3ra-1397/16 — privind contestarea actului administrativ și rezoluțiunea contractului de locațiune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ şi rezoluţiunea contractului de locaţiune
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1397/16 — privind contestarea actului administrativ și rezoluțiunea contractului de locațiune (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 3ra-1397/16 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – V. Chisilița Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, N. Cernat, A. Minciuna Î N C H E I E R E 28 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor, declarate de către Asociația Obștească „Vlăstar” și Consiliul or. Vatra în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția educație, tineret și sport sect. Centru și Consiliul municipal Chișinău împotriva Consiliului or.
Vatra, intervenient accesoriu Asociația Obștească „Vlăstar” privind contestarea actului administrativ și rezoluțiunea contractului de locațiune, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, C O N S T A T Ă : La 24 noiembrie 2014 Direcția educație, tineret și sport sect. Centru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Vatra, intervenient accesoriu Asociația Obștească „Vlăstar” privind anularea parțială a deciziei nr. 3/22 din 21 august 2012 și anume excluderea pct. 1, poziția 8 a deciziei, ce prevede transmiterea în arendă a terenului cu suprafața de 8,3697 ha, amplasat pe malul drept al lacului, rezoluțiunea contractului de locațiune a terenului respectiv din 20 ianuarie 2014 încheiat între Primăria or.
Vatra și AO “Vlăstar”. În motivarea cererii reclamantul a invocat că prin decizia Consiliului or. Vatra nr. 3/22 din 21 august 2012, s-a decis darea în arendă a terenului cu suprafața de 8,3697, de pe malul drept al lacului or. Vatra ( lacul Ghidighici), pe care este amplasată tabăra pentru copii “Zarnița”, care este la balanța Direcției educație, tineret și sport sect. Centru. Ulterior, prin contractul de locațiune a terenului nr. 1 din 20 ianuarie 2014, terenul menționat a fost transmis de către Primăria or. Vatra către AO “Vlăstar”. 1 Direcția educație, tineret și sport sect. Centru a menționat că Tabăra “Zarnița” este amplasată pe malul drept al lacului Ghidighici, or. Vatra și a fost dată în exploatare în anul 1976, aflîndu-se la balanța Direcției raionale de învățămînt Leninskii.
Prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 5/75 din 19 februarie 1998, înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 25 august 2014, Tabăra “Zarnița” a fost transmisă în gestiunea economică Direcției generale a învățămîntului. Reclamantul a susținut că prin decizia nr. 7/20 din 28 mai 1990 Comitetul executiv al Sovietului orășenesc Chișinău de deputați ai poporului s-a decis proiectarea reconstrucției taberei “Zarnița” pe un teren cu suprafața de 10,3 ha. Construcția a fost începută, dar din lipsa surselor financiare nu a fost finisată. Astfel, în anul 2007 în procesul desfășurării lucrărilor de inventariere a imobilului municipal s-a constatat că nici terenul și nici construcțiile Taberei “Zarnița” nu sînt înregistrate la Agenția Cadastru; suprafața din dosarul de inventariere tehnică al taberei (8,69 ha) nu corespunde cu suprafața indicată în decizia nr. 7/20-20 din 28 mai 1990 (10,3 ha), care prevede reconstrucția taberei.
Direcția educație, tineret și sport sect. Centru a indicat că întru soluționarea problemei, a solicitat Institutului național pentru proiectări planul geometric al terenului taberei, acesta fiind înaintat Primăriei or. Vatra spre avizare, însă a fost refuzată din motivul că terenul taberei ar fi aparținut administrației publice locale Vatra, iar suprafața taberei ar fi constituit 6 ha, dar nu 10,3 ha. Astfel, din informația deținută, ÎS “Registru” și Direcția arhitectură a Primăriei mun. Chișinău în acord cu Primăria or. Vatra au avizat schema de delimitare a hotarelor lacului Ghidighici, conform căreia terenurile taberei nu sînt repartizate în posesia Primăriei or. Vatra. Astfel că tabăra pentru copii “Zarnița” constituie patrimoniu al municipiului Chișinău și se află în gestiunea Direcției educație, tineret și sport sect.
Centru, respectiv dreptul de a decide asupra folosirii, posesiei și dispoziției construcției, aparține Consiliului municipal Chișinău. Direcția educație, tineret și sport sect. Centru a solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului or. Vatra nr. 3/22 din 21 august 2012 și anume excluderea pct. 1, poziția 8 a deciziei, ce prevede transmiterea în arendă a terenului cu suprafața de 8,3697 ha, amplasat pe malul drept al lacului, rezoluțiunea contractului de locațiune a terenului respectiv din 20 ianuarie 2014, încheiat între Primăria or. Vatra și AO “Vlăstar”. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 martie 2015 s-a admis cererea Consiliului municipal Chișinău cu privire la intervenirea în proces (f.d.
72 – 75). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 decembrie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Direcția educație, tineret și sport sect. Centru. În motivarea soluției s-a reținut că Direcția educație, tineret și sport sect. Centru și Consiliul municipal Chișinău nu au demonstrat înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului vizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare și nici nu au prezentat careva înscrisuri de evidență economică prin care să se ateste că dispun de careva drepturi în privința bunului imobil (f.d. 157, 162 - 167). La 31 decembrie 2015 Consiliul municipal Chișinău a înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 17 decembrie 2015, 2 solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 159, 179 - 181). La 05 aprilie 2016 Direcția educație, tineret și sport sect. Centru a înaintat cerere de alăturare la apel depusă de Consiliul municipal Chișinău, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 decembrie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 183). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016 s-a admis apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 decembrie 2015 și s-a pronunțat o nouă hotărîre.
S-a anulat decizia Consiliului or. Vatra nr. 3/22 din 21 august 2012 “Cu privire la aprobarea terenurilor propuse pentru scoaterea la licitație de Consiliul or. Vatra pentru vînzare – cumpărare și arendă” în partea transmiterii în arendă a terenului cu suprafața de 8,3697 ha, amplasat pe malul drept al lacului, pe care este amplasată tabăra “Zarnița”. S-a rezoluționat contractul de locațiune a terenului cu suprafața de 8,3697 ha, cu nr. cadastral 0122103.085, situate în mun. Chișinău, or. Vatra, încheiat între Primăria or. Vatra și AO “Vlăstar”. În motivarea soluției s-a reținut că Direcția educație, tineret și sport sect. Centru a anexat la materialele cauzei decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 5.75 din 19 februarie 1998 “Cu privire la transmiterea proprietății în gestiune economică” și decizia nr. 7/20-20 din 28 mai 1990 a Comitetului executiv al Sovietului orășenesc Chișinău, prin care s-a decis proiectarea reconstrucției taberei “Zarnița”.
Astfel că deciziile menționate confirmă dreptul de proprietate a Consiliului municipal Chișinău asupra taberei “Zarnița”, ce constituie proprietate municipală (f.d. 191 - 196). La 07 iulie 2016 Asociația Obștească “Vlăstar” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă acțiunea (f.d. 199 - 204). În motivarea cererii de recurs Asociația Obștească “Vlăstar” a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuie să fie aplicată, a admis o acțiune înaintată tardiv. La 01 august 2016 Consiliul or. Vatra a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 17 decembrie 2015 (f.d. 209 - 216). În motivarea cererii de recurs Consiliul or. Vatra a invocat că instanța de apel verificînd legalitatea hotărîrii și temeinicia în fapt, nu a pătruns în esența cauzei, a analizat superficial cumulul de probe administrat, nu a pătruns în esența speței limitînd-se doar la o apreciere arbitrară a probelor și a comis o serie de erori la aplicarea dreptului material și procedural. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale . Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27 aprilie 2016 și a fost expediată părților la 18 mai 2016 (f.d.
197). Recurenții au depus recurs la 07 iulie 2016 și 01 august 2016 și se consideră a fi depus în termen. La 01 septembrie 2016 Consiliul municipal Chișinău a depus referință la cererea de recurs declarată de Consiliul or. Vatra, solicitînd respingerea acesteia ca inadmisibilă. 3 Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererile de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursurile declarate de Asociația Obștească “Vlăstar” și Consiliul or. Vatra nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Recurenții au invocat în recursurile lor că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuie să fie aplicată, a admis o acțiune înaintată tardiv. De asemenea au invocate că instanța de apel verificînd legalitatea hotărîrii și temeinicia în fapt, nu a pătruns în esența cauzei, a analizat superficial cumulul de probe administrat, nu a pătruns în esența speței limitînd-se doar la o apreciere arbitrară a probelor și a comis o serie de erori la aplicarea dreptului material și procedural. În speță, Colegiul menționează că recursurile în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurenții și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 4 În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererilor de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursurile înaintate de Asociația Obștească „Vlăstar” și Consiliul or. Vatra împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Asociația Obștească „Vlăstar” și Consiliul or. Vatra, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția educație, tineret și sport sect. Centru și Consiliul municipal Chișinău împotriva Consiliului or. Vatra, intervenient accesoriu Asociația Obștească „Vlăstar” privind contestarea actului administrativ și rezoluțiunea contractului de locațiune. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.