3ra-609/17 — Contestarea actului administrativ, incasarea venitului ratat si cheltuielilor de judecată, repararea prejdiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ, incasarea venitului ratat si cheltuielilor de judecată, repararea prejdiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-609/17 — Contestarea actului administrativ, incasarea venitului ratat si cheltuielilor de judecată, repararea prejdiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: Z. Aramă dosarul nr.3ra-609/17 instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, I. Cotruță Î N C H E I E R E 14 iunie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Barbacari Serafim împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la anularea facturii pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Cas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată și menținută hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 12 aprilie 2016 prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 16 aprilie 2015 Barbacari Serafim a depus cererea de chemare în judecată împotriva ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL cu privire la anularea facturii pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale,
încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a invocat că la 11 februarie 2015 pârâtul i-a expediat factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale prin care i-a fost impusă spre plată suma de 406,06 lei pentru perioada de calcul 22 februarie 2013 - 16 martie 2013. Consideră că factura pentru energia electrică este ilegală și pasibilă de a fi anulată din motiv că în rezultatul așa-numitelor încălcări ale clauzelor contractuale depistate, au fost emise Actul de prescripție și factura seria SV nr. 7026430124 din 21 martie 2013, potrivit căreia a fost obligat să achite suma de 1 064,92 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 17 martie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2014, factura respectivă și actul de prescripție au fost anulate, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2015 recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2014 și hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 17 martie 2014 a fost considerat inadmisibil.
Astfel, furnizorul de energie electrică a emis o nouă factură, bazându-se pe același act de control și același act de prescripții, care au fost anulate prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 17 martie 2014, devenită irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2015. Totodată, reiterează reclamantul că la 11 februarie 2015 pârâtul a întocmit factura nr. SV 7026430154, potrivit căreia pentru perioada de calcul 22 februarie 2013-16 martie 2013 dânsul nu are careva restanțe la plata energiei electrice consumate. Consideră că prin întocmirea repetată a unei facturi și anume a facturii seria SV nr. 7026430155 din 11 februarie 2015, în temeiul Actului de prescripție din 16 martie 2013 precum și prin întocmirea facturii din 21 martie 2013, i-a fost cauzat un prejudiciu morale considerabil, pe care îl estimează la suma de 50 000 lei.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 1398 Cod civil și art. art. 1, 3, 14, 16, 18, 19, 25 al Legii contenciosului administrativ. Solicită Barbacari Serafim anularea facturii pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale seria SV nr. 7026430155 din 11 februarie 2015, repararea prejudiciului moral cauzat prin întocmirea facturii respective în mărime de 20 000 lei, încasarea venitului ratat sub formă de salariu nerealizat pentru timpul petrecut în instanțele de judecată în legătură cu participarea la examinarea pricinii, în mărime de 1 895,4 lei, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 lei ce constituie prețul combustibilului pentru participarea la 2 ședințe de judecată la Curtea de Apel Chișinău, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 lei și repararea prejudiciului moral cauzat prin întocmirea facturii de plată din 24 martie 2013 în mărime de 30 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 12 aprilie 2016 acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulată factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale seria SV nr. 7026430155 întocmită la 11 februarie 2015 în sumă de 406,06 lei și încasat din contul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL în beneficiul lui Barbacari Serafim prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei cauzat ca urmare a adoptării actului administrativ – factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale seria SV nr. 7026430155 întocmită la 11 februarie 2015, cheltuielile de judecată în mărime de 500 lei suportate în legătură cu deplasarea în instanța de judecată, venitul ratat în sumă de suma de 542,08 lei, prejudiciul moral în mărime de 1 000 lei pentru adoptarea actului administrativ – factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale întocmită la 24 martie 2013, și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei civile nr. 3-12/15 în mărime de 2000 lei.
Totodată a fost încasat din contul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 250 lei, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017 a fost respins apelul declarat de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și menținută hotărârea primei instanțe. Concomitent a fost încasat din contul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL în beneficiul lui Barbacari Serafim cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de apel în mărime de 1000 lei și cheltuieli de transport în sumă de 900 lei.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare cu referire la circumstanțele cauzei au stabilit că în speța dedusă judecății, furnizorul de energie electrică a emis factura seria SV nr. 7026430155 întocmită la 11 februarie 2015, bazându-se pe Actul de control A 19504 din 16 martie 2013 și Actul de prescripție care au fost declarate nule prin hotărârea instanței de judecată rămasă definitivă și irevocabilă și au reținut că la 11 februarie 2015 de către furnizorul de energie electrică a fost întocmită factura seria SV nr. 7026430154, potrivit căreia pentru perioada de calcul 22 februarie 2013- 16 martie 2013, Barbacari Serafim nu are careva restanțe la plata energiei electrice consumate.
Totodată instanțele au apreciat critic invocările ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL cu referire la faptul că Barbacari Serafim nu a contestat Actul nr. A19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcărilor clauzelor contractuale și Actul de prescripție, ci a contestat cu cererea prealabilă doar factura din 11 februarie 2015, și au reținut că la 16 martie 2013 reprezentanții furnizorului de energie electrică au efectuat la domiciliul lui Barbacari Serafim un control al echipamentului de măsurare a energiei electrice, în rezultatul căruia a fost întocmit Actul-prescripție, prin care în sarcina consumatorului se punea schimbarea branșamentului. Din start consumatorul și-a exprimat dezacordul cu Actul de prescripție pe motiv că potrivit art.50 pct. 12 al Regulamentului nr. 393, exploatarea branșamentului ține de obligațiunile operatorului de rețea și nu a consumatorului.
Sub aspectul dat instanțele au mai stabilit că la 21 martie 2013 furnizorul a întocmit factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale, care a fost contestată de consumatorul Barbacari Serafim la 30 martie 2013, iar ulterior, fără a fi adus la cunoștința consumatorului, furnizorul de energie a emis Actul nr. A19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcărilor clauzelor contractuale. Iar în context invocând prevederile art. 16, 123 CPC, instanțele au remarcat că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 16 septembrie 2014 s-a expus asupra faptului că actul de depistare a încălcărilor clauzelor contractuale este un act preparatoriu, ce nu atrage în sine careva efecte juridice, legalitatea căruia nu poate fi verificată de instanța de contencios administrativ ca act separat, din care considerente actul de control nu constituie obiect de contestare în contenciosul administrativ.
De asemenea, cu referire la prevederile art. art. 1422 alin. (1) Cod civil și art. 25 alin. (3), (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ce reglementează repararea prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare stabilind că în urma eliberării facturii din 24 martie 2013 pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale și facturii SV nr.7026430155 din 11 februarie 2015, pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale Barbacari Serafim a suferit disconfort și incomodități fiindu-i cauzate suferințe psihice prin emiterea actelor administrative ilegale, au ajuns la concluzia privind necesitatea încasării din contul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL în beneficiul lui Barbacari Serafim a prejudiciului moral.
Totodată cu referire la reglementările art. 90 lit. k) CPC, instanțele au reținut certificatul nr. 405 din 12 decembrie 2014 care atestă că Barbacari Serafim este angajat la ÎS „Moldelectrica” și stabilind că Barbacari Serafim a participat la 7 ședințele de judecată pe cauza intentată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” cu privire la contestarea actelor administrative și au încasat din contul pârâtului ÎCS „Red Union Fenosa” în beneficiul lui Barbacari Serafim suma de 542,08 lei în contul recuperării venitului ratat sub formă de salariu nerealizat pentru timpul petrecut în instanțele de judecată la examinarea cauzei civile nr. 3ca-41/13. Iar, prin prisma art. art. 82, 94 alin.(1). 96 alin. (1) CPC, instanțele a reținut temeinica cerințelor înaintate de Barbacari Serafim cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
La 07 aprilie 2017 ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că factura contestată a fost emisă în baza Actului nr. A19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, iar instanțele de judecată examinând cerința de anulare a facturii SV 7026430155 din 11 februarie 2015, urmau să țină cont de legătura indispensabilă dintre factură și Actul nr. A19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcării clauzelor contractuale or, mărimea sumei din factură este în legătură cu Actul nr. A 19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, în care este indicat tipul încălcării admise de Barbacari Serafim.
Astfel, din moment ce Actul nr. A 19504 din 16 martie 2013 de depistare a încălcării clauzelor contractuale nu este contestat și anulat, acesta este legal și atrage după sine legalitatea facturii nr. SV 7026430155 din 11 februarie 2015 în sumă de 406,06 lei. Cât privește afirmațiile instanțelor referitoare la ilegalitatea Actului nr. A19504 din 16 martie 2013, susține că în cadrul procesului anterior privind anularea facturii, obiectul litigiului a fost cercetarea condițiilor de valabilitate a facturii respectiv, constatările instanțelor de judecată nu au relevanță pentru cazul dat, deoarece acestea nu au fost în măsură să dea apreciere Actului nr. A19504 din 16 martie 2013. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum rezultă din actele cauzei, decizia redactată a instanței de apel din 08 februarie 2017 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv, recurentului ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL la data de 20 martie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar (f. d. 227 Vol. I). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 07 aprilie 2017, în termen. La data de 28 aprilie 2017 în adresa intimatului Barbacari Serafim a fost expediată copia recursului declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
Prin referința depusă, Barbacari Serafim a menționat că recurentul în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute de art. 432 al. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care recursul declarat de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL urmează a fi considerat ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.