, 88 lei și
amendă -8757, 00 lei (Vol.I, f.d.3-4).
Din actul de carență nr. 3 din 20 ianuarie 2017 rezultă că la 19 ianuarie 2017
restanța admisă de Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” la bugetul public
național, constituiei suma de 46268, 92 lei cu titlu de plăți de bază, iar anumite
majorări de întârziere sau amenzi lipsesc.
În atare circumstanțe, Colegiul consideră relevante argumentele recurentului
precum că atestarea existenței restanțelor la bugetul public național nu întrunesc
condițiile de valabilitate.
Conform art. 156 Cod fiscal, în cadrul primăriilor funcționează serviciul de
colectare a impozitelor și taxelor locale cu atribuții de administrare a impozitelor și
taxelor. Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale exercită, corespunzător
domeniului de activitate, atribuțiile de popularizare a legislației fiscale și de
examinare a petițiilor, cererilor și reclamațiilor contribuabililor, de asigurare a
evidenței integrale și conforme a contribuabililor ale căror obligații fiscale sunt
calculate de serviciul respectiv și a evidenței acestor obligații, alte atribuții prevăzute
expres de legislația fiscală. Atribuțiile privind compensarea sau restituirea sumelor
plătite în plus, privind efectuarea controlului fiscal sunt exercitate, conform
prezentului cod, în comun cu Serviciul Fiscal de Stat.
Conform art. 159 Cod fiscal, decizia ce ține de exercitarea atribuțiilor
serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale este emisă prin dispoziția
primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile prezentului titlu, dispozițiile
primarului (pretorului) și acțiunile perceptorului pot fi contestate în modul stabilit
de lege. În cazul atribuțiilor exercitate în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, decizia
este emisă de conducerea Serviciului Fiscal de Stat după ce s-a coordonat cu
primarul (pretorul). Dacă primarul (pretorul) refuză să semneze decizia, aceasta
capătă putere juridică din momentul semnării de către conducerea Serviciului Fiscal
de Stat, care face înscrierea despre refuzul primarului (pretorului).
În contextul dat, Colegiul precizează că anumite decizii în acest sens la
materialele cauzei lipsesc, or, dreptul contribuabilului de a le contesta în cazul
existenței acestora nu este exclus. Chiar și în condițiile absenței/existrenței acestora,
instanța de insolvabilitate urma a supune aprecierii argumentul debitorului invocat
în acest sens, aspect ce urmează a fi verificat la rejudecarea pricinii.
Din textul hotărârii instanței de insolvabilitate se distinge că ultima a reiterat o
parte o conținutului raportului administratorului provizoriu întocmit în perioada de
observație a debitorului Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”, constatând,
13
în final, că întreprinderea debitoare nu dispune de masă debitoare.
La caz, Colegiul citează ca fiind pertinente și prevederile art. 11 al Legii
insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, conform cărora componența și mărimea
obligațiilor debitorului sunt cele existente la momentul depunerii cererii
introductive, dacă legea nu prevede altfel. La determinarea temeiurilor de
insolvabilitate se iau în calcul: a) mărimea obligațiilor pecuniare, inclusiv suma
restanței la livrarea bunurilor, la prestarea serviciilor și la îndeplinirea lucrărilor care
urmează a fi plătite de către debitor; b) mărimea datoriilor la credite, la împrumut,
plus dobânda care urmează a fi achitată de către debitor; c) mărimea prejudiciilor
care urmează a fi recuperate de la debitor; d) mărimea obligațiilor la bugetul public
național prevăzute de lege. La constatarea insolvabilității debitorului nu se ia în
calcul valoarea creanțelor constituite din: a) penalități și/sau din alte sancțiuni
financiare aferente neexecutării obligațiilor; b) orice obligație de plată față de
asociații (membrii, acționarii) debitorului.
Colegiul reliefă că instanța de insolvabilitate a examinat arbitrar cererea
introductivă și doar sub aspectul debitorial al Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți” față de alte persoane, dar nicidecum nu a luat în considerare existența
datoriilor altor persoane față de Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”,
deoarece sumele dispuse spre încasare pe bază de hotărâri judecătorești definitive și
executorii, de asemenea, fac parte din bunurile Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”.
Or, conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masă
debitoare reprezintă bunuri, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în
monedă națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data
intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul
acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită.
Conform art. 39 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masa
debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de
insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobândește și le recuperează pe
parcursul procesului.
În acest sens, Colegiul reține argumentele recurentului precum că instanța de
insolvabilitate nu a supus aprecierii faptul precum că sunt posibilități legale privind
completarea activelor Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”, invocând
acest sens cazurile examinate atât în procedură civilă, cât și penală.
Mai mult ca atât, prin decizia din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție,
irevocabilă din momentul emiterii, s-a dispus încasarea în mod solidar de la Ion
Lavric și Marin Lavric în beneficiul Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”
datoria în mărime de 1441000 lei, dobânda recunoscută în mărime de 603330 lei,
dobânda contractuală în mărime de 686468, 31 lei și dobânda de întârziere în mărime
de 257919, 28 lei.
În atare circumstanțe, Colegiul menționează că instanța de insolvabilitate avea
obligația de a supune aprecierii argumentele debitorului invocate în susținerea
poziției sale privind solvența sa, chiar și în condițiile neexistenței unei hotărâri
judecătorești irevocabile la caz la acel moment, nu era exclusă obligația instanței de
a se expune asupra argumentelor invocate, în condițiile când cauzele erau pe rolul
instanțelor judecătorești.
Or, în conformitate cu art. 130 alin.(4) Cod de procedură civilă, enunțat supra,
14
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o
posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest
fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs Spania,
1994).
CtEDO relecă că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile,
acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare
argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr.
288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura
în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin
urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani împotriva
Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).
Astfel, Colegiul reiterează că argumentele invocate de recurent necesitau un
răspuns cert, în condițiile când acesta insistă asupra solvenței debitorului și
posibilitatea acestuia de a-și onora obligațiunile sale față de debitorii săi.
CtEDO, în cauza Suominen vs Finlanda, a reținut că „... o funcție a unei decizii
motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca atât, o
hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a
revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate
poate avea loc un control public a administrării justiției”.
Totodată, în cauza Van de Hurk vs Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, și
cauza Dulaurans vs Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CtEDO a
statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă
cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform
normelor de procedură de către tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune
„tribunalului” obligația de a proceda la o examinare efectivă a mijloacelor,
argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia
pertinența”.
Colegiul precizează că instanța de insolvabilitate a considerat neîntemeiate și
abuzive argumentele expuse în referință, fără a specifica concret presupusele
argumentele abuzive și neîntemeiate, combătând faptul dat prin aceea că s-au
constatat de către Comisia Națională a Pieței Financiare devieri de la prevederile
legale admise de către administratorii Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți” în rezultatul controlului tematic efectuat în perioada 21-25 mai 2012 în
baza ordonanței Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 20/5-O din 04 mai 2012
și a ordinului vicepreședintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 62 din 07
mai 2012, ceea ce a dus la sancționarea directorului executiv al Asociației de
Economii și Împrumut „Colicăuți” și s-a prescris înlăturarea încălcărilor reflectate
în actul de control. Astfel, circumstanțele date au dus la suspendarea licenței pentru
desfășurarea activității asociațiilor de economii de categoria „B” pe un termen de 6
luni ca rezultat al neexecutării prescripției, în baza hotărârii nr. 12/3 din 14 februarie
2014 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare „Cu privire la rezultate controlului
tematic privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și
împrumut de către Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți” și pe cale de
15
consecință, la expirarea perioadei de suspendare, a fost retrasă licența în baza
hotărârii nr. 49/13 din 09 octombrie 2014 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare,
deoarece nu ar fi fost asigurată executarea prescripțiilor.
Concomitent, instanța de insolvabilitate a constatat că Asociația de Economii
și Împrumut „Colicăuți” a depus licența retrasă la Comisia Națională a Pieței
Financiare și în cadrul adunării generale a membrilor Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți” din 14 decembrie 2014 a fost adoptată decizia de lichidare
benevolă și desemnarea lichidatorului.
La acest aspect, Colegiul precizează că solvența debitorului este examinată prin
prisma Legii insolvabilității, care și reglementează domeniul dat, pe când activitatea
Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți” și consecințele încălcărilor admise
în activitatea acesteia, inclusiv și retragerea licenței este reglementată de Legea
asociațiilor de economii și împrumut nr. 139 din 29 iunie 2007.
Astfel, instanța de insolvabilitate la rejudecare pricinii urmează a lua în
considerare aceste aspecte, deoarece încălcările admise în cazul activității nu
exclude obligația instanței de insolvabilitate de a determina corect circumstanțele
pricinii și respectiv de a concluziona sub aspectul temeiniciei intentării procesului
de insolvabilitate prin prisma Legii insolvabilității rezultând din probele și
argumentele participanților la proces, în condițiile când solvența debitorului și
retragerea licenței sunt reglementate de norme diferite și se examinează prin prisma
normelor de drept pertinente speței.
În consecință, Colegiul, verificând conținutul hotărârii contestate, în raport cu
materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de
insolvabilitate a considerat intentarea procesului de insolvabilitate doar prin prisma
argumentelor administratorului provizoriu expuse în raportul prezentat, ale
Inspectoratului Fiscal de Stat Briceni și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare
pe care se întemeiază concluziile sale, fără să se expună asupra argumentelor
recurentului.
Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,
motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu
atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar.
De asemenea, Colegiul notează că instanța de insolvabilitate în introductivul
hotărârii pronunțate a indicat că a examinat cererea administratorului provizoriu al
debitorului Asociația de Economii și Împrumut „Colicăuți”-Natalia Janu privind
intentarea procesului de insolvabilitate, pe când materialele cauzei denotă cert că
cererea de intentare a procesului de insolvabilitate a fost depusă de către
Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni, iar administratorul provizoriu Natalia Janu nu a
prezentat decât raportul întocmit în perioada de observație a debitorului, prin care s-
a expus asupra oportunității intentării procesului de insolvabilitate.
Or, în conformitate cu art. 241 alin.(3) Cod de procedură civilă, în partea
introductivă se indică locul și data adoptării, denumirea instanței care o pronunță,
numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților și al celorlalți
participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului și pretenția înaintată
judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al ședinței.
Concomitent Colegiul menționează că la rejudecarea pricinii, instanța de
insolvabilitate urmează a da apreciere și altor circumstanțe ale pricinii, în partea ce
ține de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe și sunt
16
relevante, pertinente soluționării corecte a litigiului inclusiv și prin prisma
argumentelor participanților la proces.
La rejudecarea pricinii, instanța de insolvabilitate urmează să ia în considerare
cele menționate supra, să creeze condiții obiective pentru realizare și exercitare
drepturilor procedurale și în dependență de probele pertinente administrate,
rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și conformă prevederilor legale.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție conchide că lacunele indicate supra, nu pot fi înlăturate la judecarea
recursului, fapt pentru ce recursul declarat de lichidatorul Asociației de Economii și
Împrumut „Colicăuți”, în proces de lichidare -Alexandru Bostan împotriva hotărârii
din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, urmează a fi admis, cu casarea hotărârii
instanței de insolvabilitate și trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel
Bălți, în alt complet de judecată, cu respectarea principiilor ce guvernează
examinarea cauzelor.
În conformitate cu art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de lichidatorul Asociației de Economii și Împrumut
„Colicăuți”, în proces de lichidare -Alexandru Bostan.
Se casează hotărârea din 02 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în
cauza la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Briceni privind intentarea procesului
de insolvabilitate în privința Asociației de Economii și Împrumut „Colicăuți”, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Bălți,
în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Svetlana Filincova
Luiza Gafton
Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
17