2ra-1077/17 — Anularea ordinului și restabilirea în funcție

Dosarul nr. 2ra-1077/17

Prima instanță: Jud. Florești

Jud. I.Goncearuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

I.Grosu, A.Corcenco, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Eriomenco Nicolae

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eriomenco Nicolae

împotriva Liceului Teoretic "Anton Cehov" Florești, intervenient accesoriu

Manolache Vladimir cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

serviciu, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 februarie 2017, prin care s-a

admis cererea de apel declarată de Liceului Teoretic " Anton Cehov" Florești și s-a

casat hotărîrea Judecătoriei Florești din 21 septembrie 2016 prin care s-a respins

acțiunea, ca neîntemeiată.

C O N S T A T Ă :

La 02 martie 2016, Eriomenco Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Liceului Teoretic „Anton Cehov” intervenient accesoriu pe lângă pârât

Manolache Vladimir, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

serviciu, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza ordinului nr. 43 din 03 noiembrie

2014 și a contractului de muncă nr. 21/14 din 03 noiembrie 2014, activa în calitate

de șofer în cadrul Liceului Teoretic „Anton Cehov”.

1

A relevat că, potrivit contractului de muncă nominalizat și în temeiul

Regulamentului de transportare a elevilor, atribuțiile sale de serviciu constau în

transportarea elevilor tur-retur pe ruta Ghindești - Florești, conform graficului

stabilit în raport cu perioada de frecventare a anului școlar de către elevi.

A invocat că, în activitatea sa se conducă de Regulamentul de ordine internă,

de Instrucțiunea de funcționare a șoferului autobusului școlar și de Regulamentul cu

privire la transportarea elevilor, aprobat prin HG nr. 903 din 30.10.2014, precum și

a altor acte normative în domeniu.

A afirmat că, prin ordinul nr. 1 a fost concediat în temeiul art. 86 lit. h) pentru

absență nemotivată de la serviciu în decursul a două zile de lucru.

Eriomenco Nicolae a indicat că, ordinul nr. 1 din 04 ianuarie 2016 este emis

ilegal, deoarece organul emitent a indicat doar,, lipsa de la serviciu”, deși în lit. h) a

articolului 86 Codul Muncii prevede condiția „nemotivat”.

Susține că, la data de 29 decembrie 2015, cât și la data de 30 decembrie 2015,

dânsul a absentat de la locul de muncă în legătură cu faptul că se afla în instituția

medicală - Dispensarul Republican Narcologic, pentru verificare medicală

necrologică inerentă activității de transportare a elevilor, iar la data de 30 decembrie

2015, s-a aflat la Dispensarul Municipal Dermatovenerologic Chișinău pentru

verificarea calităților medicale admisibile pentru transportarea elevilor.

Explică reclamantul că, în perioada de 25 decembrie 2015 - 10 ianuarie 2016 a

fost vacanță pentru copii, stabilită anual pentru anii de învățământ 2015/2016 și prin

urmare prezența sa în incinta Liceului Teoretic „Anton Cehov,, nu era obligatorie,

și profitând de acest moment a decis că ar putea să efectueze controalele medicale

necesare care țin nemijlocit de activitatea sa de șofer a autobusului școlar, pentru a

evita periclitarea procesului de învățământ odată cu reînceperea activității școlare a

elevilor.

Prin încheierea din 13 iunie 2016, instanța de judecată a atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu pe lângă pârât pe Manolache Vladimir, ultimul

fiind angajat în locul lui Eriomenco Nicolae.

Prin urmare, Eriomenco Nicolae a solicitat anularea ordinului de concediere nr.

01 din 04 ianuarie 2016, cu restabilirea în serviciu și încasarea salariului pentru

întreaga perioadă de absență forțată - de la serviciu în suma care va fi precizată la

data emiterii hotărârii, cu perceperea în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat

în sumă de 15 000 lei și încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru examinarea

cauzei potrivit chitanțelor anexate.

Reclamantul a menționat că își întemeiază cerințele pe norma legală evidențiată

în Codul Muncii.

Prin hotărârea Judecătoriei Florești din 21 septembrie 2016 s-a admis parțial

acțiunea.

2

S-a anulat ca neîntemeiat ordinul de concediere nr.01 din 04 ianuarie 2016

emis de directorul Liceului Teoretic „Anton Cehov” din or. Florești pe numele lui

Eriomenco Nicolae cu restabilirea lui- Eriomenco Nicolae în serviciu în funcția de

șofer al autobusului școlar.

S-a încasat de la Liceul Teoretic „Anton Cehov” din or. Florești în beneficiul

lui Eriomenco Nicolae salariul pentru întreaga perioadă de abesență forțată de la

serviciu în sumă totală de 23577, 27 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2500

lei.

S-a admis parțial cererea cu privire la încasarea prejudiciului moral și s-a

încasat de la Liceul Teoretic „Anton Cehov „din or. Florești în beneficiul lui

Eriomenco Nicolae suma de 1800 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a încasat de la Liceul Teoretic „Anton Cehov” din or. Florești în contul

bugetului de stat suma de 707,31 lei în calitate de taxă de stat de a cărei plată a fost

scutit reclamantul la depunerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 februarie 2017 s-a admis apelul

declarat de Liceul Teoretic „Anton Cehov”. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Florești

din 21 septembrie 2016 și s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată (f.d. 95-105).

La 06 aprilie 2017 Eriomenco Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel din 02 februarie 2017.

În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia instanței de apel urmează a

fi casată integral cu dispunerea menținerii hotărârii primei instanțe prin prisma

prevederilor art. 445 alin. l) lit.f) CPC, or instanța de apel a interpretat eronat legea

(lit. c) alin.2) art. 432 CPC) și a apreciat în mod arbitrar probele (alin.4) art. 432

CPC).

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 02

februarie 2017 și a fost expediată părților la 21 februarie 2017 (f.d. 150), recepționată

de recurent la 27 februarie 2017 (f.d.151).

Ca urmare, recursul declarat la 06 aprilie 2017, este depus în termen.

Intimatul Liceului Teoretic „Anton Cehov” nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință la cererea de recurs înaintată de Eriomenco Nicolae.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge

la concluzia că recursul declarat de Eriomenco Nicolae nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziei instanței de apel.

3

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în cererea de apel cât și în

procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul

corespunzător.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului

de recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele

de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

4

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Eriomenco Nicolae împotriva

deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Eriomenco Nicolae se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5