3ra-486/17 — constatarea ilegalitatii refuzului privind reclalcularea salariului

3ra-486/17 — constatarea ilegalitatii refuzului privind reclalcularea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-486/17

Prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun.Chișinău (jud.I. Bulhac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Vascan, E. Fistican, V. Negru)

DECIZIE

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursurile declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova și Judecătoria Chișinău,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Puica

împotriva Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea ilegală a refuzului ce ține

de recalcularea salariului, obligarea recalculării salariului și achitării diferenței de

salariu pentru o anumită perioadă,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 aprilie 2015, Viorica Puica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova solicitând constatarea ca fiind ilegal refuzul

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău de a recalcula salariul și obligarea pârâtului de

a recalcula și achita diferența de salariu pentru perioada 03 decembrie 2014- 01

aprilie 2015 în mărime de 11830 lei, rezultând din formula 3765,10 lei+459, 90 lei

(diferența între salariul mediu prognozat pe anul 2014-4226 lei și salariul mediu

realizat în anul 2013-3765,10 lei) *3,5*80%.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a fost numită în funcția de

judecător, conform Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.978-III din 26

noiembrie 2002 și activează în funcția dată începând cu 03 decembrie 2002. Prin

Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 a

fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Menționează că, activează în funcția de judecător 12 ani și 4 luni, iar conform

art. 1,4 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013,

salariul de funcție al judecătorului se stabilește în funcție de nivelul instanței

judecătorești la care acesta își desfășoară activitatea și de vechimea în funcția de

1

judecător, aplicând salariul mediu pe economie stabilit anual de Guvern (până la 01

septembrie 2014). În acest sens indică că luând cunoștință de calculul efectuat de

contabil, a stabilit că calculul efectuat este greșit.

Susține că, formula după care i se efectuează calculul salariului este incorectă,

deoarece conform explicației privind modul de stabilire a salariilor de funcție a

judecătorilor, semnată de vice ministru al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și

Familiei al Republicii Moldova, conform Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legea nr.48 din 22 martie 2012

privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, art.20 al Legii salarizării

nr.847 din 14.02.2002, pentru judecătorii care la data de 31.08.2014 erau încadrați

în sistemul judecătoresc, începând cu 01 septembrie 2014, salariile de funcție se vor

stabili în funcție de nivelul instanței judecătorești, vechimea în muncă, cu aplicarea

salariului mediu pe economie realizat pe anul 2013, cu achitarea diferenței de salariu

până la 01 aprilie 2015.

Declară reclamanta că, judecătorilor aflați în funcție la data intrării în vigoare

a Legii nr.146 din 01 septembrie 2014, modificarea din Lege nu trebuie să le

înrăutățească situația urmând să le fie compensate diferența de salariu conform Legii

menționate.

Precizează că, la adresarea sa către administrația Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău cu cerere de a efectua recalcularea salariului, președintele instanței

judecătorești și contabilul au sugerat că ar fi necesar de a prezenta o hotărâre a

Consiliului Superior la Magistraturii pentru a face un calcul corespunzător. În acest

sens s-a adresat cu cerere către Consiliul Superior la Magistraturii și prin hotărârea

Consiliului Superior la Magistraturii nr.89/4 din 10 februarie 2015 a fost acceptată

cererea și s-a explicat instanțelor judecătorești că odată cu schimbarea coeficientului

de salarizare în legătură cu majorarea vechimii în muncă în funcția de judecător, la

calcularea salariului urmează să se respecte cerințele Legii nr.146 din 17 iulie 2014

și Hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 06 noiembrie 2014.

Afirmă că, contabilitatea după 03 decembrie 2014 urmează să-i calculeze

salariul după formula: 3765,10+459,90 lei (diferența între salariul mediu prognozat

pe anul 2014- 4225 lei și salariul mediu realizat pe anul 2013-3765,10 lei, pentru a

nu înrăutăți situația judecătorilor care erau în funcție la data de 01 septembrie 2014)

x 3,5 x 80%=11830 lei. Conform calculului efectuat în prezent de contabilitate

primește cu 1014 lei mai puțin, chiar dacă după 03 decembrie 2014 urma să i se

achite un salariu mai mare comparativ cu alți colegi care nu au lucrat 12 ani în funcția

de judecător.

La 25 august 2016, reclamanta a depus cerere de concretizare a obiectului

acțiunii, solicitând constatarea ca fiind ilegal refuzul Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău privind recalcularea salariului și să fie obligată să achite diferența de

salariu, pentru perioada 03 decembrie 2014 – 01 aprilie 2015, în mărime de 3779,46

lei.

Menționează că, suma solicitată de 3779,46 lei (737,46 lei +(1014x3)), se

deduce din informația de pe contul personal al său extras din programul contabil al

judecătoriei pe lunile decembrie 2014 – martie 2015, raportată la salariul pe care

urma să-l primească: - decembrie 2014 - achitat 7866,18 lei, dar urma să i se achite

2

8603,64 lei, diferența constituie 737,46 lei; - ianuarie 2015-10816 lei/11830 lei/1014

lei; - februarie 2015 - 10816 lei/11830 lei/1014 lei; - martie 2015-10816 lei/11830

lei/1014 lei.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

s-a admis acțiunea depusă de Viorica Puica și s-a constatat ca fiind ilegal refuzul

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău privind recalcularea și achitarea salariului; s-

a obligat Judecătoria Botanica, mun. Chișinău să efectueze recalcularea salariului și

să-i achite Vioricăi Puica diferența de salariu pentru perioada 03 decembrie 2014 –

01 aprilie 2015 în mărime de 3779,46 lei.

Prin decizia din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile depuse de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 13 septembrie 2016 a

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău.

La 14 martie 2017, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13 septembrie 2016 a Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinse

integral pretențiile reclamantei Viorica Puica.

În susținerea recursului s-a invocat că la emiterea actului judecătoresc,

instanțele de judecată nu au analizat multilateral și multiaspectual probele aduse de

părți în cadrul procesului, nu au respectat cerințele cu caracter imperativ prevăzute

de art. 239 și art. 240 Cod de procedură civilă, nu au fost constatate circumstanțele

de fapt al pricinii, instanța de judecată a aplicat și a interpretat eronat normele de

drept material și nu a examinat pe deplin toate circumstanțele în care se pretinde că

calcularea salariului a fost efectuată după o formulă greșită.

Menționează că, rezultând din prevederile art. 241 alin. (2), (5) Cod de

procedură civilă, hotărârea judecătorească constă din partea introductivă și partea

dispozitivă. În cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărârea judecătorească

constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare

parte a hotărîrii se evidențiază separat în textul acesteia. În motivare se indică

circumstanțele pricinii constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Partea dispozitivă

urmează să înglobeze soluția instanței expusă în partea motivantă, pe cale de

consecință, aceasta nu poate fi contrară celor argumentate. Hotărârea trebuie să fie

certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare și concretă.

Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă

consecutivitate logică. De asemenea, concluziile instanței expuse în partea motivată

a hotărârii trebuie să coincidă cu circumstanțele pricinii, constatate pe parcursul

dezbaterilor judiciare, în caz contrar hotărârea fiind lovită de nulitate.

Precizează că, motivarea hotărârii constituie una dintre cele mai esențiale

garanții împotriva arbitrajului subiectiv judecătoresc, a calității actului de justiție

(necondiționată, certă și deplină - se consideră că hotărîrea este susceptibilă acestei

calități, în cazul în care se dă răspuns la toate pretențiile înaintate în acțiune iar

soluția se întemeiază în strictă conformitate cu prevederile legale). Obligația

3

motivării se impune în vederea demonstrării faptului că judecătorii au examinat

fiecare pretenție sau obiecție pe care părțile au făcut-o, ori, conform jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, orice hotărâre judecătorească să fie motivată,

astfel încât justițiabilii să poată observa care dintre argumentele sale au fost

acceptate și motivele pentru care unele s-au respins, la fel și norma legală ce a stat

la baza soluției judecătorești (cauza Souminen contra Finlandei, hotărîre din 1 iulie

2003, cererea nr. 37801/97).

Opinează că, la caz lipsește motivarea admiterii acțiunii de către instanța de

fond și de apel, or, motivarea expusă nu reflectă formula de calcul a salariului

judecătorului.

La 14 martie 2017, Judecătoria Chișinău, prin intermediul vicepreședintelui

interimar Luiza Gafton, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 decembrie 2016

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13 septembrie

2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Puica.

În susținerea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și urmează a fi casată, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material.

Declară că, problema a apărut în legătură cu salarizarea judecătorilor și nu a

funcționarilor publici sau a angajaților din sectorul bugetar, în speță fiind aplicabilă

Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor

cu modificările și completările ulterioare. Efectuarea calculului după formula

indicată în decizia instanței de apel ca și în cazul în care nu ar fi intervenit

modificarea introdusă prin Legea nr. 146 din 17 iulie 2014 ar fi condiționat

inaplicabilitatea prevederilor legale privind salarizarea judecătorilor.

Opinează că la calcularea salariului judecătorului Judecătoriei Chișinău-

Viorica Puica au fost respectate prevederile Legii nr. 328 privind salarizarea

judecătorilor, a Legii nr. 146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014

privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 146 din 17 iulie

2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (salarizarea

funcționarilor publici din cadrul instanțelor judecătorești și a judecătorilor).

Consideră că, instanța inferioară a adoptat soluția ca rezultat al interpretării

eronate a legii, iar concluziile expuse în decizie sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii și circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, nu

au fost dovedite prin probe veridice și suficiente.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 decembrie 2016, iar

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Judecătoria Chișinău au declarat

recurs la 14 martie 2017.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 30 ianuarie 2017 (f.d.207), iar Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova a recepționat-o la 10 februarie 2017 (f.d.214-215), însă date despre

recepționarea acesteia de către Judecătoria Chișinău, lipsesc.

4

Astfel, instanța de recurs consideră că recursurile declarate la 14 martie 2017

de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Judecătoria Chișinău

împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, sunt în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 12 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de Judecătoria Chișinău, va admite recursul declarat de Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, va casa decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe și va pronunța o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor înaintate,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Conform art. 24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în

anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de

despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Conform art. 26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în

cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel fiind investite cu judecarea pricinii,

eronat au ajuns la concluzia privind temeinicia cererii de chemare în judecată depusă

5

de Viorica Puica împotriva Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, intervenient

accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea

ilegală a refuzului ce ține de recalcularea salariului, obligarea recalculării salariului

și achitării diferenței de salariu pentru o anumită perioadă.

Din materialele pricinii rezultă că prin Decretului Președintelui Republicii

Moldova nr.978-III din 26 noiembrie 2002, Viorica Puica (Volcovschi) a fost numită

în funcția de judecător și activează în această funcție începând cu 03 decembrie

2002, conform ordinului Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 82 din 03

decembrie 2002 (f.d.14).

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1310-IV din 26 septembrie

2007, Viorica Puica a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă.

Prin ordinul nr. 226 din 13 noiembrie 2014 al Judecătoriei Botanica,

mun.Chișinău, în temeiul art. 4 al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din

23 decembrie 2013, art. 16 1 al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din

06 iulie 1995, Vioricăi Puica i-a fost stabilit, începând cu 03 decembrie 2014, salariul

de funcție în cuantum de 3, 5 salarii medii pe economie (f.d.15).

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea,

în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Astfel, reclamanta nefiind de acord cu calculul efectuat de Judecătoria

Botanica, mun.Chișinău la achitarea salariului, a solicitat prin cerere prealabilă,

recalcularea și achitarea salariului pentru perioada 03 decembrie 2014-01 aprilie

2015, rezultând din faptul că a fost modificat gradul de salarizare în raport cu

vechimea în funcția de judecător (f.d.7).

Prin răspunsul nr.5.14-1967 din 30 martie 2015, Judecătoria Botanica,

mun.Chișinău a menționat că salariul judecătorilor se calculează cu respectarea

prevederilor Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013,

Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 146 din 17 iulie

2014, Hotărârea privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.146

din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (salarizarea

funcționarilor publici din cadrul instanțelor judecătorești și a judecătorilor) nr. 25

din 06 noiembrie 2014 (f.d.10).

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la

cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este

6

în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea,

în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Prin cererea de chemare în judecată depusă împotriva Judecătoriei Botanica,

mun.Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

concretizată la 25 august 2016, Viorica Puica a solicitat constatarea ca fiind ilegal

refuzul Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău privind recalcularea salariului și să fie

obligată să achite diferența de salariu, pentru perioada 03 decembrie 2014 – 01

aprilie 2015, în mărime de 3779,46 lei, invocând că eronat i-a fost calculat salariul

(f.d.142).

Colegiul relevă că Judecătoria Botanica, mun. Chișinău corect a calculat și a

achitat salariul reclamantei Viorica Puica rezultând din prevederile legale în vigoare,

însă instanțele ierarhic inferioare eronat au ajuns la concluzia privind temeinicia

acțiunii, or, această concluzie este o consecință a interpretării eronate a normelor de

drept material în raport cu circumstanțele pricinii.

Conform art. 1 alin.(1) al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23

decembrie 2013 (în vigoare în perioada de referință), prezenta lege reglementează

modul și condițiile de salarizare a judecătorilor, inclusiv cuantumul salariilor de

funcție ale acestora, instituind un sistem unitar de salarizare a judecătorilor bazat pe

salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate

de referință.

Conform art. 3 alin. (1) al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23

decembrie 2013 (în vigoare în perioada de referință), pentru activitatea desfășurată,

judecătorul are dreptul la un salariu lunar care constă din: a) salariul de funcție; b)

sporul pentru exercitarea unor funcții de conducere.

Conform art. 4 alin. (1) al aceeași Legi, salariul de funcție al judecătorului se

stabilește în funcție de nivelul instanței judecătorești la care acesta își desfășoară

activitatea și de vechimea în muncă în funcția de judecător.

Conform aliniatului 2 al aceluiași articol, salariul de funcție al judecătorului din

cadrul instanței judecătorești se stabilește în cuantum de: a) 3,0 salarii medii pe

economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de

până la 6 ani; b) 3,2 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime

în muncă în funcția de judecător de la 6 la 12 ani; c) 3,5 salarii medii pe economie

pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de peste 12

ani.

Conform art. 7 alin. (2) al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23

decembrie 2013, salariul judecătorului se stabilește în limitele și în condițiile

prevăzute de prezenta lege și de actele normative de punere în aplicare a acesteia,

printr-un act administrativ al președintelui instanței judecătorești în cadrul căreia își

desfășoară activitatea judecătorul, iar în cazul judecătorilor și al judecătorilor-

asistenți din cadrul Curții Constituționale – printr-un act administrativ al

președintelui Curții.

Conform art. 10 al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23

decembrie 2013, prevederile art.4 din prezenta lege se pun în aplicare după cum

urmează: a) de la 1 ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite

în cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4; b) de la 1 aprilie

7

2015, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din

salariile de funcție prevăzute la articolul 4; c) de la 1 aprilie 2016, salariile de funcție

ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin conform articolului 4.

Astfel, prin ordinul nr. 226 din 13 noiembrie 2014 al Judecătoriei Botanica,

mun.Chișinău, în temeiul art. 4 al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din

23 decembrie 2013, art. 16 1 al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din

06 iulie 1995, Vioricăi Puica i-a fost stabilit, începând cu 03 decembrie 2014, salariul

de funcție în cuantum de 3, 5 salarii medii pe economie (f.d.15).

Colegiul reiterează că reclamanta pretinde calcularea salariului și achitarea

diferenței de salariu pentru perioada 03 decembrie 2014-01 aprilie 2015, după

formula 3765,10 lei +459, 90 lei (diferența între salariul mediu prognozat pe anul

2014-4225 lei și salariul mediul realizat pe anul 2013-3765, 10 lei)*3,5*80%=11830

lei, exprimându-și dezacordul cu calculul efectuat de pârât și anume după formula

3765,10 lei (diferența între salariul mediu pe economie realizat lei și diferența între

salariul anterior și cel calculat după modificare)*3,5*80%+274 lei =10816 lei.

Colegiul notează că Regulamentul cu privire la reglementarea activității

Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1265 din 14

noiembrie 2008, statuează conform pct. 6 subpct. 83 că una din atribuțiile principale

ale Ministerului Finanțelor este de a înregistra anual, în legătură cu modificarea

structurii instituției sau a condițiilor de salarizare conform actelor legislative și

normative, schemele de încadrare a personalului în autoritățile publice și în

instituțiile subordonate și aprobă formularul-tip al acestora, iar conform subpct.84,

de a participa la elaborarea propunerilor pentru implementarea prevederilor

legislației privind salarizarea angajaților din sectorul bugetar.

Tot aici, este de menționat că înregistrarea anuală în sensul pct.6 al subpct. 83

se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1001

din 26 decembrie 2011 privind punerea în aplicare a unor acte legislative și Ordinul

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la aprobarea formularelor-

tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar nr. 55

din 11 mai 2012.

În acest sens, pentru perioada 2014-2015, schema de încadrare a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău, a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii

conform procedurii stabilite, verificată și înregistrată la Ministerul Finanțelor al

Republici Moldova, în vigoare începând cu:-01 ianuarie 2014, data implementării

noilor condiții de salarizare a judecătorilor în baza Legii nr. 328 din 23 decembrie

2013, în care sunt stabilite salariile judecătorilor cu aplicarea formulei de calcul al

salariului prevăzut conform articolului 1, articolului 4 și a articolului 10 al Legii

respective. Conform formulei, salariul judecătorului este egal cu salariul mediu pe

economie stabilit anual de Guvern drept unitate de referință (4225 lei, salariul mediu

prognozat pentru anul 2014, Hotărârea Guvernului nr.1000 din 13 decembrie 2013),

multiplicat la vechimea în muncă în funcția de judecător și la cuantumul stabilit de

la 01 ianuarie 2014, (care prevede stabilirea și achitarea salariilor de funcție ale

judecătorilor în cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4).

Conform normelor stabilite, salariul judecătorului cu o vechime în muncă în funcția

8

de judecător de la 6 până la 12 ani începând cu 1 ianuarie 2014, a constituit 10816

lei (42251ei*3,2*0,80 = 10816 lei).

Din 01 septembrie 2014 a fost modificată Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013,

prin Legea nr.146 din 17 iulie 2014 și s-a indicat că salariul judecătorilor se va stabili

cu aplicarea formulei de calcul conform prevederilor articolului 1, articolului 4 și

articolului 10 al Legii prenotate și cu utilizarea drept unitate de referință al salariului

mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune. Salariul mediu pe

economie realizat în anul 2013 a constituit 3765,1 lei și a fost publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.66-71 din 21 martie 2014. Stabilirea și achitarea

salariilor de funcție ale judecătorilor începând cu 1 septembrie este în același

cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4 al Legii. Conform

normelor stabilite, salariul judecătorului cu o vechime în muncă în funcția de

judecător de la 6 până la 12 ani, începând cu 01 septembrie 2014, a constituit 9639

lei (3765,1 lei*3,2*0,80 = 9639 lei).

Conform explicației nr.01-4374 din 29 octombrie 2014 a Ministerului Muncii

Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova, principiul general stabilit în

legislația în vigoare cu privire la salarizarea angajaților din sectorul bugetar (Legea

nr.355- XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar și Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a

funcționarilor publici) este că, cuantumul lunar total al salariului angajatului nu

poate fi diminuat.

La acest capitol, Colegiul remarcă că conform art. 14 al Legii cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010,

salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică se efectuează în modul, în

condițiile și în mărimile prevăzute de Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar sau de Legea salarizării nr.847-

XV din 14 februarie 2002.

Or, conform Anexei a acestei Legi, funcția de judecător constituie o funcție de

demnitate publică.

Însă, concomitent Colegiul reține că salariile judecătorilor începând cu 21

ianuarie 2014 au început a fi calculate conform Legii privind salarizarea

judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, fiind o lege specială, iar în contextul

prevederilor art. 6 alin.(3) al Legii privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie

2001, are prioritate la aplicare.

Colegiul menționează că prevederile Legii nr.146 din 17 iulie 2014 (conform

căreia s-a modificat Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013), cu excepția unor articole,

se aplică de la 1 septembrie 2014, dar și ținând cont de faptul că, noile salarii de

funcție ale judecătorilor sunt stabilite începând cu 1 ianuarie 2014, salariile

judecătorilor în vigoare de la 1 septembrie 2014 urmau să fie achitate în cuantumul

stabilit conform schemei de încadrare în vigoare de la 1 septembrie 2014, cu

achitarea diferenței de salariu care este stabilit conform schemei de încadrare în

vigoare de la 1 ianuarie 2014.

La caz, diferența de salariu a constituit suma de 1177 lei (10816 lei - 9639 lei)

care urma să fie plătită până la o eventuală modificare a condițiilor de salarizare a

judecătorului.

9

Colegiul precizează că reclamanta Viorica Puica, la 03 decembrie 2014 a ajuns

la vechimea în muncă de 12 ani în funcția de judecător. Respectiv, în contextul art.

4 alin. (2) lit. c) al Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie

2013, salariul de funcție al judecătorului din cadrul instanței judecătorești se

stabilește în cuantum de 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o

vechime în muncă în funcția de judecător de peste 12 ani, iar salariul Vioricăi Puica

începând cu 4 decembrie 2014 urma să fie stabilit în mărime de 10542 lei (3765,1

lei*3,5*0,80= 10542 lei). Astfel, diferența de salariu a constituit - 274 lei (10816 lei

- 10542 lei), care urma să fie plătită până la o eventuală modificare a condițiilor de

salarizare a judecătorului.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că salariul în schema de încadrare

începând cu 01 ianuarie 2015, pentru condițiile întrunite de judecătorul Viorica

Puica, urma să fie stabilit în mărime de 10542 lei, cu achitarea acestuia începînd cu

04 decembrie 2014 și respectiv achitarea diferenței până la 01 aprilie 2015, or,

începând cu 01 aprilie 2015 a fost stabilită o nouă majorare.

La caz, Colegiul apreciază ca fiind raționale și argumentele recurentului

invocate în acest sens.

Referitor la supoziția instanței de fond precum că din schemele de încadrare nu

este clar dacă pentru funcția ocupată de Viorica Puica a fost majorat salariul conform

condițiilor întrunite, Colegiul remarcă că Anexa nr.2 la Ordinul nr. 55 din 11 mai

2012 al Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova (în vigoare în perioada de

referință) prevede că schema de încadrare reprezintă documentul în care sunt

specificate subdiviziunile structurale, denumirea funcțiilor, precum și salariul

corespunzător fiecărei funcții, care stă la baza angajării personalului în cadrul

autorității publice.

În această ordine de idei, Colegiul reliefă că din sensul dispoziției incluse în

Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 55 din 11 mai 2012 rezultă expres conținutul schemei de

încadrare și respectiv indicarea datelor de identitate a persoanei ce ocupă funcția

inclusă în schema de încadrare, nu constituie o condiție necesară, obligatorie.

În atare circumstanțe, referința instanței de fond la acest aspect nu este

pertinentă, în condițiile când aceste scheme de încadrare nu includ datele personale

ale deținătorilor funcțiilor, or, în aceste scheme se indică ca element identificator

funcția deținută, dar nu și numele și prenumele deținătorului acesteia.

Cu referire la ipoteza instanței de apel precum că modificările operate în Legea

privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 prin Legea nr. 146

din 17 iulie 2014 (în vigoare 01 septembrie 2014) prin introducerea unei formule de

calcul rezultând din substituirea în art. 1 al sintagmei „stabilit anual de Guvern” cu

„realizat în anul precedent celui de gestiune” ar avea ca efect diminuarea salariului

judecătorului ca urmare a micșorării cuantumului bazei de calcul prin schimbarea

unității de referință, Colegiul menționează că a fost diminuată baza de calcul, dar

cuantumul total lunar al salariului nu a fost micșorat.

Referitor la invocarea de către instanțele ierarhic inferioare a prevederilor art.

20 alin.(2) al Legii salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, precum că reducerea

salariilor poate fi cerută, dar nu mai înainte de expirarea unui an de la data stabilirii

lor, Colegiul reține că dispoziția normei respective univoc stabilește că această

10

situație se referă la salariile prevăzute în contractele colective sau individuale de

muncă, dar nicidecum în cazul salariilor stabilite prin lege. Or, instanțele inferioare

invocând norma data, au eludat textul dispoziției integral, care statuează că

reducerea salariilor prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă,

poate fi cerută de părțile contractante numai după expirarea termenului de

valabilitate a contractului colectiv de muncă, dar nu mai înainte de expirarea unui an

de la data stabilirii lor.

Respectiv, norma legală invocată în acest sens nu este aplicabilă speței,

deoarece salariul judecătorilor este stabilit prin lege și nu prin contract individual

sau colectiv de muncă.

Argumentul reclamantei referitor la faptul că nu-i poate fi înrăutățită situația,

inclusiv prind discriminare în raport cu alți judecători în aceleași condiții, Colegiul

îl consideră neîntemeiat și lipsit de suport probant, or, anumite probe în acest sens

nu au fost prezentate.

Or, în sensul art. 2 al Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai

2012, discriminare reprezintă orice deosebire, excludere, restricție ori preferință în

drepturi și libertăți a persoanei sau a unui grup de persoane, precum și susținerea

comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege

sau pe criterii presupuse.

În contextul art. 19 alin. (1) al aceleași Legi, reclamanta trebuie să prezinte

fapte care permit prezumția existenței unui fapt de discriminare, ceea ce la caz nu a

fost prezentat. Or, certificatul privind salariul calculat pe numele judecătorului

Svetlana Garștea-Bria (f.d.141), nu poate fi reținut în acest sens ca probă, deoarece

din textul acestuia nu se identifică elemente discriminatorii, în condițiile când nu

este clar începând cu ce dată se calculează vechimea în muncă conform art. 4 alin.

(2) lit. c) al Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013.

În consecință, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de chemare în

judecată depusă de Viorica Puica împotriva Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău,

intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

constatarea ilegală a refuzului ce ține de recalcularea salariului, obligarea

recalculării salariului și achitării diferenței de salariu pentru o anumită perioadă.

Referitor la argumentul reclamantei precum că Curtea Constituțională în

hotărârea nr. 25 din 06 noiembrie 2014 ar fi indicat că salariul judecătorilor nu poate

fi micșorat doar decât în condiții de criză economică, Colegiul îl consideră

inaplicabil speței.

Într-adevăr prin hotărârea nr. 25 din 06 noiembrie 2014, Curtea Constituțională

s-a expus asupra constituționalității textului „realizat în anul precedent celui de

gestiune” din art.1 alin.(1) al Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea

judecătorilor, în redacția Legii nr.146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, cu condiția compensării diferenței de salariu

pentru judecătorii aflați în funcție la data intrării în vigoare a Legii nr.146 din 17

iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a fost recunoscut

constituțional.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că până la modificările survenite-

01 septembrie 2014, reclamantei i-a fost calculat un salariu în mărime de 10816 lei

11

și pentru a nu diminua cuantumul lunar total al salariului, reclamantei i s-a achitat în

continuare diferența de salariu, așa după cum a și hotărât Curtea Constituțională în

hotărârea menționată supra.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că la momentul în care reclamanta a

obținut vechimea în muncă -12 ani și respectiv urma să fie aplicat coeficientul de

salarizare -3,5, era în vigoare prevederea legală conform căreia salariul judecătorului

se calculează rezultând din salariul „realizat în anul precedent celui de gestiune”.

Astfel, argumentul reclamantei precum că urma să se aplice la calcularea

salariului „salariul prognozat pentru anul 2014” este neîntemeiat, ori, prevederea

legală în acest sens a fost modificată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe au fost adoptate contrar normelor de drept în raport

cu circumstanțele pricinii, prin interpretarea eronată a acestora, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care se resping integral pretențiile înaintate.

Recursul declarat la 14 martie 2017 de către Judecătoria Chișinău, prin

intermediul vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Chișinău - Luiza Gafton,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul

consideră necesar de a-l respinge în următoarele circumstanțe.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li

se cuvine.

Colegiul reține că parte în procesul ințiat la data de 29 aprilie 2015 la cererea

de chemare în judecată depusă de către Viorica Puica privind constatarea ilegală a

refuzului ce ține de recalcularea salariului, obligarea recalculării salariului și

achitării diferenței de salariu pentru o anumită perioadă, a fost Judecătoria Botanica,

mun.Chișinău.

Conform art. 1 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești nr.76 din 21 aprilie 2016, sistemul instanțelor judecătorești din

Republica Moldova se reorganizează după cum urmează: judecătoriile Centru,

Buiucani, Rîșcani, Botanica și Ciocana din municipiul Chișinău fuzionează prin

contopire, formând Judecătoria Chișinău.

Conform aliniatului 2 al aceluiași articol, drepturile și obligațiile judecătoriilor

fuzionate se transmit judecătoriei nou-create conform prevederilor Codului civil al

Republicii Moldova.

Conform art. 2 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești nr.76 din 21 aprilie 2016, judecătoriile nou-create conform art.1

alin.(1) își vor începe activitatea la 1 ianuarie 2017.

Conform art. 4 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești nr.76 din 21 aprilie 2016, mandatul tuturor președinților și

vicepreședinților judecătoriilor nou-create conform art.1 alin.(1) încetează de drept

la 1 ianuarie 2017.

12

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 930/38 din 27

decembrie 2016 „Cu privire la dispunerea interimatului funcției de președinte la

instanțele nou-create potrivit Legii nr. 76 din 21 aprilie 2016, privind reorganizarea

judecătorească”, a fost desemnat, pentru exercitarea interimatului funcției de

președinte, conform Legii nr. 76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor

judecătorești, începând cu 1 ianuarie 2017, la Judecătoria Chișinău, Dorin

Dulghieru.

Conform aceleași hotărâri, a fost desemnată Luiza Gafton pentru exercitarea

interimatului funcției de vicepreședinte, începând cu 1 ianuarie 2017 la Judecătoria

Chișinău, sediul Botanica.

Conform art. 161 alin. (2) al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514

din 06 iulie 1995, vicepreședintele instanței judecătorești exercită funcțiile

președintelui instanței judecătorești în cazul absenței acestuia.

Raportând normele de drept citate supra la circumstanțele pricinii, Colegiul

reține că la materialele pricinii lipsesc înscrisuri conform cărora vicepreședintele

interimar al Judecătoriei Chișinău-Luiza Gafton dispune de împuterniciri de a semna

cererea de recurs în numele Judecătoriei Chișinău, în condițiile când președintele

instanței nu este absent. De altfel, lipsesc confirmări ce ar atesta absența

Președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău în perioada declarării recursului

împotriva deciziei din 23 decembrie 2016.

Or, în contextul dispozițiilor legale enunțate supra, funcțiile președintelui

instanței judecătorești doar în cazul absenței acestuia, sunt exercitate de către

vicepreșidente, ceea ce la caz nu a fost confirmat.

În consecință, Colegiul conchide că vicepreședintele interimar Luiza Gafton

declarând recurs în numele Judecătoriei Chișinău, nu a fost în drept de a semna și a

depune acest recurs, în condițiile când legislația în vigoare stabilește imperativ

atribuțiile președintelui de instanță și cazurile când acestea sunt exercitate de către

vicepreședintele instanței.

În atare circumstanțe, recursul declarat de către Judecătoria Chișinău, prin

intermediul vicepreședintelui interimar Luiza Gafton, împotriva deciziei din 23

decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi respins ca fiind depus de o

persoană neîmputernicită.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Judecătoria Chișinău ca fiind depus de

o persoană neîmputernicită.

Se admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Se casează decizia din 23 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 13 septembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău, adoptate în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Puica împotriva

Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova cu privire la constatarea ilegală a refuzului ce ține de

13

recalcularea salariului, obligarea recalculării salariului și achitării diferenței de

salariu pentru o anumită perioadă, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Puica împotriva

Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova cu privire la constatarea ilegală a refuzului ce ține de

recalcularea salariului, obligarea recalculării salariului și achitării diferenței de

salariu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

14