3ra-741/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-741/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: Al. Gafton (Jud. Centru mun. Chișinău) dosarul nr. 3ra-741/17
instanța de apel: A. Mincuina, I. Secrieru, L. Popova
(Curtea de Apel Chișinău)
ÎNCHEIERE
12 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Întreprinderea cu
Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu
Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Consiliului Concurenței, intervenient accesoriu Întreprinderea cu Capital
Străin „TV MR MLD” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău
Plus” Societate cu Răspundere Limitată și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016,
c o n s t a t ă:
La 31 martie 2014 Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”
Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliul Concurenței, intervenient accesoriu Întreprinderea cu Capital Străin „TV
MR MLD” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin plîngerea acțiunilor
anticoncurențiale din 16.01.2014 a solicitat Plenului Consiliului Concurentei să
adopte o decizie privind constatarea acțiunilor de concurență neloială comise de ÎCS
„TV MR MLD” SRL, cu sancționarea întreprinderii conform legii și obligarea să
înceteze acțiunile respective.
Prin răspunsul nr.APD-05/27-119 din 06.02.2014 pîrîtul i-a comunicat că nu
a determinat temei rezonabil de constatare a semnelor constitutive de suspectare a
prezenței unui acord anticoncurențial, unui abuz de poziție dominantă sau a unor
acțiuni de concurență neloială, refuzînd să admită plîngerea cu acordarea unui
termen de 10 zile pentru a depune obiecții.
La data de 17.02.2014, reclamantul a depus o cerere privind accederea la
dosarul și actele acumulate pe parcursul investigației și a depus și obiecții inițiale
asupra concluziilor preliminare ale pîrîtului, ulterior la data de 21.02.2014
reclamantul depunînd obiecții motivate.
Prin decizia Consiliului Concurenței nr.APD-6 din 11.03.2014 plîngerea sa a
fost respinsă.
Consideră decizia nominalizată ca una vădit ilegală și neîntemeiată.
Intru anularea acesteia invocă că ÎCS „TV MR MLD” SRL este unica
companie în Republica Moldova care efectuează măsurarea audienței posturilor de
radio și de televiziune, fără a deține o licență sau autorizare din partea organului de
stat, prin intermediul aparatajului special (peoplemetre). Informațiile furnizate de
această companie stau la baza formării prețului publicității ce se difuzează la TV și
radio, iar rapoartele lor sunt luate ca date în baza cărora agențiile de publicitate și
mari producători decid difuzarea publicității la unul sau alt radiodifuzor.
Invocă că rapoartele de audiență ale posturilor TV întocmite de ÎCS „TV MR
MLD” SRL nu relevă starea reală de lucruri existentă, deoarece acestea nu sunt
conforme standardelor internaționale cît și nu sunt transparente. În primul rînd,
aceste informații se bazează pe date furnizate de niște sisteme de înregistrare și
analiză a auditoriului programelor TV care trebuie să fie amplasate în mai multe
gospodării. Procesul de selectare este unul latent posibil și inexistent. La fel, nu
există un mecanism clar de selectare a gospodăriilor, nu sînt stabilite și elucidate
criteriile după care sunt selectate aceste gospodării, nu este identificat procentajul
de reprezentare pentru fiecare zonă geografică, lingvistică, etnică. Numărul de
aparate declarate este mai mare decît numărul de aparate importate și omologate la
organele de stat.
În așa mod, compania dată cît și compania străină care i-a oferit licență de
activitate companiei AGB Nielsen, fac referire la 408 peoplemetre instalate. In
același timp ÎCS „TV MR MLD” SRL a certificat sisteme de înregistrare și analiză
a auditoriului programelor TV pe parcursul anilor 2008, 2009, 2012 și 2013 în
număr total de 295 unități, adică cu 113 unități mai puține decît numărul anunțat.
Aceste rapoarte sunt utilizate de agențiile locale și străine de publicitate cum
ar fi AMM, Adventa Inițiative Lowe, Universal Worldwide, Angel-S, APR OM
Group, Brandson, Mix Media Grup, Efect Media, pentru determinarea posturilor
TV și radio la care se va difuza publicitatea, aceste agenții vor opta întotdeauna
pentru difuzarea publicității la cele mai de rating posturi de televiziune, pentru a se
asigura că cei mai mulți telespectatori vor urmări informațiile publicitare.
Totodată, posturile cu cel mai înalt rating care, de altfel, de peste 5 ani este
Prime TV stabilește prețul publicității pentru unitate de timp. Acest preț este
apreciat ca fiind cel mai mare și nici o altă televiziune, cu un rating mai mic, nu
poate să stabilească același preț sau mai mare, invocându-se întotdeauna ratingul
scăzut. De remarcat că și în perioada în care postul Prime TV are pauză tehnică de
circa 12 ore, acesta continuă să fie lider de rating, cea ce ar putea fi interpretat că
publicul urmărește doar grila de defecțiune a acestui post și nu schimbă la alt canal
care ar avea emisie efectivă, ce este o absurditate.
Menționează reclamantul că prin acțiunile companiei ÎCS „TV MR MLD”
SRL, postul de televiziune „Jurnal TV” este prejudiciat direct, deoarece pe de o
parte sunt în imposibilitate de a obține informații veridice despre locul pe piața
media, nu pot proba agenților de publicitate cît și doritorilor de a plasa publicitate
nivelul ridicat al ratingul lor, nu pot stabili prețul pentru publicitate care nu poate fi
2
mai mare decît cel practicat de „Prime TV”. Acțiunile anticoncurențiale au început
de la momentul apariției pe piața media a postului „Jurnal TV”, din martie 2009.
Invocă că pînă la moment au investit în proiectul „Jurnal TV” sume de peste
7 milioane de euro, fără a lua în calcul cheltuielile curente, pe care nu au
posibilitatea să le recupereze din motivul existenței pe piața media a practicilor
anticoncurențiale.
Solicită reclamantul anularea deciziei Consiliului Concurenței nr.APD-6 din
11.03.2014 privind respingerea plîngerii ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL nr. 16-
E/04 din 16.01.2014, obligarea consiliului Concurenței să emită o decizie prin care
să constate încălcarea legislației cu privire la protecția concurenței de către ÎCS „TV
MR MLD” SRL, sancționarea întreprinderii conform legii și obligarea să înceteze
acțiunile respective.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016
acțiunea a fost respinsă.
ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat apel împotriva hotărîrii primei
instanțe, solicitînd casarea acesteia și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite
acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 a fost respins apelul
declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și menținută hotărîrea primei
instanțe.
În susținerea concluziei sale, instanța de apel a menționat că Plenul
Consiliului Concurenței în temeiul legal a adoptat decizia nr. ADP-6 din 11.03.2014
și a respins plîngerea ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL din 16.01.2014, or aceasta
a fost emisă în corespundere cu Legea nr. 183 din 11.07.2012, conform competenței
și procedurii stabilite.
La 15 mai 2017, în termenul prevăzut de lege, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”
SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea
hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.
În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a dat
apreciere argumentelor sale.
Susține că rapoartele eronate de audiență ale posturilor TV întocmite de
intervenient nu relevă starea reală existentă, deoarece acestea nu sunt conforme
standardelor internaționale cît și nu sunt transparente.
Astfel, informațiile și rapoartele furnizate de intervenient sunt lovite de
nulitate absolută, deoarece sunt bazate pe un număr mare de echipamente decît cel
real.
Menționează că postul lor de televiziune este prejudiciat direct, deoarece pe
de o parte nu pot obține informația veridică despre locul de pe piața media, nu pot
confirma agențiilor de publicitate cît și doritorilor de a plasa publicitate nivelul
ridicat al reitingului lor, nu pot stabili prețul publicității mai mare decît cel practicat
de „Prime” TV”, care se spune că are cel mai mare reiting pe piață, ceea ce îi
prejudiciază considerabil, iar pe de altă parte, în baza informațiilor eronate
furnizate de pîrît, publicitatea este îndreptată spre alte posturi de televiziune, fără ca
acestea să merite.
3
Susține că prima instanță și cea de apel au făcut doar o scurtă retrospectivă a
argumentelor invocate de ei, fără a le aprecia pe fiecare în parte și în ansamblu,
după cum obligă procedura.
Instanțele nici nu au elucidat care este importanța rapoartelor furnizate de
intervenient, insinuând că mai sunt și alte rapoarte ale altor măsurători, dar a ignorat
că aceste rapoarte au un caracter sporadic (o dată pe an) și ele utilizează altfel de
metode de apreciere (de exemplu interviul telefonic), pe cînd doar intervenientul
furnizează rapoarte zilnice, săptămânale, lunare, pe oră, etc, utilizând măsurarea
continuă, doar că modalitatea de acumulare a datelor este ascunsă, ceea ce atrage
furnizarea de rezultate manipulatorii, incorecte, în interesul anumitului jucător,
creând situație de abuz de poziție dominantă, discreditând anumite posturi, lipsindu-
i de posibilitatea de a atrage publicitate și de a obține venituri.
Examinînd temeiurile recursului declarat de Întreprinderea cu Capital Străin
„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Întreprinderea cu Capital
Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
4
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal
de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău
Plus” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
5