3ra-586/17 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-586/17 Judecătoria Vulcănești Judecător: I. Botezatu Curtea de Apel Comrat Judecători: G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc Î N C H E I E R E 24 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ceceli Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor împotriva Judecătoriei Ceadâr-Lunga cu privire la nesoluționarea cererii și încălcarea dreptului la înaintarea petiției, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 19 ianuarie 2017, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Ceceli Victor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 03 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La 12 aprilie 2016, reclamantul Ceceli Victor, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoria Ceadâr-Lunga cu privire la nesoluționarea cererii și încălcarea dreptului la înaintarea pretențiilor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pe data de 27 februarie 2016 a expediat în adresa Judecătoriei Ceadâr-Lunga cererea pentru anexarea la cauza civilă nr. 19-3-265-19022016, pentru transmiterea în competență, adică în Procuratura Generală, a cererii privind menținerea forțată a puterii de stat de către Judecătoria Ceadâr-Lunga, conform avizului poștal această cerere a fost primită pe data de 01 martie 2016 după cum rezultă din actul Judecătoriei Ceadâr-Lunga nr. 01-60/1285 din 03 martie 2016, cererea reclamantului i-a fost restituită înapoi ca fiind greșit expediată în adresa Judecătoriei Ceadâr-Lunga. Întrucât cererea nu a 1 fost transmisă după competență, Judecătoria Ceadâr-Lunga a încălcat cerințele art. 9 alin. (1) al Legii cu privire la petiționare.

Prin hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 03 octombrie 2016, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Ceceli Victor împotriva Judecătoriei Ceadâr-Lunga cu privire la nesoluționarea cererii și încălcarea dreptului la înaintarea petiției. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ceceli Victor la 01 noiembrie 2016 (f.d. 84) a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Vulcănești din 03 octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Ceceli Victor să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat aceleași argumente ca și în instanța de apel. În afară de acest fapt, apelantul a indicat că, în privința lui au fost emise doar hotărâri ilegale, în legătura cu care această instanță de judecată trebuia să declare cerere de abținere, ceea ce nu a fost făcut.

Apelantul consideră că, argumentele hotărârii Judecătoriei Vulcănești despre netemeinicia cerinței privind încasarea prejudiciului moral sunt neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 19 ianuarie 2017, s-a respins apelul declarat de către Ceceli Victor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 03 octombrie 2016. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, Ceceli Victor a declarat recurs prin care, a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 19 ianuarie 2017 și a hotărârii instanței de fond din 03 octombrie 2016. În argumentarea recursului, recurentul a invocat argumentele expuse și în cererea de chemare în judecată. Suplimentar, a menționat că, a fost încălcat dreptul la înaintarea petițiilor, solicitând recunoașterea ca ilegal actul Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 03 martie 2016, obligând să transmită cererea din 27 februarie 2016 în Procuratura Generală, și să fie admise cerințele înaintate în cererea de chemare în judecată. 2 La 10 mai 2017, Botezatu Igor a prezentat referință pe marginea recursului declarat, prin care și-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia și a solicitat respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, completul atestă că, recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatoare și a constatat circumstanțele cauzei. În speță, completul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare minuțioasă de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că, argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul constată că, argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) CPC prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) CPC stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Ceceli Victor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ceceli Victor ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de Ceceli Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Ion Druță Iuliana Oprea 4