2rc-402/17 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanță: N. Traciuc dosarul nr. 2rc-402/17 ÎNCHEIERE 07 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Pavel Vizer, reprezentat de avocatul Marina Frecauțan în pricina civilă la cererea introductivă a Societății cu Răspundere Limitată „Frosinex” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, prin care a fost admisă cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Frosinex”, Vladimir Balan privind încasarea remunerației și recuperarea cheltuielilor suportate de administratorul provizoriu/lichidatorul în activitatea sa constată: La 19 octombrie 2016, ÎM „Frosinex” SRL a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, cererea introductivă depusă de debitorul ÎM „Frosinex” SRL, a fost admisă spre examinare cu stabilirea ședinței de examinare a cererii introductive pentru data de 17 noiembrie 2016, în calitate de administrator provizoriu al ÎM „Frosinex” SRL a fost numit administratorul autorizat Vladimir Balan, deținătorul autorizației nr.74 din 14 ianuarie 2015, eliberată de Ministerul Justiției al RM. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost admisă cererea introductivă, intentat procesul de insolvabilitate față de ÎM „Frosinex” SRL, dispusă inițierea procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea ÎM „Frosinex” SRL, iar în calitate de lichidator al ÎM „Frosinex” SRL a fost desemnat Vladimir Balan, deținătorul autorizației nr. 74 din 14 ianuarie 2015, eliberată de Ministerul Justiției al RM.

La 01 martie 2017, lichidatorul ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan a depus în instanța de insolvabilitate cerere privind încasarea remunerației administratorului provizoriu și lichidatorului ÎM „Frosinex” SRL. În motivarea cererii a invocat că în scopul executării încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, în calitate de administrator provizoriu a 1 notificat toate organele ce dețin evidența debitorului, înregistrează bunurile și statutul juridic ÎM „Frosinex” SRL, a efectuat interpelările necesare, a verificat situația patrimonială a debitorului și a analizat situația economică a acesteia, suportând în acest sens cheltuieli din cont propriu. Menționează că în acest fel au fost efectuate acțiuni de interpelare, investigare și analiză a evidenței contabile a debitorului, care au impus eforturi și cheltuieli în vederea pregătirii raportului asupra solvabilității sau insolvabilității ÎM „Frosinex” SRL.

Explică că în calitate de administrator provizoriu a pregătit raportul și l-a prezentat instanței de judecată, anexând la acesta probele confirmative. Suplimentar, în conformitate cu art. 29 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, a întocmit tabelul preliminar al creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului ÎM „Frosinex” SRL. Indică că perioada de activitate în calitate de administrator provizoriu constituie 24 octombrie 2016 – 17 noiembrie 2016, adică 23 zile lucrătoare. Consideră că remunerația administratorului provizoriu pe perioada de observație urmează a fi determinată reieșind din salariul minim în mărime de 2100 lei/lunar, coeficientul minim multiplicare care este egal cu 4, perioada efectiv lucrată, ce constituie 6 440 lei (2100x 4/30x23).

Notează că în cadrul exercitării atribuțiilor prevăzute de Legea insolvabilității în scopul executării hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, administratorul provizoriu/lichidatorul a suportat cheltuieli legate atât de publicarea dispozitivului hotărârii în Monitorul Oficial al RM, cât și de expedierea scrisorilor, notificărilor corespunzătoare, xeroxare, printer. Iar, mărimea totală a cheltuielilor menționate constituie 1718,4 lei, (inclusiv 1 496 lei, pentru publicarea dispozitivului hotărârii privind intentarea procedurii de faliment simplificat, 147,4 lei pentru corespondență, scrisori, 75 lei pentru printare, xeroxare) și sunt confirmate prin probele anexate la prezenta cerere.

Susține că prin hotărârea Adunării creditorilor din 28 februarie 2017, reflectată în procesul-verbal nr. 1 lichidatorului i-a fost stabilită o remunerație fixă pentru activitatea desfășurată în mărime de 12600 lei lunar și o remunerație de succes în mărime de 3 % din creanțele ce vor fi achitate creditorilor. Indică că având în vedere că a fost desemnat în funcția de lichidator la data de 17 noiembrie 2016, pentru întreaga perioadă de activitate în calitate de lichidator, până în prezent, onorariul constituie 36 300 lei. Totodată explică că conform actului de carență întocmit la situația din 06 februarie 2017, se constată că careva bunuri în patrimoniul debitorului ce ar putea fi valorificate pentru stingerea creanțelor creditorilor și ar stinge cheltuielile procesului de insolvabilitate nu există.

Solicită admiterea cererii, de a trece în obligația administratorului ÎM „Frosinex” SRL, Pavel Vizer achitarea onorariului fix față de administratorul provizoriu/lichidatorul ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan, în mărime de 42740 lei și a cheltuielilor suportate de lichidator în mărime de 1718,4 lei, încasarea de la Pavel Vizer în favoarea administratorului autorizat Vladimir Balan 2 a onorariului fix, pentru exercitarea funcțiilor de administrator provizoriu și lichidator al ÎM „Frosinex” SRL, în mărime de 42740 lei și cheltuielile suportate, în mărime de 1718,4 lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, a fost admisă cererea lichidatorului ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan privind încasarea remunerației și recuperarea cheltuielilor suportate de administratorul provizoriu/lichidatorul în activitatea sa.

A fost încasat de la administratorul ÎM „Frosinex” SRL, Pavel Vizer în beneficiul administratorului autorizat Vladimir Balan, onorariul fix pentru exercitarea funcțiilor de administrator provizoriu și lichidator al ÎM „Frosinex” SRL, în mărime de 42740 lei și cheltuielile suportate în mărime de 1718,40 lei, iar în total 44458,40 lei. La 20 aprilie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Pavel Vizer, reprezentat de către avocatul Marina Frecauțan a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii recurate. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată considerând-o ca neîntemeiată.

La 15 mai 2017, Pavel Vizer, reprezentat de către avocatul Marina Frecauțan a depus recurs suplimentar și de concretizare împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii recurate. În motivarea acestuia a invocat că sumele solicitate pentru remunerația lichidatorului sunt enorme în raport cu munca depusă de către acesta, și anume: participarea la cinci ședințe de judecată, organizarea a unei singure adunare a creditorilor, întocmirea tabelului de creanță pentru un singur creditor, o singură publicare în Monitorul Oficial, câteva demersuri identice și expedierea scrisorilor, sumele solicitate sunt neproporționale timpului de muncă acordat.

Mai relatează că ÎM „Frosinex” SRL are trei asociați, persoane care nici nu au fost atrase/citate în cadrul prezentului proces cu scopul încasării proporționale a sumelor. La 30 mai 2017, lichidatorul ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Pavel Vizer, reprezentat de avocatul Marina Frecauțan ca fiind tardiv sau neîntemeiat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit din următoarele considerente. În conformitate cu art. 4261 lit. a) CPC, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 13 martie 2013 hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. 3 După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, a fost admisă cererea lichidatorului ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan privind încasarea remunerației și recuperarea cheltuielilor suportate de administratorul provizoriu/lichidatorul în activitatea sa. A fost încasat de la administratorul ÎM „Frosinex” SRL, Pavel Vizer în beneficiul administratorului autorizat Vladimir Balan, onorariul fix pentru exercitarea funcțiilor de administrator provizoriu și lichidator al ÎM „Frosinex” SRL, în mărime de 42740 lei și cheltuielile suportate în mărime de 1718,40 lei, iar în total 44458,40 lei.

Este de notat că din procesul-verbal al ședinței de judecată din 04 aprilie 2017 rezultă cu certitudine că după revenire din camera de deliberare, instanța de insolvabilitate a pronunțat încheierea recurată, în prezența reprezentantului lui Pavel Vizer, avocatului Marina Frecauțan (f. d. 11), fapt menționat și de lichidatorul ÎM „Frosinex” SRL, Vladimir Balan în referința depusă.

Astfel, având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care expres indică că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării, la caz, se constată că termenul de atac împotriva încheierii din 04 aprilie 2017, pentru părțile care au participat la ședință, a început să curgă de la pronunțarea ei – 04 aprilie 2017, respectiv, a expirat la 19 aprilie 2017. Cu toate acestea, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, a fost depus de către avocatul Marina Frecauțan în interesele lui Pavel Vizer numai la 20 aprilie 2017, respectiv, în afara termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012. Distinct de aceste constatări, se va nota că Pavel Vizer, fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă, ignorat de ultimul, ce a generat omiterea termenului de declarare a recursului.

La acest segment, instanța de recurs va remarca și jurisprudența constantă a CEDO, unde Curtea a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Pe cale de consecință, la caz au relevanță prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care expres stipulează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Se va menționa că obiecții la procesul-verbal al ședinței de judecată din 04 aprilie 2017, din care rezultă că a fost pronunțată încheierea și nu dispozitivul ei, de către participanții la proces nu au fost înaintate.

În speță, instanța de recurs notează și faptul că recurentul nu a înaintat o cerere, prin prisma prevederilor art. 116 alin. (1) CPC, cu privire la repunerea recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar 4 demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege. Drept urmare, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de către Pavel Vizer, reprezentat de avocatul Marina Frecauțan, ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 4261 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie recursul declarat de către Pavel Vizer, reprezentat de avocatul Marina Frecauțan, ca fiind depus în afara termenului legal. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari 5