2r-242/17 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei alimentare

Dosarul nr.2r-242/17 prima instanță: A. Roșca instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza D E C I Z I E 05 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Pilat Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cristina Cațer- Pilat împotriva lui Ion Pilat cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei alimentare, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, prin care a fost respinsă cererea înaintată de către Pilat Ion privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs apelului și s-a acordat termen pentru achitarea taxei de stat, c o n s t a t ă: La 10 august 2016, Cristina Cațer-Pilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Pilat, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei alimentare (f.d.

4-5). Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016, acțiunea a fost admisă parțial, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Cristina Cațer-Pilat și Ion Pilat înregistrată la Oficiul Stării Civile Bălți pe data de 29 mai 2007 și trecută în registru sub nr. 329. A fost determinat domiciliul copiilor minori Maria Pilat Ana, născută la 29 august 2009, și Ionnela Cațer-Pilat născută la 18 ianuarie 2012 cu mama Cristina Cater-Pilat, a fost încasat de la Ion Pilat în folosul lui Cristina Cațer-Pilat pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor Ana-Maria Pilat, născută la 29 august 2009 în sumă fixă în mărime de 1100 lei, și pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor Ionnela Cațer-Pilat născută la 18 ianuarie 2012, în sumă fixă în mărime de 800 lei, începând cu data de 10 august 2016 și până la atingerea majoratului de către copii.

A fost încasat de la Ion Pilat taxa de stat în contul statului în mărime de 150 lei. A fost încasat de la Ion Pilat taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț, în mărime de 200 lei (f.d. 19, 24-26). 1 La 28 septembrie 2016, Ion Pilat a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 (f.d.23). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2016, nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Ion Pilat, fiindu-i acordat apelantului termen până la 15 noiembrie 2016, ora 16:10, pentru prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei de stat în sumă de 112,50 lei. Totodată a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f.d.

32). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, a fost admis recursul declarat de Ion Pilat, casată integral încheierea Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de la faza primirii cererii de apel (f.d. 45-47). Instanța de recurs a reținut că din conținutul cererii de apel Ion Pilat a solicitat scutirea de la taxele de stat, pe cînd Curtea de Apel nu s-a expus asupra cererii date. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, a fost respinsă cererea lui Ion Pilat privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către ultimul, fiindu-i acordat termen pînă la 07 martie 2017, ora 09-00, pentru achitarea taxei de stat în sumă de 112,50 lei (f.d.

55-56). La 10 februarie 2017, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa lui Pilat Ion încheierea emisă la 07 februarie 2017 (f.d. 57). Potrivit avizului de recepție anexat la dosar, rezultă că Pilat Ion a recepționat încheierea dată, la 14 februarie 2017 (f.d. 58). La 24 februarie 2017, Ion Pilat, a declarat recurs împotriva încheierii emise de către Curtea de Apel Bălți, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi soluții prin care să fie scutit de la taxa de stat. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Conform art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Prin prisma normelor de drept citate, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 24 februarie 2017, este depus în termen, or, recurentul a recpeționat copia actului judecătoresc contestat, la 14 februarie 2017 (f.d.58). Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanța de apel prin impunerea achitării plății taxei de stat integrale, îi îngrădește accesul la justiție, deoarece situația financiară în familie este una dificilă.

Totodată instanța de recurs reține că prin prezentul recurs Pilat Ion este în dezacord cu încheierea emisă de către instanța de apel la 07 februarie 2017, pe cînd solicită casarea încheiereii instanței de apel din 10 februarie 2017. Prin urmare, completul de judecată consideră că Pilat Ion a comis o eroare la expunerea solicitărilor din recurs și astfel se v-a expune asupra legalității încheierii Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că încheierea instanței de apel din 07 februarie 2017, este una întemeiată, bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt. Potrivit art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. Iar conform art. 365 alin. (1) și (4) al Codului enunțat, în cererea de apel se indică: instanța căreia îi este adresat apelul, numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală, hotărîrea atacată, instanța care a emis-o, completul de judecată, data emiterii, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, probele invocate în susținerea apelului, solicitarea apelantului, numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel, documentele ce se anexează.

La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documentele din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești. Conform art. 3 alin. (1) lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plîngeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestată.

Potrivit art. 85 alin. (4) CPC, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător sau instanța judecătorească de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens. Raportând normele citate la caz, s-a constatat că Pilat Ion a depus cerere de apel, solicitînd ca să fie scutit de la plata taxelor de stat, invocînd că situația financiară a familiei sale, este una dificilă. Instanța de apel corect a dat apreciere situației din speța dată și anume că suma taxei de stat ce urmează a fi suportată de către Pilat Ion în mărime de 112,50 lei, reprezintă o sumă reală care poate fi suportată de către acesta, fără a afecta accesul liber la justiție.

Instanța de recurs reține că Pilat Ion solicitînd scutirea de la plata taxei de stat, nu a demonstrat prin nicio probă pertinentă că într-adevăr situația financiară este una dificilă. 3 Potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Pilat Ion, solicitînd scutirea de la plata taxei de stat, urma să probeze lipsa mijloacelor financiare, prezentînd probe pertinente în acest sens. În calitate de probă pot servi: informația de la Inspectoratul fiscal, informația privind salariul obținut de la locul de muncă, informația de la Oficiul Cadastral privind imobilele deținute, informația de la SA “Registru” privind mijloacele de transport, pe care le are în proprietate etc. Așadar, încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017 este emisă în strictă conformitate cu art. 368 Codul de procedură civilă.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative și nu pot fi reținute, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită să fie respins cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Pilat Ion. Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, prin care a fost respinsă cererea înaintată de către Pilat Ion privind scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs apelului cu acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, Judecătorul TatianaVieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 4