2r-525/21 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2r-525/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. A. Roșca).

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu).

D E C I Z I E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența: Svetlana Filincova

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către recurentul Ion Pilat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina

Cațer-Pilat împotriva lui Ion Pilat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori,

împotriva încheierii din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

restituit apelul declarat de către apelantul Ion Pilat, împotriva hotărârii din 31 martie

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2021, Cristina Cațer-Pilat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Pilat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copiilor minori.

Prin hotărârea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost admisă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 aprilie 2021, apelantul Ion

Pilat, a depus apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii. Totodată a solicitat scutirea de la plata taxei de

stat în legătură cu starea financiară precară, reieșind din faptul că deține grad de

invaliditate.

Prin încheierea din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a scutit apelantul Ion

Pilat de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel și nu s-a dat curs cererii

de apel declarate de către Ion Pilat, împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central. S-a acordat apelantului un termen limită până la

1

data de 21 iunie 2021, pentru prezentarea cererii de apel motivate, dactilografiat cu

semnătura olografă, în original. S-a explicat că în caz contrar, va avea loc restituirea

cererii de apel în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de procedură

civilă (f.d. 81-82).

Prin încheierea din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de către apelantul Ion Pilat, împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motivul neînlăturării în termenul acordat a

neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel din 02 iunie 2021 a Curții de

Apel Bălți.

La 16 iulie 2021 și repetat, la 19 iulie 2021 (conținutul recursurilor sunt

identice), recurentul Ion Pilat, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 01

iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

recurate, emiterea unei noi hotărâri privind dispunerea rejudecării cauzei de către

prima instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat faptul că, încheierea instanței de apel

urmează a fi casată, dat fiind faptul că a fost adoptată contrar prevederilor legale.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 02 iulie 2021, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.88),

recepționată de către recurent la 07 iulie 2021, fapt confirmat de către prezența la

materialele dosarului a avizului de recepție (f.d. 89).

Astfel, se constată că recurentul Ion Pilat s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul la 16 iulie 2021 și repetat, la 19 iulie 2021, în termenul legal.

La 26 iulie 2021 în adresa intimatei Cristina Cațer-Pilat a fost expediată copia

recursului declarat de Ion Pilat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d. 93), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Ion

Pilat, este neîntemeiat și necesită a fi respins cu menținerea încheierii instanței de

apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

2

Din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine că, la 12 ianuarie 2021, Cristina

Cațer-Pilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Pilat cu privire

la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin hotărârea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost admisă.

Prin încheierea din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a scutit apelantul Ion

Pilat de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel și nu s-a dat curs cererii

de apel declarate de către Ion Pilat, împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central. S-a acordat apelantului un termen limită până la

data de 21 iunie 2021, pentru prezentarea cererii de apel motivate, dactilografiat cu

semnătura olografă, în original. S-a explicat că în caz contrar, va avea loc restituirea

cererii de apel în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de procedură

civilă (f.d. 81-82).

Este cert faptul că, prin încheierea din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a

fost restituit apelul declarat de către apelantul Ion Pilat, împotriva hotărârii din 31

martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motivul neînlăturării în termenul

acordat a neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Bălți (f.d. 86-87).

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, în

cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o

cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

prevederile art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, care stipulează că, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este

depusă necorespunzător – nu a prezentat cererea de apel motivată în original,

dactilografiat, cu semnătura olografă, instanța de apel, în termenul limită indicat

până la data de 21 iunie 2021, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea

participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantei un termen

pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368

alin. (1).

Prin urmare, Colegiul denotă că, la caz, instanța de apel corect a conchis că

neajunsurile cererii de apel, nu au fost înlăturate de către recurent, în conformitate

și în termenul indicat, prin încheierea din 02 iunie 2021, de către instanța de apel.

Or, instanța de apel a expediat, spre cunoștință încheierea respectivă la adresa

indicată de către apelantul-recurent Ion Pilat, dovada acesteia fiind prezența la

materialele dosarului a scrisorii de însoțire (f.d. 83). Însă, aceasta nu a fost

recepționată, fiind restituită instanței de apel cu mențiunea “nereclamat” (f.d.85).

3

Cu toate acestea, fiind în cunoștință de cauză că a depus un apel contrar

normelor legale, recurentul Ion Pilat nu a depus diligența necesară și nu a manifestat

un interes față de apelul declarat, pentru a prezenta instanței de apel o cerere de apel

motivată, dactilografiată și semnată corespunzător, potrivit prevederilor legale de

rigoare.

În acest context, Colegiul conchide că, potrivit art. 61 alin. (1) Cod de procedură

civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste

drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în

eroare.

Colegiul reține că, recurentul Ion Pilat nu a dat dovadă de diligență și bună

credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să pretindă încălcarea dreptului de

acces la justiție, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de

legislația în vigoare.

Mai mult, în conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În cauza SRL Tudor-Comerț vs Moldova, Curtea Europeană a reiterat că

articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță.

Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura

respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare,

va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție. La fel, Curtea a constatat

că, în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva

hotărârilor instanțelor de fond, instanța de apel este în drept să limiteze dreptul la

apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislației în vigoare.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o

instanță (Tolstoy –Miloslavsky vs. Regatul Unit), dar această restricție se impune a

fi una justificată, generată de situația celui ce recurge la calea de atac, dar și

conformă normelor care guvernează accesul la justiție.

În speță, Colegiul notează că, soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De

altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță nu

este absolut.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

4

declarat de către recurentul Ion Pilat și de a menține încheierea Curții de Apel Bălți

din 01 iulie 2021.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către recurentul Ion Pilat.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 01 iulie 2021, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Cațer-Pilat împotriva lui Ion

Pilat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5