2ra-984/17 — anularea testamentului si a contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întretinerii pe viată

prima instanță: V. Brașoveanu nr. 2ra-984/17

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Ppopva

ÎNCHEIERE

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Pavel

Zamfir în interesele Ianei Jardan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jardan Iana

împotriva lui Tiorsa Marin cu privire la anularea testamentului și contractului de

înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de Jardan Iana și menținută hotărîrea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 29 iulie 2014

c o n s t a t ă

La 10 ianuarie 2014 avocatul Irina Tocan în interesele Ianei Jardan a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Tiorsa Marin cu privire la anularea

testamentului și contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe

viață.

În motivarea acțiunii Jardan Iana a indicat că Melenti Elena, care a decedat

la 10 septembrie 2012, era bunica sa, fapt confirmat în baza hotărîrii definitive a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 07 februarie 2013 (dosar nr. 2-597/13).

Astfel, fiind unica moștenitoare legală s-a adresat cu cerere la biroul

notarului Popovici Veronica privind deschiderea dosarului succesoral. Prin

răspunsul nr. 5 din 12 martie 2013, i s-a refuzat însă efectuarea actului notarial din

motiv că există moștenitorul testamentar Tiorsa Marin, căruia Melenti Elena i-a

testat întreaga avere, fiindu-i eliberată la solicitare din arhivă copia testamentului

nr. 1453 din 22 martie 2007, autentificat de către notarul privat Popovici Veronica.

După primirea copiei testamentului s-a adresat la organul cadastral cu

solicitarea eliberării informației referitor la bunul respectiv.

Drept urmare din certificatul eliberat la 12 iulie 2013 de Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, filiala Î.S. “Cadastru” a aflat despre existența contractului de

înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață nr. 561 din 11 martie 2009.

1

Precizează Jardan Iana că, bunica sa Melenti Elena a fost căsătorită cu

bunelul său Melenti Vasilii, iar din căsătorie au avut un fiu Melenti Mihail – care

este tatăl ei. Ea este unica fiică născută din căsătoria lui Melenti Mihail cu Melenti

Stipanida. După căsătorie a ales să poarte numele de familie al soțului.

După decesul tatălui său, reclamanta a rămas să locuiască cu mama la bunei,

iar după ce mama s-a recăsătorit, ea a rămas să locuiască cu ei. A locuit împreună

cu buneii pînă la căsătorie și ulterior după ce a divorțat a revenit în casa acestora

din str. 31 August, 38, ap. 8, mun. Chișinău, având grijă de ei.

Deoarece, la sfârșitul anului 2006 avea un copil la întreținere însă nu avea

nici o sursă de existență a plecat la muncă peste hotarele țării. Dat fiind că bunelul

a decedat și bunica sa a rămas singură, ea avea grijă să nu ducă lipsă de bani și cu

regularitate îi trimitea colete.

Precizează Jardan Iana, că tot la rugămintea ei o vecină avea grijă de bunica

sa, Melenti Elena.

Tot în acea perioadă, bunica sa Melenti Elena a permis unor rude îndepărtate

să stea în chirie. Acest fapt a bucurat-o și pe ea din considerentul că bunica sa nu

va mai fi singură, ținând cont că avea o vârstă înaintată și nu conștientiza tot

timpul ce face, existând situații când a fost nevoită să cheme ambulanța.

În temeiul art. 220 și art. 225 Cod civil susține reclamanta că actele juridice

contestate sunt lovite de nulitate absolută.

Or, testamentul nr. 1453 din 22 martie 2007 este nul, deoarece a fost încheiat

de o persoană fără discernământ care nu își putea conștientiza și dirija acțiunile.

În susținerea celor relatate indică Jardan Iana că vecinii pot confirma că

bunica sa era lipsită de discernământ, nefiind în stare să înțeleagă și să dirijeze

sensul acțiunilor sale. Mai mult, aceasta a fost internată și în Spitalul clinic de

Psihiatrie, starea sa fiind vizibil slăbită din cauza vârstei înaintate.

Cere Jardan Iana a declara nul testamentul nr. 1453 din 22 martie 2007 și

contractul de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, nr. 561 din 11

martie 2009.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 iulie 2014 acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Jardan Iana în beneficiul lui Tiorsa Marin cheltuieli de

judecată în mărime de 4028,15 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Jardan Iana și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 29 iulie 2014.

La 09 martie 2017 avocatul Pavel Zamfir în interesele Ianei Jardan, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea

recursului și casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărîri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că la examinarea pricinii instanța de apel

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea

pricinii, nu a aplicat legea care trebuia aplicată și a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu u fost implicate în proces.

2

Or, la caz instanța de apel urma să aplice dispozițiile art. 207 alin.(1) Cod

civil, în conformitate cu care actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o

cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect.

Mai mult, odată ce a fost încheiat după întocmirea testamentului, contractul

de înstrăinare a bunului care produce după natura sa aceleași efecte juridice față de

pârât ca și testamentul, rezultă că actele juridice contestate sunt nule, pe motiv că

se exclud unul pe altul prin inexistența cauzei acestora din partea defunctei Melenti

Elena, care constituie un element obligatoriu al condițiilor de valabilitate a actului

juridic și care în caz de inexistență atrage în temeiul art. 207 Cod civil,

imposibilitatea acestor acte de a produce careva efecte juridice.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Pavel Zamfir

în interesele Ianei Jardan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea

3

în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Pavel Zamfir în interesele Ianei Jardan, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de avocatul Pavel Zamfir în interesele Ianei Jardan, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4