3ra-740/17 — obligarea elibararii inregistraruiilor audio ale sedintelor de judecata

Dosarul nr. 3ra-740/17

Instanța de fond: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: E. Dvurecenschii, R. Petrov, N. Veleva)

ÎNCHEIERE

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Beglița Simion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Beglița Simion

împotriva Curții de Apel Chișinău, Arnăut Sergiu privind obligarea eliberării

înregistrării audio a ședinței de judecată, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 22 ianuarie 2015, Beglița Simion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Curții de Apel Chișinău, Arnăut Sergiu cu privire la obligarea eliberării

înregistrării audio a ședinței de judecată, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău se

află pe rol cauza civilă, nr. 2-956/13, la cererea de chemare în judecată depusă de

Beglița Simion împotriva lui Vivat Mihail cu privire la repararea prejudiciului

material și încasarea venitului ratat pentru anul 2009 în urma vătămărilor corporale.

Judecătorul Curții de Apel Chișinău - Sergiu Arnăut, în funcție de judecător-

raportor, la 29 ianuarie 2014 a examinat cererea de apel depusă de reclamant

împotriva hotărârii emise în cauza menționată supra. La 04 noiembrie 2014 a adresat

Curții de Apel Chișinău cererea nr. 11221 privind eliberarea înregistrării audio a

ședințelor de judecată, însă nu a primit răspuns.

Consideră că, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, tergiversează

eliberarea informației lezându-i dreptul la un proces echitabil.

Solicită Beglița Simion obligarea Curții de Apel Chișinău și a judecătorului

Sergiu Arnăut să-i elibereze înregistrările audio a ședințelor de judecată în cauza 2a-

2129/13 din 29 ianuarie 2014, încasarea în mod solidar din contul pârâților a

prejudiciului material în mărime de 44030 lei, a prejudiciului moral în mărime de

100000 lei și a cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea din 12 martie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Beglița Simion împotriva Curții de

Apel Chișinău, Arnăut Sergiu privind obligarea eliberării înregistrării audio a

ședinței de judecată, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor

de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d. 37-39, vol. I).

La 10 aprilie 2015, Beglița Simion a depus apel împotriva hotărârii din 12

martie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău (f.d. 43-45, vol. I).

Prin încheierea din 20 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a strămutat

judecarea cauzei la Curtea de Apel Comrat (f.d.71-73, vol. I).

Prin încheierea din 12 august 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

declarația de abținere a judecătorului Curții de Apel Comrat – Angela Bostan de la

judecarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui Beglița Simion

împotriva Curții de Apel Chișinău, Arnăut Sergiu, cu privire la obligarea eliberării

înregistrărilor audio a ședinței de judecată, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și s-a strămutat cauza pentru judecare la Curtea

de Apel Cahul (f.d. 81-83, vol. I).

Prin decizia din 15 decembrie 2015 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

declarat de Beglița Simion, s-a casat, din alte motive, hotărârea 12 martie 2015 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a încetat

procesul civil din motivul că pricina nu urmează a fi judecată în procedura civilă.

La 09 martie 2016 Beglița Simion a declarat recurs împotriva deciziei din 15

decembrie 2015 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și trimiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 18 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Beglița Simion; s-a casat decizia din 15 decembrie 2015 a Curții de Apel

Cahul, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Beglița

Simion împotriva Curții de Apel Chișinău și Arnăut Sergiu cu privire la obligarea

eliberării înregistrării audio a ședinței de judecată, repararea prejudiciului material,

moral și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a restituit cauza la rejudecare în

ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul depus

de Beglița Simion; s-a casat, din alte motive, hotărârea din 12 martie 2015 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău; s-a încetat procesul civil intentat la acțiunea

lui Beglița Simion împotriva Curții de Apel Chișinău și Arnăut Sergiu în partea

pretenției privind obligarea eliberării înregistrării audio a ședinței de judecată, din

motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă; s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de Beglița Simion împotriva Curții de Apel Chișinău

și Arnăut Sergiu în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului material, moral

și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 10 mai 2017 Beglița Simion a declarat recurs împotriva deciziei din 31

ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul solicitând repunerea recursului în termen,

casarea hotărârilor instanțelor judecătorești sau, după caz, modificarea acestora.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de judecată neîntemeiat refuză

eliberarea înregistrărilor audio și a procesului-verbal al ședinței de judecată întocmit

în cauza civilă intentată de către Beglița Simion împotriva lui Vivat Mihail cu

privire la repararea prejudiciului material și încasarea venitului ratat pentru anul

2009 cauzat în urma vătămărilor corporale. Or, prin refuzul instanței de judecată de

2

a elibera informațiile solicitate se prezumă că aceasta ascunde acțiunile ilicite ale

magistratului Curții de Apel Chișinău.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 431 alin. (2) CPC, asupra admisibilității recursului decide un

complet din 3 judecători.

Conform art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) și alin. (2) CPC, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

După cum rezultă din actele cauzei, instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces, inclusiv și în adresa recurentului, prin scrisoarea din 13

februarie 2017 (f.d. 252, vol. I) copia deciziei din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel

Cahul, care a fost recepționată de către recurent la data de 15 februarie 2017, drept

dovadă servind copia plicului poștal (f.d. 2, vol. II, verso).

Prin urmare, din 16 februarie 2017 începe să curgă termenul de două luni

pentru declararea recursului, care expiră la data de 16 aprilie 2017.

Pe când, recurentul a declarat recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2017 a

Curții de Apel Cahul la 10 mai 2017.

În contextul dat, Completul conchide că Beglița Simion, a declarat recurs după

expirarea termenului de 2 luni, care în conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC,

este un termen de decădere și nu poate fi restabilit și care a expirat la data de 16

aprilie 2017.

În conformitate cu dispozițiile art. 110 CPC, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător).

Art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sa inducerea sa

în eroare.

Având în vedere că cererea de recurs a fost declarată abia la data de 10 mai

2017, instanța de recurs consideră că recurentul urma să depună diligența necesară

pentru ca în termenul legal de a contesta decizia instanței de apel.

În această ordine de idei, Completul constată cu certitudine că Beglița Simion,

depunând cererea de recurs împotriva deciziei instanței de apel peste termenul legal,

a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația

națională.

3

Totodată, instanța de recurs reține că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar leza în

acest mod principiul raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, Completul invocă și hotărîrea CtEDO din 03

aprilie 2008, în cauza Ponomaryov vs. Ucraina, unde se notează că deși în speță nu

era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Totodată, făcând trimitere la jurisprudența CtEDO, Completul mai precizează

că recurentul urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale

de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/06 din 11 septembrie

2007) și de a contesta în termenul legal decizia instanței de apel, fapt care a fost

ignorat de către acesta, prin urmare, generând, omiterea termenului prescris la

depunerea recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus

cererea de recurs în afara termenului legal, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Beglița Simion, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b), art. 434, art.

269-270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Beglița Simion împotriva deciziei

din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4