2ra-1371/17 — restituirea imprumutului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- restituirea imprumutului
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1371/17 — restituirea imprumutului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 2ra-1371/17
Prima instanță: Judecătoria Telenești (jud: O. Școlnic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
12 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
Suprovici Oleg, prin intermediul avocatului Josan Dumitru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Suprovici Oleg
împotriva lui Celpan Vasile Ion, Celpan Vasile Vasile privind restituirea împrumutului
și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 15 mai 2016 Suprovici Oleg, prin intermediul avocatului Josan Dumitru, a
depus cerere de chemare în judecată lui Celpan Vasile Ion solicitând restituirea
împrumutului în sumă de 2350 euro și încasarea cheltuielilor de judecată constituite
din: taxa de stat în sumă de 1352 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de
4460 lei.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, reclamantul este originar din sat. Bănești, rl
Telenești, însă de mulți ani lucrează în Federația Rusă, ba chiar și domiciliază în or.
Aihal, str. Iubileinaia, 6, apartamentul nr. 19.
Menționează că, în această localitate activează și fratele său Suprovici Vadim. În
luna aprilie 2012, Suprovici Oleg a fost telefonat de către Celpan Vasile Ion, care este
socrul lui Suprovici Vadim, și l-a rugat să-i împrumute pe un termen de un an suma de
2500 euro, fapt confirmat și de însăși Suprovici Vadim.
Consideră că, deoarece dispunea de mijloace bănești libere, la 13 aprilie 2012, a
transferat, prin intermediul sistemului de transferuri bănești „золотая корона”, suma
de 1800 euro, drept dovadă servind dispoziția de plată nr. 682146716. La 20 aprilie
2012, prin intermediul aceluiași sistem de transfer, a fost transferată și suma de 550
euro și recepționată de pârât conform ordinului de plată nr. 906956244.
Precizează că, la 26 decembrie 2014 a somat pârâtul despre restituirea
împrumutului, însă până în prezent datoria nu a fost returnată.
Suprovici Oleg, prin intermediul avocatului Josan Dumitru, la 20 noiembrie 2015,
a depus cerere de chemare în judecată suplimentară indicând cu calitatea procesuală de
pârâți Celpan Vasile Ion și Celpan Vasile Vasile.
În motivarea acțiunii suplimentare reclamantul a precizat că, în procesul
examinării cauzei, la faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, s-a constatat că
1
în sat. Bănești, rl Telenești locuiesc două persoane cu numele Celpan Vasile, care sunt
rude apropiate (Celpan Vasile Ion este tatăl lui Celpan Vasile Vasile). Conform
dispozițiilor de plată, suma transferată de către reclamant în mărime de 2350 euro a
fost primită că Celpan Vasile Vasile.
Solicită reclamantul încasarea de la pârâtul Celpan Vasile Vasile în beneficiul său
a sumei de 2350 euro, în valută națională conform cursului BNM la data pronunțării
hotărârii judecătorești, și a cheltuielilor de judecată constituite din: taxa de stat în sumă
de 1352 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4460 lei.
Prin încheierea din 07 decembrie 2015 a Judecătoriei Telenești s-a atras, în
prezenta cauză, în calitate de copârât Celpan Vasile Vasile.
Prin cererea de chemare în judecată suplimentară, depusă în cadrul judecării
cauzei, Suprovici Oleg a solicitat încasarea de la pârâții Celpan Vasile Ion, Celpan
Vasile Vasile în beneficiul reclamantului a sumei în mărime de 2350 euro, convertiți
în valută națională conform cursului BNM la data pronunțării hotărârii judecătorești,
și a cheltuielilor de judecată constituite din: taxa de stat în sumă de 1352 lei și cheltuieli
de asistență juridică în mărime de 4460 lei.
La examinarea acțiunii în prima instanță, la etapa susținerilor verbale, Suprovici
Oleg, prin intermediul avocatului Dumitru Josanu, a solicitat încasarea de la Celpan
Vasile Vasile în beneficiul reclamantului a împrumutului în mărime de 2350 euro și a
cheltuielilor de judecată constituite din: taxa de stat în sumă de 1352 lei și cheltuieli de
asistență juridică în mărime de 4460 lei.
Prin hotărârea din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Telenești s-a respins acțiunea
înaintată de Suprovici Oleg împotriva lui Celpan Vasile Ion, Celpan Vasile Vasile
privind restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată; s-a încasat de la
Suprovici Oleg în beneficiul lui Celpan Vasile cheltuielile de asistență juridică în sumă
de 4400 lei.
Prin decizia din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus
de Suprovici Oleg, prin intermediul avocatului Josan Dumitru, și s-a menținut
hotărârea din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Telenești.
La 25 aprilie 2017, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d. 200), Suprovici
Oleg, prin intermediul avocatului Josan Dumitru, a declarat recurs împotriva deciziei
din 09 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea hotărârilor judecătorești
cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că, decizia contestată este neîntemeiată și
pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a interpretat
eronat normele de drept material.
Precizează că, din textul actelor bancare semnate de părți rezultă că, deși au fost
realizate în diferite localități (țări), actele de transfer au o continuitate și reprezintă un
înscris bancar unic, care dovedește transmiterea-primirea banilor. În cazul dat este
demonstrat cu certitudine că recurentul i-a transmis intimatului, prin intermediul
serviciului de transfer, suma litigioasă. Deci, s-a constatat că intimatul a primit suma
transferată de recurent, semnând în acest sens actul de primire a banilor de la instituția
bancară. Mai mult, însăși intimatul în ședința de judecată a confirmat că suma de 2350
euro a primit-o, însă a indicat că reclamantul a omis termenul de prescripție. Ca
urmare, în opinia recurentului, instanța de apel greșit a stabilit că la dosar lipsesc acte
probante ce confirmă că mijloacele bănești transferate au fost ridicate de către pârât,
or banii puteau fi returnați destinatarului în cazul neridicării lor în termenul stabilit de
2
bancă. Ba mai mult, la materialele cauzei este anexat răspunsul BC „FinComBanc”
SA, filiala centrală mun. Chișinău, care confirmă că sumele indicate în actele de
transfer au fost ridicate de către Celpan Vasile Vasile, semnând actele financiare
respective.
Consideră că, tranzacția a fost încheiată în scris, exprimat prin actul de transfer și
primire a banilor. Concomitent, este relevant și faptul că intimatul nu are obiecții
asupra împrumutului, nu indică altă destinație a transferului, dar susține că recurentul
nu se poate adresa în judecată deoarece a omis termenul de prescripție.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată 09 februarie 2017, iar Suprovici Oleg,
prin intermediul avocatului Josan Dumitru, a declarat recurs la 25 aprilie 2017,
conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d. 200).
Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data de
21 februarie 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d. 188) și recepționată de către
recurent la 02 martie 2017, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat (f.d. 190)
Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Suprovici Oleg, prin
intermediul avocatului Josan Dumitru, împotriva deciziei din 09 februarie 2017 a Curții
de Apel Bălți, la 25 aprilie 2017 este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Suprovici Oleg, prin intermediul
avocatului Josan Dumitru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Suprovici Oleg, prin intermediul
avocatului Josan Dumitru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
3
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Suprovici Oleg, prin intermediul avocatului
Josan Dumitru.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Suprovici Oleg, prin intermediul
avocatului Josan Dumitru, împotriva deciziei din 09 februarie 2017 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
4