3rh-60/17 — inregistrarea grupului de initiativa pentru initierea referendumului local

3rh-60/17 — inregistrarea grupului de initiativa pentru initierea referendumului local (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3rh-60/17

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, T. Chișca-Doneva, Iu. Bejenaru, O.

Sternioală)

ÎNCHEIERE

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de Grupul de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional, prin intermediul președintelui Biroului

executiv Andrei Năstase,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă, în procedura

contenciosului administrativ, de Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului

republican constituțional împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea

hotărîrii nr. 4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la

rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru

desfășurarea referendumului republican constituțional”, obligarea Comisiei Electorale

Centrale să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului republican

constituțional,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La data de 04 aprilie 2016, Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului

republican constituțional a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrale solicitând anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016 a Comisiei

Electorale Centrale „Cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate

de grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional”,

obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte o hotărâre cu privire la inițierea

referendumului republican constituțional.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărârea nr. 4316 din 20

noiembrie 2015 a Comisiei Electorale Centrale a fost înregistrat grupul de inițiativă, în

număr de 775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnăturilor susținătorilor

referendumului republican de modificare și completare a Constituției Republicii

Moldova.

Conform pct. 2 al hotărârii, Comisia Electorală Centrală a stabilit termenul de 3

luni pentru colectarea semnăturilor, începând cu data semnării actului de predare-

1

recepționare a legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de subscripție.

Actul de predare-recepționare a legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a

primelor liste de subscripție către grupul de inițiativă, a fost semnat la data de 14

decembrie 2015.

A menționat că, grupului de inițiativă i-au fost eliberate 4 tipuri de formulare ale

listelor de subscripție, fiecare tip conținând o întrebare din cele patru preconizate a fi

supuse referendumului republican constituțional, cu un tiraj total de 100000 fiecare, câte

25000 file pentru fiecare tip de liste.

A afirmat că, la data de 14 martie 2016, grupul de inițiativă a prezentat Comisiei

Electorale Centrale listele de subscripție și patru procese-verbale din 14 martie 2016 cu

privire la totalizarea colectării semnăturilor de către membrii grupului de inițiativă,

corespunzător celor patru întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican

constituțional, după cum urmează: - listele de subscripție ce conțin întrebarea: „Sunteți

pentru modificarea art. 60 alin. (2) al Constituției în vederea reducerii numărului

deputaților, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71?” au întrunit un număr de 11454 file

cu 406645 semnături ale susținătorilor referendumului; - listele de subscripție ce conțin

întrebarea: „Sînteți pentru excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constituție, care

stipulează că deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de

infracțiune flagrantă sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după

ascultarea sa?” au întrunit un număr de 11433 file cu 406317 semnături ale susținătorilor

referendumului; - listele de subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru modificarea

și completarea art. 78 din Constituție în vederea alegerii Președintelui Republicii

Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat?” au întrunit un număr

de 11454 file cu 404795 semnături ale susținătorilor referendumului; - listele de

subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru expunerea articolului 89 din Constituție

într-o nouă redacție, care să prevadă că, în cazul săvîrșirii de către Președintele Republicii

Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituția, Parlamentul poate aproba inițiativa

a cel puțin o treime din deputați, de suspendare din funcție, cu organizarea în cel mult 70

de zile a unui referendum privind demiterea Președintelui?” au întrunit un număr de

11423 file cu 406502 semnături ale susținătorilor referendumului.

A declarat că, în rezultatul verificării listelor de subscripție și al conformității

datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de inițiativă,

Comisia Electorală Centrală, la data de 30 martie 2016 a adoptat Hotărîrea nr. 4608 „Cu

privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă

pentru desfășurarea referendumului republican constituțional”, prin care a fost respinsă

propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituției

Republicii Moldova și a anulat înregistrarea grupului de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional.

A precizat că, hotărârea nr.4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale

este ilegală în fond, bazată pe o interpretare cu rea credință, precum și emisă cu aplicarea

eronată a prevederilor legii materiale și care contravine flagrant prevederilor art. art. 2, 4,

5, 38 și 75 ale Constituției Republicii Moldova.

A remarcat că, referendumul este un instrument al democrației directe, prin

intermediul căruia cetățenii își exprimă opinia și adoptă o decizie în mod direct. Principala

caracteristică a referendumului rezidă în funcția sa de legitimare a puterii, voința populară

validând actele supuse votului. Prin referendum se atenuează distanța dintre guvernanți

2

și guvernați, completîndu-se în mod democratic raporturile care rezultă în urma

alegerilor. Referendumul reprezintă un mijloc de manifestare a voinței populare, precum

și a rolului cetățeanului în politică, în cadrul circumscris sferei dezbaterii publice.

Referendumul oferă poporului și posibilitatea de a controla puterea și modul de exercitare

a acesteia, precum și posibilitatea de a media probleme extrem de importante de natură

politică.

A opinat că, Comisia Electorală Centrală, ignorînd faptul că numărul minim de

persoane care sunt în drept să inițieze revizuirea este limitat la 200000 persoane,

neîntemeiat indică în motivarea soluției de respingere necesitatea de a fi prezentate cel

puțin 360000 semnături valabile, ceea ce în opinia sa, constituie o interpretare cu rea

credință a prevederilor constituționale de către Comisia Electorală Centrală, în pofida

faptului că în textul Constituției nu se regăsește cifra de 360000 de semnături, ci 200000

semnături.

A notat că, Comisia Electorală Centrală interpretează propoziția a doua din art. 141

alin.(1) lit.a) al Constituției Republicii Moldova, la organizarea administrativ teritorială a

Republicii Moldova la situația actuală, când unitățile administrative de nivelul doi sunt

considerate raioanele și municipiile, pe când această reglementare a fost inclusă prin

Legea cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova, nr. 1115-

XIV din 05 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-90/661

din 28 iulie 2000, cînd textul „raioane și municipii” s-a substituit cu textul „unitățile

administrativ-teritoriale de nivelul doi”, iar cifrele „5000” s-au substituit cu cifrele

„20000”. Or, la acel moment, rezultînd din prevederile Legii privind organizarea

administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998,

teritoriul Republicii Moldova era organizat, sub aspect administrativ, în județe, orașe și

sate, iar modificările introduse presupunea ca numărul de 200000 de semnături să fie

acumulat din cel puțin jumătate din județele țării.

A indicat că, obligațiunea acumulării a 200000 de semnături din jumătate din

unitățile administrativ teritoriale de nivelul doi se referea la județe și odată ce după

revenirea la organizarea administrativ- teritorială la raioane această prevedere a rămas

fără modificare, ea rămîne valabilă pînă în ziua de azi, și prin urmare, grupul de inițiativă

avea obligațiunea de acumulare a 200000 de semnături din jumătate din fostele județe –

obligațiune ce a fost îndeplinită.

A precizat că, legalitatea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale urmează a fi

analizată și prin prisma recomandărilor elaborate în Liniile directoare ale Comisiei de la

Veneția - Codul de bune practici în materie de referendum, care reprezintă reguli cu

valoare de principiu și care constituie premisele necesare exercițiului oricărei democrații

constituționale. Însă, în contradicție cu aceste recomandări, în opinia sa, Comisia

Electorală Centrală impune prezentarea unui număr de semnături cu mult mai mare decît

minimul necesar, ignorînd că este vorba despre o inițiere a procedurii de referendum și

nicidecum referendumul în sine.

A susținut că, analizând la nivel practic mențiunile Comisiei Electorale Centrale,

se observă că în unele raioane, de exemplu Basarabeasca, care are înregistrați 24313

persoane în Registrul de stat al alegătorilor, urmau să fie colectate 20000 de semnături

pentru inițierea referendumului, adică circa 83% din alegători, în condițiile în care pentru

validarea rezultatelor referendumului este suficient dacă „pentru” au votat cel puțin

jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale, adică 12157

3

persoane. Situația enunțată este caracteristică majorității raioanelor. Comisia Electorală

Centrală consideră că pentru inițierea referendumului constituțional urmează să fie

prezentate mai multe semnături decât legea stabilește pentru validarea rezultatelor lui,

ceea ce este un abuz și o încălcare gravă a drepturilor constituționale ale persoanelor de a

iniția un atare referendum.

A considerat că, Comisia Electorală Centrală arbitrar i-a impus grupului de

inițiativă o restricție neprevăzută de lege care este una arbitrară și ilegală, iar ca efect,

această restricție vădit încalcă suveranitatea poporului Republicii Moldova și face

imposibilă inițierea referendumurilor, prezentînd un derapaj anti-democratic și creînd un

precedent, care încalcă grav drepturile constituționale ale mai mult de 400000 de cetățeni

ai Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat hotărârea nr.

4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „cu privire la rezultatele

verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional”; s-a obligat Comisia Electorală Centrală să

adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului republican constituțional pentru

revizuirea Constituției Republicii Moldova.

La data de 15 aprilie 2016, Comisia Electorală Centrală a declarat recurs împotriva

hotărârii din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 22 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Comisia Electorală Centrală; s-a casat hotărârea din 14 aprilie 2016 a Curții

de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă, în

procedura contenciosului administrativ, de Grupul de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „Cu privire

la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru

desfășurarea referendumului republican constituțional”, obligarea Comisiei Electorale

Centrale să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului republican

constituțional și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican

constituțional împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii nr. 4608

din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la rezultatele verificării

listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional”, obligarea Comisiei Electorale Centrale să

adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului republican constituțional.

La 02 iunie 2016 Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican

constituțional, prin intermediul președintelui Biroului executiv Andrei Năstase, a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție

solicitând casarea acesteia cu dispunerea judecării cauzei în recurs, în alt complet de

judecători.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, circumstanțele presupuse ca fiind

constatate de către instanța de recurs, nu există în fapt și acestea, de fapt, au fost inventate

de instanța de recurs pentru a pronunța o hotărâre favorabilă intimatului, contrară

intereselor a peste 400 mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

Studiind materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

4

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Grupul de

inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional, prin intermediul

președintelui Biroului executiv Andrei Năstase, împotriva deciziei din 22 aprilie 2016 a

Curții Supreme de Justiție pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul reține că revizuentul la înaintarea cererii de revizuire a invocat prevederile

art. 449 lit. b) CPC. În acest sens, s-a menționat că circumstanțele presupuse ca fiind

constatate de către instanța de recurs, nu există în fapt și acestea, de fapt, au fost inventate

de instanța de recurs pentru a pronunța o hotărâre favorabilă intimatului, contrară

intereselor a peste 400 mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

Colegiul remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu corespund

temeiurilor prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

La capitolul dat, Colegiul reține că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea

de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a

cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărârii,

dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Pe când, din cererea de revizuire rezultă că revizuentul doar a criticat decizia

instanței de recurs, fără a aduce în fata instanței careva circumstanțele noi, fapte esențiale

ale pricinii ce au fost descoperite ulterior pronunțării actului de dispoziție contestat.

În contextul dat, Colegiul consideră că revizuentul nu a prezentat careva temeiuri

care ar corespunde caracteristicilor cerute de norma de drept indicată prin prisma art. 449

lit. b) CPC ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Desființarea hotărârii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea

condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității

5

raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase a

CtEDO.

Concomitent, Colegiul reiterează asupra faptului că invocarea repetată a cadrului

legal, analizat și interpretat de revizuent prin interpunerea cu circumstanțele speței, nu

reprezintă temei de înaintare a cererii de revizuire. Ori, revizuirea se justifică de regulă,

prin aceea că, involuntar instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită

în hotărârea atacată fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu

noile împrejurări, apărute ulterior după pronunțarea hotărârii.

În atare circumstanțe, analizând argumentele invocate de către revizuent în raport cu

prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul le va respinge, deoarece nu pot servi drept temei

de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei legale.

Din considerentele menționate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de cererea de revizuire depusă de Grupul de

inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional, prin intermediul

președintelui Biroului executiv Andrei Năstase, împotriva deciziei din 22 aprilie 2016 a

Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Grupul de inițiativă

pentru desfășurarea referendumului republican constituțional, prin intermediul

președintelui Biroului executiv Andrei Năstase, împotriva deciziei din 22 aprilie 2016 a

Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă, în procedura contenciosului administrativ, de Grupul de inițiativă pentru

desfășurarea referendumului republican constituțional împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale

Centrale „Cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul

de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional”, obligarea

Comisiei Electorale Centrale să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului

republican constituțional.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

6