3ra-451/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-451/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-451/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – I. Pădurari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul și Primăria

orașului Vatra, municipiul Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc

Vatra, municipiul Chișinău, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Sistemul de

Gospodărire a apelor Nistru-Centru”, persoane terțe Agenția „Apele Moldovei”,

Primăria orașului Vatra, municipiul Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din data de 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat hotărârea din data de 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri,

constată:

La 13 iunie 2017 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Consiliului orășenesc Vatra, mun. Chișinău, prin care a solicitat abrogarea deciziei

nr.1.12.4 din 06 martie 2017 „cu privire aprobarea terenului cu suprafața de 0,01 ha,

situat în orașul Vatra, malul drept al lacului Ghidighici pentru scoaterea la licitație ”,

emisă de către Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău.

În motivarea cererii de chemare în judecată Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a indicat că Consiliul orășenesc Vatra, prin decizia nr. 1.12.4 din

06 martie 2017 a dispus aprobarea terenului propus pentru scoaterea la licitație în

vederea transmiterii în arendă, cu suprafață de 0,01 ha, numărul cadastral xxxxx, cu

destinație pentru construcții, situat în orașul Vatra, pe malul drept al lacului Ghidighici.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că efectuând

controlul, sub aspectul legalității actelor adoptate de autoritățile administrației publice

locale, în temeiul art. 64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a constatat că decizia nr.1.12.4 din 06 martie 2017 „cu

privire aprobarea terenului cu suprafața de 0,01 ha, situat în or. Vatra malul drept al

lacului Ghidighici pentru scoaterea la licitație”, emisă de Consiliul orașului Vatra,

contravine prevederilor legislației în vigoare.

1

În temeiul art.68 din Legea nr.436-XVI din data de 28 decembrie 2006 Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin notificarea nr. 1304/QT4-713 din 13

aprilie 2016 a solicitat Consiliului or. Vatra abrogarea deciziei nr. 1.12.4 din 06 martie

2017.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că decizia

nominalizată este adoptată contrar prevederilor legislației în vigoare, or, din conținutul

actului administrativ, se constată faptul că terenul cu numărul cadastral xxxxx se află

în extravilan. Conform Portalului informațional al cadastrului bunurilor imobile,

terenul se află în zona de protecție a bazinului de apă - lacul de acumulare Ghidighici.

Din considerentul că terenul dat se află în zona de protecție, acesta are un statut special,

care este reglementat de următoarele norme de drept material.

Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 831 din 08 octombrie 2014 cu privire

la unele măsuri de sporire a fiabilității de exploatare a lacului de acumulare Ghidighici

dreptul de gestiune a lacului de acumulare Ghidighici, proprietate publică a statului, se

atribuie Agenției „Apele Moldovei”.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fâșiile

de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, zonă de protecție a apelor râurilor și

bazinelor de apă se consideră teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni

stabilite destinat pentru protecția apelor de suprafață împotriva poluării, epuizării și

înnămolirii, iar conform alin. (2) al art. 3 din legea menționată, în zona de protecție a

apelor râurilor și bazinelor de apă se instalează un regim special de activitate

economică.

Aliniatul (3) al art. 8 din legea menționată, prevede că amplasarea și construcția

obiectivelor de orice menire în perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor se

permite numai după stabilirea dimensiunilor fâșiilor și determinarea modului de

amenajare a acestora, iar alin. (2) stipulează că malurile râurilor și ale bazinelor de apă

din perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor se consolidează în mod

obligatoriu prin plantarea arborilor și arbuștilor hidrofili.

În conformitate cu alin. (2), art. 18 din aceiași lege controlul de stat asupra

respectării regimului de activitate economică în zonele și fâșiile de protecție a apelor

râurilor și bazinelor de apă ține de competența autorității centrale abilitate cu gestiunea

resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător și autorității centrale pentru

sănătate.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a mai indicat faptul că regimul

juridic a acestui teren este gestionat de către Agenția „Apele Moldovei”, prin urmare,

exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ teritoriale constă

în activitatea practică, desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce

privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu

legislația în vigoare. Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităților

administrativ - teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației publice locale

în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor acte legislative în vigoare.

Prin încheierea protocolară din data de 07 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Sistemul de Gospodărire a apelor Nistru-Centru”.(f.d. 53, vol.I)

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani prin hotărârea din data de 19 noiembrie

2018 a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, a anulat decizia Consiliului orășenesc Vatra, mun. Chișinău nr.

2

1.12.4 din 06 martie 2017 „cu privire la aprobarea terenului cu suprafața de 0,10 ha,

situat în or. Vatra Malul drept al lacului Ghidighici pentru scoaterea la licitație”. (f.d.

118,125-129, vol.I)

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2019 au fost

atrași în proces în calitate de persoane terțe, Agenția „Apele Moldovei” și Primăria

orașului Vatra, municipiul Chișinău. (f.d. 167, vol. I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 octombrie 2019 a casat

hotărârea din data de 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

adoptat o nouă hotărâre, prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a anulat decizia Consiliului

orășenesc Vatra, mun. Chișinău nr. 1.12.4 din 06 martie 2017 „cu privire la aprobarea

terenului cu suprafața de 0,10 ha, situat în or. Vatra Malul drept al lacului Ghidighici

pentru scoaterea la licitație”. (f.d. 214-215, 216-234, vol.I)

Instanța de apel a conchis ca fiind corectă concluzia instanței de fond expusă în

hotărâre și care corespunde circumstanțelor de fapt, însă instanța de fond a omis

atragerea în proces a persoanelor terțe, ceea ce a dus la casarea hotărârii. În acest

context, rejudecând cauza instanța de apel a reținut prin prisma art. 2, art. 3 alin. (2),

art. 8 alin. (3), art. 18 alin. (2) din Legea nr. 440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele

și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă și hotărârii Guvernului nr.

831 din 08 octombrie 2014, raportate la circumstanțele cauzei ca fiind întemeiată

cererea de chemare în judecată, deoarece s-a constatat ilegalitatea deciziei nr. 1.12.4

din data de 06 martie 2017, precum și faptul că Consiliul orășenesc Vatra, mun.

Chișinău nu era în drept de a emite decizia contestată.

La caz, s-a constatat că terenul propus pentru scoatere la licitație în vederea

transmiterii în arendă se află în extravilan, fiind în zona de protecție și având statut

special, astfel, Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău prin prisma art. 9 din Legea

nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unității administrative-

teritoriale nu era în drept de a scoate terenul aflat în litigiu la licitație.

De asemenea, instanța de apel a reținut că Consiliul orășenesc Vatra, mun.

Chișinău nu era în drept de a emite decizia contestată, dat fiind faptul că terenul cu

suprafață de 0,01 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situat în orașul Vatra, pe malul drept

al lacului Ghidighici se află în gestiunea Agenției „Apele Moldovei”.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 19 decembrie 2019 a depus recurs Consiliul

orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra, municipiul Chișinău, prin

care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate cu adoptarea unei noi

hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 238-240, vol. I)

În motivarea recursului recurenții au indicat că atât instanța de apel, cât și cea de

fond eronat au ajuns la concluzia că terenul litigios se află în zona de protecție, are un

statut special și dreptul de gestiune a lacului de acumulare Ghidighici a fost atribuit

Agenției „Apele Moldovei”. Acest fapt este combătut prin Hotărârea Guvernului

nr.831 din 08 octombrie 2014, potrivit căreia dreptul de gestiune a lacului de acumulare

Ghidighici, proprietate publica a statului, a fost atribuit Agenției „Apele Moldovei”.

În conformitate cu art.9 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 autorității

administrative de gestionare a apei Agenția „Apele Moldovei” i s-a atribuit competențe

de a întreprinde măsuri de implementarea legislației în domeniul protecției și

gestionării apelor, precum și competențe de a întreține corpurile de apă de suprafață,

zonele și fâșiile de protecție a apelor.

3

Funcțiile de baza suplimentare sunt stabilite prin Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Agenției „Apele Moldovei”, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.882 din 22 octombrie 2014. Astfel, pct.2, cap. I din Regulament prevede

că Agenția „Apele Moldovei” este autoritatea administrativă de gestionare a apelor și

a terenurilor fondului apelor, din subordinea Ministerului Mediului. Termenul

terenurilor fondului apelor este definit în art.2 al Legii apelor ca teren sub apă.

Prin urmare, Agenția „Apele Moldovei” gestionează nemijlocit apele și teritoriul

de sub ape, transmise în gestiune prin Hotărârea Guvernului nr.831 din 08 octombrie

2014, iar în scopul protecției apelor împotriva poluării Agenției „Apele Moldovei”,

întreține zonele și fâșiile de protecție a apelor, nefiind împuternicită de a gestiona

zonele și fâșiile de protecție a apelor, teritoriu, care aparține administrației publice

locale.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.831 din 08 octombrie 2014 dreptul de gestiune (a

nu se confunda cu dreptul de proprietate) a lacului de acumulare Ghidighici, proprietate

publică a statului, a fost atribuit Agenției „Apele Moldovei”. Agenția Relații Funciare

și Cadastru în comun cu Agenția „Apele - Moldovei” va efectua modificările respective

în documentația cadastrală în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri. În

documentația cadastrală este inclusă oglinda apei, fapt pentru care, instanța de apel

eronat a ajuns la concluzia că regimul juridic al terenului cu suprafața 0,10 ha, situat

pe malul lacului Ghidighici, obiect al deciziei Consiliului orășenesc Vatra nr.1.12.4 din

06 martie 2017 este gestionat de Agenția „Apele Moldovei”.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al

Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța

de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

4

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 octombrie 2019, notificată

Primăriei orașului Vatra, municipiul Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la

21 noiembrie 2019. (f.d. 235, vol. I)

Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra, municipiul

Chișinău în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a depus la

Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 19 decembrie 2019, în termen.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură

civilă, instanța la soluționarea recursurilor se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Consiliul orășenesc Vatra,

mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra, municipiul Chișinău în raport cu materialele

cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra, municipiul

Chișinău au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra,

municipiul Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra,

municipiul Chișinău, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria orașului Vatra,

municipiul Chișinău, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Consiliul orășenesc Vatra, mun. Chișinău și Primăria

orașului Vatra, municipiul Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6