2ra-1169/17 — Încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1169/17 — Încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: L. Pruteanu 2ra–1169/17
Instanța de apel: A. Panov, M. Anton, A. Bostan
Î N C H E I E R E
19 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de L.D. și L.E.,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a L.D. și lui L.E. către
Grădinița creșă nr.xx, intervenienți accesorii Primăria or. Vatra, B.V., privind
încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de L.D. și L.E. și menținută hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 07 septembrie 2016,
c o n s t a t ă:
La 09 septembrie 2015, L.D. și L.E. au depus în instanța de judecată o cererea
de chemare în judecată către Grădinița creșă nr.xx, intervenient accesoriu Primăria
or. Vatra, prin care au solicitat încasarea din bugetul Primăriei or. Vatra,
prejudiciul moral în mărime de 25000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au indicat că la 12
septembrie 2012, în timp ce minora L.V. se afla în incinta instituției de învățământ
preșcolar (grădinița de copii nr. xx din or. XX), ultimei i-au fost cauzate leziuni
corporale medii. Incidentul s-a întâmplat până la ora mesei, pe terenul de joacă.
Minora a căzut jos, fiind împinsă de un alt copil din grupă și s-a lovit de un obiect
dur, iar în urma căderii și-a fracturat mâna stângă.
Reclamanții au indicat că atât educatoarea grupei B.V., prezentă în acel
moment pe terenul de joacă, cât și administrația instituției n-au intervenit cu nimic
întru soluționarea și ameliorarea suferințelor fizice cauzate minorei L.V., incident
ce a lăsat urme de șoc în conștiința copilului.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 septembrie 2016
acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, a fost respins
apelul declarat de L.D. și L.E. și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 07 septembrie 2016.
La data de 12 aprilie 2017, L.D. și L.E. au declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, prin care au solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea lor să fie admisă integral.
În motivarea recursului, au indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către L.D. și L.E., neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența
unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este
impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind inadmisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenții L.D., L.E. nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor
cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
inadmisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs a recurenților L.D., L.E..
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către L.D. și L.E..
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător /semnătura/ Svetlana Filincova,
Judecători /semnătura/ Iurie Bejenaru,
/semnătura/ Maria Ghervas
Copia corespunde originalului
Judecător Svetlana Filincova