2r-416/17 — desfacerea casatoriei stabilirea domiciliului ciopiilor minori incasarea pensiei alimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei stabilirea domiciliului ciopiilor minori incasarea pensiei alimentare
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de apel
2r-416/17 — desfacerea casatoriei stabilirea domiciliului ciopiilor minori incasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: A. Roșca dosarul nr. 2r-416/17
Instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
D E C I Z I E
21 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Maria Ghervas
Judecătorii: Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Ion Pilat,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cristinei Cațer-Pilat împotriva
lui Ion Pilat, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Bălți cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și
încasarea pensiei alimentare,
împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a fost restituit
apel declarat de către Ion Pilat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie
2016,
c o n s t a t ă:
La data de 10 august 2016, Cristina Cațer-Pilat a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Pilat, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Bălți cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copiilor minori și încasarea pensiei alimentare.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, a încheiat căsătoria cu pârâtul Ion
Pilat la data de 29 mai 2007, aceasta fiind trecută în registrul Oficiului Stării Civile
Bălți sub nr. 329. Din căsătorie au doi copii, fiica XXXX născută la XXXX și XXXX
născută la XXXX.
Menționează că, căsătoria cu pârâtul a eșuat din cauza caracterelor diferite, se
certau deseori și nu găseau soluții comune în rezolvarea problemelor, din care cauză
în familie permanent apăreau conflicte.
Susține că, pârâtul are un comportament agresiv, o insultă, aplică violență fizică,
chiar și în prezența copiilor, comportament care influențează negativ asupra copiilor
fiind stresați și speriați, păstrarea familiei ne mai fiind posibilă.
Afirmă că, copiii sunt atașați de ea, singură se ocupă de educația și dezvoltarea
copiilor, iar pârâtul nu se interesează de soarta copiilor, astfel, consideră necesar de a
stabili locul de trai a copiilor minori XXXX, născută la XXXX și XXXX, născută la
XXXX cu ea.
Declară că, de două luni pârâtul nu mai întreține copiii și reieșind din faptul că el
are venituri neregulate, pensia alimentară în interesul copiilor este necesar de a fi
stabilită în sumă fixă.
1
Solicită, desfacerea căsătoriei cu Ion Pilat, determinarea domiciliului copiilor
minori XXXX, născută la XXXX și XXXX, născută la XXXX cu ea și încasarea
pensiei pentru întreținerea copiilor minori în sumă fixă în cuantum de 1500 lei pentru
fiecare.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016, acțiunea a fost admisă
parțial, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Cristina Cațer-Pilat și Ion Pilat
înregistrată la Oficiul Stării Civile Bălți pe data de 29 mai 2007 și trecută în registru
sub nr. 329. A fost determinat domiciliul copiilor minori XXXX, născută XXXX, și
XXXX născută la XXXX cu mama Cristina Cațer-Pilat, a fost încasat de la Ion Pilat
în folosul Cristinei Cațer-Pilat pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor
XXXX, născută la XXXX în sumă fixă în mărime de 1100 lei, și pensia alimentară
pentru întreținerea copilului minor XXXX născută la XXXX, în sumă fixă în mărime
de 800 lei, începând cu data de 10 august 2016 și până la atingerea majoratului de către
copii. A fost încasat de la Ion Pilat taxa de stat în contul statului în mărime de 150 lei.
A fost încasat de la Ion Pilat taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț, în mărime
de 200 lei (f.d. 19, 24-26).
La data de 28 septembrie 2016, Ion Pilat a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 considerând-o ilegală și
neântemeiată (f.d.23).
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2016, nu a fost dat curs
cererii de apel depuse de către Ion Pilat, fiindu-i acordat apelantului termen până la 15
noiembrie 2016, ora 16:10, pentru prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei
de stat în sumă de 112,50 lei. Totodată a fost explicat apelantului că în cazul în care nu
va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi
considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f.d. 32).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, a fost admis
recursul declarat de Ion Pilat, casată integral încheierea Curții de Apel Bălți din 31
octombrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de la faza
primirii cererii de apel (f.d. 45-47).
Instanța de recurs a reținut că din conținutul cererii de apel Ion Pilat a solicitat
scutirea de la taxele de stat, pe când Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra cererii
date.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, a fost respinsă cererea
lui Ion Pilat privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel
depuse de către ultimul, fiindu-i acordat termen până la data de 07 martie 2017, ora
09:00, pentru achitarea taxei de stat în sumă de 112,50 lei (f.d. 55-56).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, a fost respins recursul
declarat de Ion Pilat și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017
(f.d. 64-67).
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, a fost restituită cererea de
apel depusă de către Ion Pilat cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motivul că
apelantul nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 07
februarie 2017, și anume nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat.
2
La data de 25 mai 2017, Ion Pilat a declarat recurs împotriva încheierii Curții de
Apel Bălți din 16 mai 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate,
cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Bălți
din 16 mai 2017, pe care o consideră ilegală și neântemeiată pe motiv că a fost emisă
cu încălcarea normelor de drept material și de drept procedural.
Menționează că, situația materială precară nu-i permite să achite taxa de stat,
deoarece are la întreținere trei copii minori, și o persoană invalidă, iar venitul lunar pe
care îl are nu-i ajunge pentru achitarea serviciilor comunale și întreținerea familiei,
circumstanțe care nu au fost luate în considerație și examinate de către instanța de apel.
La data de 06 iunie 2017, în adresa intimatei Cristina Cațer-Pilat a fost expediată
spre cunoștință copia recursului declarat de către Ion Pilat cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în
termenul stabilit.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a
materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii
recurate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,
cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din
încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.
În conformitate cu art. 364 alin.(1) CPC, cererea de apel se depune în scris la
instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care
apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.
Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea
Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 acțiunea Cristinei Cațer-Pilat împotriva lui
Ion Pilat a fost admisă parțial, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Cristina Cațer-
Pilat și Ion Pilat înregistrată la Oficiul Stării Civile Bălți pe data de 29 mai 2007 și
trecută în registru sub nr. 329. A fost determinat domiciliul copiilor minori XXXX,
născută XXXX, și XXXX născută la XXXX cu mama Cristina Cațer-Pilat, a fost
încasat din contul lui Ion Pilat în folosul Cristinei Cațer-Pilat pensia alimentară pentru
întreținerea copilului minor XXXX, născută la XXXX în sumă fixă în mărime de 1100
lei, și pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXX născută la XXXX,
în sumă fixă în mărime de 800 lei, începând cu data de 10 august 2016 și până la
atingerea majoratului de către copii. A fost încasat din contul lui Ion Pilat taxa de stat
în contul statului în mărime de 150 lei. A fost încasat de la Ion Pilat taxa de stat la
eliberarea certificatului de divorț, în mărime de 200 lei.
3
Nefiind de accord cu hotărârea primei instanțe, Ion Pilat la data de 28 septembrie
2016, a contestat-o cu apel.
Instanța de apel, prin încheierea din 31 octombrie 2016, nu a dat curs cererii de
apel depuse de către Ion Pilat, acordând apelantului termen până la 15 noiembrie 2016,
ora 16:10, pentru prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei de stat în sumă
de 112,50 lei. Totodată a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida
neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă
și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, a fost admis
recursul declarat de Ion Pilat, casată integral încheierea Curții de Apel Bălți din 31
octombrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de la faza
primirii cererii de apel.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, a fost respinsă cererea
lui Ion Pilat privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel
depuse de către ultimul, fiindu-i acordat termen până la data de 07 martie 2017, ora
09:00, pentru achitarea taxei de stat în sumă de 112,50 lei.
Potrivit avizului de recepție anexat la materialele cauzei se confirmă recepționarea
la data de 14 februarie 2017 de către Ion Pilat a încheierii Curții de Apel Bălți din 07
februarie 2017 (f.d.58).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, a fost respins recursul
declarat de Ion Pilat și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017.
La data de 02 mai 2017, Ion Pilat a recepționat citația prin care a fost înștiințat
despre data, ora și locul ședinței de judecată stabilite pentru soluționarea de către
instanța de apel a chestiunii de primire a cererii de apel, însă în termenul stabilit,
apelantul nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel și nu a prezentat dovada de plată a
taxei de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 112,50 lei (f.d.70-71).
Respectiv, Curtea de Apel Bălți la data de 16 mai 2017, conducându-se de
prevederile art.369 alin.(1) Codul de procedură civilă a restituit cererea de apel depusă
de către Ion Pilat și a remis ultimului cererea de apel cu toate documentele anexate.
În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu
privire la restituirea cererii de apel, deoarece Ion Pilat nu s-a conformat încheierii
instanței de apel din 07 februarie 2017 și nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat
în termenul stabilit, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 369 alin.(1) Codul de
procedură civilă.
Nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele recurentului cu referire la faptul că
instanța de apel a lăsat fără apreciere circumstanțele ce confirmă situația lui materială
precară și nejustificat a respins solicitarea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat,
deoarece actele cauzei denotă că argumentele invocate ca temei de scutire de la plata
taxei de stat au fost examinate și apreciate de către instanța de apel în ședința din 07
februarie 2017, la momentul soluționării chestiunii privind scutirea de la plata taxei de
stat, instanța pronunțând o încheiere în acest sens care a fost contestată de către apelant
cu recurs și asupra căreia instanța de recurs prin decizia din 05 aprilie 2017 s-a expus
asupra recursului.
Prin urmare, în condițiile în care Ion Pilat n-a prezentat dovada plății taxei de stat
în termenul acordat de către instanța de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios
4
adminsitrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și
legal a restituit cererea de apel.
Instanța de recurs reține că, Ion Pilat era obligat să se folosească cu bună credință
de drepturile sale procedurale și să întreprindă toate măsurile necesare în vederea
respectării indicațiilor date de instanța de apel.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sunt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu
bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui
abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau
inducerea sa în eroare.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în
textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în
jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea
apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa
dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale
aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008,
definitivă din 04 februarie 2009).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată
este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea Curții de
Apel Bălți din 16 mai 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Ion Pilat.
Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată a Cristinei Cațer-Pilat împotriva lui Ion Pilat,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire
la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei
alimentare.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5