2ra-873/21 — stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă

Dosarul nr. 2ra-873/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud. H. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Prisacari

Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Prisacari Igor

împotriva Svetlanei Prisacari cu privire la stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul

minor în sumă bănească fixă,

împotriva deciziei din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Prisacari Svetlana, reprezentată de avocatul Munteanu Violina,

a fost casată hotărârea din 02 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și a

fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă,

constată:

La data de 17 februarie 2020, Prisacari Igor a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Svetlanei Prisacari cu privire la stabilirea pensiei de întreținere

pentru copilul minor în sumă bănească fixă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin hotărârea din 12 iulie 2010 a

Judecătoriei Sîngerei, s-a încasat de la el în beneficiul Svetlanei Prisacari pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 1/4 din

salariul și/sau din alte venituri, începând cu 03 iunie 2010 și până la atingerea

majoratului copilului.

A menționat că prin hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei, s-a încasat de la el în beneficiul Irinei Prisacari pensia de întreținere pentru

copii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută XXXXX, în mărime de

a câte 1736 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu 15 iunie 2018 și până la

atingerea majoratului de către copii.

1

Reclamantul a susținut că veniturile sale sunt fluctuabile, având la moment un

salariu de aproximativ 10 000 de lei lunar, sumă din care fiicei XXXXX îi revine 2500

de lei, pe când fiicelor XXXXX câte 1 736 lei, prin ce, în opinia reclamantului, ultimele

fiice sunt dezavantajate, în situația în care toți copii dispun de același mediu de trai.

A solicitat stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută

la XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 1736 de lei lunar, începând cu 17

februarie 2020 până la atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 02 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, a fost

admisă acțiunea depusă de Igor Prisacari, a fost modificat cuantumul pensiei de

întreținere stabilit prin hotărârea din 12 iulie 2010 a Judecătoriei Sîngerei și s-a încasat

de la Prisacari Igor în beneficiul Svetlanei Prisacari pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 1736 de lei lunar, începând cu 17

februarie 2020 până la atingerea majoratului de către copil. Totodată, s-a încasat de la

Prisacari Igor în beneficiul statului diferența taxei de stat în sumă de 124,96 de lei.

La data de 29 septembrie 2020 Prisacari Svetlana, reprezentată de avocatul

Munteanu Violina, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 02 septembrie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Prisacari Svetlana, reprezentată de avocatul Munteanu Violina și a fost

casată hotărârea din 02 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, fiind

pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a

încasat de la Igor Prisacari în beneficiul Svetlanei Prisacari cheltuielile de judecată în

sumă de 3000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că Prisacari Igor în prezent

activează în cadrul ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL în domeniul comerțului

en-gros, fiind angajat pe o perioadă nedeterminată. Veniturile acestuia pentru perioada

noiembrie 2019 - februarie 2020 constituie suma totală a salariului net de 42 650, 90 lei

plus premiul anual în mărime de 8 482, 80 lei.

Astfel, instanța de apel a reținut că, cuantumul pensiei de întreținere poate fi

micșorat sau majorat de către instanța de judecată, ținându-se cont de starea materială

și familiară a părinților, de alte circumstanțe importante. La caz, instanța de judecată

poate dispune încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă doar în condiția

când părintele care datorează întreținere copilului sau are un salariu și/sau alte venituri

neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în

natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri. Potrivit materialelor cauzei, Prisacari

Igor este angajat oficial și dispune de salariu regulat. Astfel, veniturile acestuia sunt

regulate și respectiv, nu sunt temeiuri ca instanța să aplice prevederile art. 76, 110 din

Codul familiei.

2

La data de 15 martie 2021 Prisacari Igor a declarat recurs împotriva deciziei din

24 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel, ca fiind emisă cu interpretarea în mod eronat a legii.

Recurentul a menționat că, deși instanța de apel a reținut că are un salariu regulat,

activând în cadrul ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, totuși, nu a ținut cont de

faptul că însuși salariul este fluctuabil, potrivit certificatului de salariu prezentat.

De asemenea, Prisacari Igor consideră exagerată suma de 3000 de lei încasată cu

titlu de cheltuieli de judecată, deoarece volumul de lucru al reprezentantului intimatei

nu corespunde cu suma încasată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 decembrie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la data

de 12 ianuarie 2021, fiind recepționată la 15 ianuarie 2021 (f.d. 78, 81).

Astfel, recursul declarat la data de 15 martie 2021, este în termen.

La 26 aprilie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Prisacari

Svetlana, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 100-101).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

3

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Prisacari Igor nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Prisacari

Igor, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Prisacari Igor, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Prisacari Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5