3ra-579/17 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-579/17

Instanța de fond: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău – Gh. Mîțu

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu,

judecătorii Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

soluționând admisibilitatea recursului declarat de către Vladislav Cîrdei,

în pricina civilă la acțiunea lui Vladislav Cîrdei împotriva Autorității Naționale

de Integritate cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 17 noiembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Vladislav Cîrdei la data de 09 februarie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Naționale

de Integritate - succesor în drepturi - Autoritatea Națională de Integritate (în

continuare ANI) privind anularea ordinului nr. 10 ps din 31 ianuarie 2015 cu privire

la stabilirea sporului pentru performanța colectivă în semestrul II al anului 2014 a

funcționarilor publici din cadrul ANI în partea ce ține de reclamant, anularea tuturor

fișelor de evaluare a performanțelor profesionale ale funcționarului public de execuție

Vladislav Cîrdei pentru anul 2014 și repararea prejudiciului moral în mărime de

5 000 lei ( f.d. 4-7).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în perioada decembrie 2014-

ianuarie 2015 a avut loc evaluarea performanței colective a subdiviziunilor

structurale al ANI pentru semestrul II al anului 2014.

Prin ordinul nr. 10 ps din 31 ianuarie 2015 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanța colectivă în semestrul II al anului 2014 a funcționarilor publici

din cadrul ANI, s-a dispus acordarea sporului pentru performanța colectivă în

semestrul II al anului 2014 lui Vladislav Cîrdei, în mărime de 300 lei.

1

Despre pretinsa evaluare reclamantul a aflat la data de 06 februarie 2015, când

a primit spor pentru performanța colectivă în mărime de 300 lei, însă alți funcționari

publici din cadrul ANI au primit un spor mai mare, astfel, nu este clar conform căror

criterii pentru funcții similare au fost repartizate sume mai mari față de suma de 300

lei, care a primit-o Vladislav Cîrdei, fără ca acesta să fie evaluat.

Potrivit procesului – verbal nr. 1 al Comisiei de evaluare a performanțelor

colective din 30 ianuarie 2015 subdiviziunea structurală Direcția control venituri și

proprietăți a obținut calificativul „foarte bine”.

În opinia reclamantului ANI a încălcat prevederile Hotărârii Guvernului nr. 94

din 01 februarie 2013 privind aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea

performanțelor colective, astfel, ordinul cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță colectivă urmează a fi anulat.

Referitor la desfășurarea evaluării performanțelor individuale ale funcționarilor

publici din cadrul ANI în anul 2014 reclamantul a menționat, că potrivit fișei de

evaluare acesta a fost evaluat satisfăcător, însă de fapt evaluarea acestuia nu a avut

loc, fiind încălcate prevederile anexei nr. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11

martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Reclamantul indică, că în urma acțiunilor ANI i-a fost cauzat un prejudiciu

moral, poziționându-l inferior colegilor de serviciu, acordându-i un spor pentru

performanța colectivă cu mult mai mic decât a colegilor de serviciu, inclusiv a celor

cu funcții inferioare.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din data de 13 septembrie

2016 s-a respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de către

Vladislav Cîrdei ( f.d. 79, 81-84).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 16 septembrie 2016

Vladislav Cîrdei a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din data de 13 septembrie 2016, cu

emiterea unei hotărâri noi privind admiterea acțiunii ( f.d. 87, 98-100).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 17 noiembrie 2016 s-a respins

apelul declarat de către Vladislav Cîrdei, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din data de 13 septembrie 2016 ( f.d. 112- 121).

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 08 februarie 2017

Vladislav Cîrdei a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi

privind admiterea acțiunii ( f.d. 123-125).

În motivarea recursului recurentul a menționat, că instanțele de judecată au

aplicat greșit norma de drept material, interpretând eronat legea, reținând drept legal

2

ordinul contestat, deși nu s-au expus asupra motivelor indicate în cererea de apel

privind ilegalitatea ordinului, precum și asupra prejudiciului cauzat.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

17 noiembrie 2016, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului

poștal la data de 02 decembrie 2016. Confirmare privind recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe, recursul depus de către Vladislav Cîrdei la data de 02

februarie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vladislav

Cîrdei este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de către Vladislav Cîrdei asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vladislav Cîrdei inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 433, lit. a), 440, alin. 1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Vladislav Cîrdei împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Vladislav Cîrdei

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actelor

administrative, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4