3r-51/18 — anularea raspunsului recuperarea prejudiciului

prima instanță: L. Barbos dosarul nr. 3r-51/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Simion Beglița,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Simion Beglița împotriva

Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău și Președintelui Judecătoriei Ciocana,

municipiul Chișinău Victor Burduh cu privire la anularea răspunsului, recuperarea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, prin care a

fost respinsă cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și restituit apelul

declarat de către Simion Beglița împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Centru din 05 iunie 2017, ca fiind tardiv,

c o n s t a t ă:

La 14 septembrie 2015 Simion Beglița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău și Președintelui Judecătoriei

Ciocana, municipiul Chișinău Victor Burduh cu privire la anularea răspunsului,

recuperarea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pe rolul Judecătorii Ciocana, mun.

Chișinău se află spre examinare cauza civilă nr.2-956/13 la cererea de chemare în

judecată înaintată de Simion Beglița împotriva lui Mihail Vivat cu privire la repararea

venitului ratat.

A menționat că la 05 februarie 2015 s-a adresat către pârâți cu cererea nr.3-1807

solicitând eliberarea înregistrărilor audio a ședințelor de judecată, iar la data de 25

martie 2015, a primit copiile proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din 12

iunie 2013, 01 august 2013, 06 noiembrie 2013, 04 decembrie 2013, 18 decembrie

2013 și 29 ianuarie 2014 și un CD cu înregistrări audio ale ședințelor de judecată,

concomitent cu scrisoarea oficială nr.2-956/13.

A susținut că luând cunoștință cu conținutul lor a observat că acestea sunt

incomplete și conțin date eronate, iar CD-ul conține numai începutul ședinței de

judecată din 18 decembrie 2013, urmat de conținutul ședinței de judecată pe altă

cauză, iar procesul-verbal din 29 ianuarie 2014 lipsește total.

1

A afirmat reclamantul că la 01 aprilie 2015, a înaintat o cerere prealabilă către

pârâți privind eliberarea duplicatului înregistrărilor audio de pe CD pe suport de

hârtie, însă a primit refuz în eliberarea informației oficiale.

A relatat că la 07 mai 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către

Judecătoriea Ciocana, mun. Chișinău, Victor Burduh, care însă a fost restituită prin

încheierea irevocabilă a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 mai 2015.

A considerat reclamantul că pârâții i-au lezat drepturile la un proces echitabil

cauzându-i în mod direct prejudiciu material echivalent cu costul acțiunii civile nr.2-

956/13 în mărime de 44 030 lei.

A solicitat reclamantul repunerea în termenul de procedură, anularea răspunsului

judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău nr. 2-956/13 din 08 aprilie 2015, privind refuzul

de a elibera înregistrările audio a ședinței de judecată din 29 ianuarie 2014, obligarea

pârâților să-i elibereze înregistrările audio ale ședinței de judecată din 29 ianuarie

2014 pe CD și pe suport de hârtie concomitent, perceperea de la pârâți în mod solidar

a sumei de 44 030 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 100 000 de lei cu

titlu de prejudiciul moral și a sumei de 734 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 05 iunie 2017 a fost

respinsă acțiunea.

La data de 07 iulie 2017 Simion Beglița a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 05 iunie 2017, solicitând repunerea în

termenul de declarare a apelului, admiterea cererii de apel și casarea hotărârii primei

instanțe.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018 a fost respinsă

cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de către Simion Beglița ca

fiind depus în afara termenului legal.

La data de 19 februarie 2018 Simion Beglița a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii recurate și restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, încheierea contestată este neîntemeiată și

ilegală deoarece la emiterea acesteia instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat

normele de drept material și procedural, termenul de depunere a apelului fiind omis

din vina instanței, care i-a oferit cu întârziere textul hotărârii motivate a primei

instanțe.

A menționat că dispozitivul hotărârii primei instanța i-a fost înmânat la data de

05 iunie 2017, iar la data de 06 iunie 2017 a depus cerere prin care a solicitat

eliberarea copiei hotărârii motivate, însă până la data de 05 iulie 2017 nu a

recepționat hotărârea motivată fiind în imposibilitate de a o contesta în termen.

A susținut că la ședința de judecată din 18 ianuarie 2018 nu a fost legal citat

despre data, ora și locul examinării cererii de apel fiind în imposibilitate de a prezenta

probe care ar confirma data recepționării hotărârii primei instanțe motivate.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul că, din

materialele cauzei nu poate fi determinat cu certitudine momentul comunicării

recurentului a încheierii contestate.

2

La data de 20 martie 2018 în adresa intimaților Judecătoria Chișinău sediul

Ciocana și Președintelui Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana a fost expediată spre

cunoștință copia recursului declarat de către Simion Beglița cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință

în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neândeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Conform art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii

termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) al Codului de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen

se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.).

Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că, la data de 07

iulie 2017, Simion Beglița a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul

Centru din data de 05 iunie 2017 prin care a fost respinsă cererea de chemare în

judecată depusă de Simion Beglița împotriva Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana și

Președintelui Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana Victor Burduh .

După cum denotă actele dosarului, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată a primei instanțe din 05 iunie 2017, Simion Beglița a fost prezent la ședința

respectivă (f.d. 110), copia dispozitivului hotărârii apelate i-a fost înmânată în aceeași

3

zi, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului (f.d.112), însă a depus

cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe, abia la data de 07 iulie 2017,

respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) al Codului de

procedură civilă (f.d.122-123). Or, din interpretarea corectă a prevederilor normei

legale citate, este înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Deși, recurentul Simion Beglița a invocat că, după recepționarea dispozitivului a

solicitat emiterea hotărârii integrale pentru aprecierea posibilității contestării cu apel,

instanța de recurs apreciază acest argument ca unul neântemeiat, or după cum s-a

menționat supra termenul de declarare a apelului curge nu din data solicitării hotărârii

integrale sau data recepționării acesteia ci din momentul pronunțării dispozitivului.

Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una

întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și

probele invocate în susținerea cererii de repunere în termenul de apel sunt contrare

legislației procesuale și lipsite de relevanță.

La caz, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 56 alin. (3) al

Codului de procedură civilă, potrivit căruia, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute

de legislația procedurală civilă.

Așadar, recurentul Simion Beglița, respectând principiul bunei-credințe, în

situația în care a recepționat dispozitivul hotărârii și nu a fost de acord cu soluția

instanței, urma să se folosească de dreptul de a o contesta în modul și termenul

prevăzut de lege.

În situația de fapt, contrară celor relatate, în corespundere cu prevederile art. 10

alin. (1) al Codului de procedură civilă, recurentul Simion Beglița, va suporta

consecințele nefavorabile, adică, sancțiunile procedurale stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de

neândeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz, soluția instanței de apel

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6

CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de

atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod

principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Popov 2 vs. Moldova, hotărâre din 06

decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre din 14 noiembrie 2006), Curtea

a constatat că, prin neprezentarea motivelor de repunere în termenul de prescripție

constituie o violare a art. 6 § 1.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

4

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA

Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neântemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către

Simion Beglița și a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Simion Beglița.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Simion Beglița împotriva Judecătoriei

Ciocana, municipiul Chișinău și Președintelui Judecătoriei Ciocana, municipiul

Chișinău Victor Burduh cu privire la anularea răspunsului, recuperarea prejudiciului

material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5