3ra-566/17 — contestarea actului administrativ

3ra-566/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-566/17

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău

Judecător: L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Cotorobai Svetlana în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Demciucin Igor

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova privind anularea

actului administrativ, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care

s-au respins apelurile declarate de Demciucin Igor și Cotorobai Svetlana,

reprezentanta Autorităților Naționale de Integritate și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 08 aprilie 2016, Demciucin Igor s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova (în

continuare CNI) privind anularea actului administrativ, repararea prejudiciului

moral.

La 15 iunie 2016, Demciucin Igor a depus cerere de concretizare a acțiunii,

solicitând încasarea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie

2016 este ilegal și neîntemeiat, sau în rezultatul verificării, CNI nu a stabilit careva

divergențe la capitolul I “Venituri”, capitolul II „Bunuri imobile”, capitolul III

„Bunuri mobile”, capitolul V „Cota-parte în capitalul social al societăților

comerciale” și capitolul „Datorii”, deci s-a stabilit lipsa diferenței vădite între

veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași

perioadă.

1

Relevă că, la capitolul IV ,,Active financiare”, subcapitolul I „Conturi

bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire” din

declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, Comisia Națională

de Integritate a stabilit active financiare deținute de Demciucin Igor, care nu au

fost indicate în declarația cu privire la venituri și proprietate, și anume:

Cont de card nr. 22591557687 în lei, deschis la 06 august 2010 la BC

,,MAIB” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 7,82 lei la

ziua declarării;

Cont curent nr. 223351131235 în euro, deschis la 28 octombrie 2010 la BC

,,Victoriabank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 0,00 lei

la ziua declarării;

Cont de card (SINDICARD) nr. 225978560296 în lei, deschis la 17 mai 2013

la BC ,,Unibank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 0,00

lei la ziua declarării.

Susține că, în actul de constatare, CNI a constatat declararea incompletă a

bunurilor deținute în proprietate de declarantul Demciucin Igor, procuror în

Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea intenționată a datelor

eronate în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, însă nu a

argumentat în nici un fel, prin ce se confirmă intenția declarantului, de a include

date eronate în declarație, având în vedere faptul că, Comisiei i-au fost prezentate

declarațiile pe marginea celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de

0,00 lei/euro și soldul 0,00 lei/euro.

Explică că, contul de card nr. 22591557687 lei deschis la 06 august 2010 la

BC ,,MAIB” SA a fost unul salarial, deschis la angajare de către Procuratura

Generală a Republicii Moldova ulterior, Procuratura Generală a încheiat contract

cu BC ,,Banca de Economii” SA, fiind astfel deschis un alt cont de card salarial, iar

cel de la BC ,,MAIB” SA urma a fi închis automat ca rezultat al rezilierii

contractului cu Procuratura Generală, fapt confirmat și prin extrasul din contul de

card, potrivit căruia ultima alimentare a contului a avut loc la 28 decembrie 2011,

iar ultima retragere de bani a avut loc la 02 ianuarie 2012.

Argumentează că, conform extrasului din contul current nr. 223351131235

euro deschis la 28 octombrie 2010 la BC ,,Victoriabank” SA, ultima tranzacție

înregistrată a fost la data de 03 martie 2011, iar despre deschiderea contului de card

(Sindicard) nr. 225978560296 lei deschis la 17 mai 2013 la BC ,,Unibank” SA,

reclamantul nu a cunoscut, fiindcă în anul 2013 președintele sindicatului

Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău a colectat copiile buletinelor de

identitate de la colaboratorii Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire

la deschiderea contului de card (Sindicard), însă ulterior, nu au fost informați

despre deschiderea lor care nici nu au fost activate până la momentul actual.

Invocă că, în Actul de constatare nr. 02Jll din 24 martie 2016 a CNI, se

2

argumentează existența încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și

proprietății invocând art.4 alin. (l) lit. d) și art. 14 alin. (3) ale Legii nr.1264 din 19

iulie 2002 privind declararea și controlul veniturilor și proprietății persoanelor cu

funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a

unor persoane cu funcții de conducere, potrivit cărora persoanele menționate la art.

3 declară: activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de investiții,

formele de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile,

certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi patrimoniale

ale deputatului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în monedă

națională valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui, precum și alte

active financiare.

Consideră că, în actul de constatare, CNI a constatat declararea incompletă a

bunurilor deținute în proprietate de declarantul Demciucin Igor, procuror în

Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea eronată a datelor eronate în

declarația cu privire la venituri și proprietate pentru a. 2014 însă, nu a argumentat

în nici un fel, prin ce se confirmă intenția lui Demciucin Igor, de a include date

eronate în declarație, având în vedere că, Comisiei i-au fost prezentate declarațiile

pe marginea celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de 0.00 lei/euro

și soldul 0.00 lei/euro.

Menționează că, au fost studiate actele de constatare emise de Comisia

Națională de Integritate care sunt publicate pe pagina oficială www.cni.md, în

rezultatul cărui fapt, în perioada semestrului II al anului 2015, au fost identificate

tocmai 18 acte de constatare, potrivit cărora s-a stabilit că, de către subiecții

declarării veniturilor și proprietăților nu au fost indicate în declarații cu privire la

venituri și proprietate de la 2 până la 19 conturi bancare, cu rulaj de la 0.00 lei până

la 139 242,15 lei/5 650 Euro și soldul de la 0,00 lei până la 255 111,13 lei /1

138,85 Euro, dar CNI a dispus clasarea cazurilor în legătură cu lipsa încălcării

intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, iar

omisiunile admise în conținutul declarațiilor depuse, în opinia Comisiei, sunt

neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință.

Indică că, la 24 martie 2016, de către CNI în aceiași componență a fost

examinat rezultatul controlului, despre eventuala încălcare a regimului juridic al

declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, admise de către Damaschin

N., la care la fel s-a stabilit active financiare deținute, care nu au fost indicate în

declarația cu privire la venituri și proprietate, și anume 3 conturi de card cu rulajul

0,00 lei/0,00 Euro/0,00 USD și cu soldul 4,00 lei/7,13 Euro/2,25 USD, iar CNI a

dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic

al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către Damaschin N., dar

omisiunile admise în conținutul declarațiilor depuse, în opinia Comisiei, sunt

neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință, astfel, nu este clar, cum poate fi

3

posibil ca în două cazuri similare, examinate în aceiași zi, de către aceleași 4

persoane, să fie dispuse două soluții radical contradictorii, și anume, într-un caz să

fie constatat încălcarea intenționată a regimului juridic al declarării veniturilor și

proprietății, iar în alt caz nu.

Specifică că, practica Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova

nu este uniformă, iar în cazul reclamantului Demciucin Igor, membrii ei nu au fost

obiectivi, realizând o comandă a autorului sesizării (directorul SC „Ritlabs” SRL,

Maxim Masiutin), care a figurat ca parte în proces în două cauze penale în cadrul

cărora urmărirea penală a fost condusă de reclamant în calitate de procuror.

Precizează că, Actul de constatare nr. 02/77 din 21 martie 2016 emis de

Comisia Națională de Integritate este neîntemeiat și ilegal, fapt confirmat și prin

ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 22 aprilie 2016 emisă de

Procuratura anticorupție, rezultat al examinării în ordinea art. 274 CPP înregistrat

în REI-1 al Procuraturii anticorupție la 01 aprilie 2016 sub nr.16, în baza Actul de

constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 întocmit de CNI, fiindcă în rezultatul

controlului efectuat s-a constatat că, nu a stabilit ca Demciucin Igor să fi avut

intenția directă, de a face declarații necorespunzătoare adevărului, prin omiterea de

a include toate bunurile deținute în declarația depusă, astfel, lipsind latura

subiectivă a infracțiunii, mai mult ca atât, în acțiunile lui Demciucin Igor în

circumstanțele stabilite, lipsește și scopul infracțiunii de fals în declarații, ca

element obligatoriu „în vederea producerii unor consecințe”.

Invocă că, în aceiași zi când a fost emis Actul de constatare nr. 02/77 din 24

martie 2016 într-un șir de surse mass-media, au fost publicate articole cu diferite

titluri, cu privire la Actul de constatare emis de Comisia Națională de Integritate în

privința procurorului Demciucin Igor, prin care a fost lezată grav reputația sa de

procuror și șterbită imaginea de persoană cu funcție de demnitate publică, iar

cetățenii au fost induși în eroare în ceea ce privește profesionalismul, verticalitatea,

obiectivitatea și integritatea sa, precum și comentariile lăsate de către cititorii

articolelor date i-au jignit onoarea și demnitatea, iar acest proces nu s-a sfârșit,

fiindcă chiar recent la 10 iunie 2016 în Ziarul Național a publicat un nou articol cu

titlul: “Averi // „Dreptate” în casta procurorilor”, unde a fost vizat din nou cu

privire la Actul de constatare emis de Comisia Națională de Integritate în privința

sa la 24 martie 2016.

Menționează că, ca urmare a publicării articolelor date în sursele mass-media,

ca rezultat al emiterii ilegale a Actului de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016

de către Comisia Națională de Integritate, în cadrul reprezentării învinuirii de stat

în instanțele de judecată, părțile în proces în ședințele de judecată au invocat faptul

că, pun la dubii integritatea acuzatorului de stat Demciucin Igor, astfel i-au cauzat

un prejudiciu moral enorm, fiind denigrată ireversibil imaginea reclamantului ca

procuror - persoană cu funcție de demnitate publică, fapt care consideră că, se va

4

răsfrânge și asupra carierei sale pe viitor, iar prejudiciul cauzat este ireparabil.

Afirmă că, un prejudiciu moral imens i-a cauzat și faptul sesizării de către

CNI a Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art.

3521 CP, faptul indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor

inexacte sau incomplete, fiindcă deținând funcția de procuror, în privința sa, de

către Procuratura anticorupție a fost examinată această sesizarea în ordinea art. 274

CPP, de a porni sau nu urmărirea penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3521 CP.

Solicită reclamantul, de a anula actul contestat și de a încasa de la pârât

prejudiciul moral cauzat în sumă de 300 000 lei.

La 07 iulie 2016 reprezentantul Comisiei Naționale de Integritate a Republicii

Moldova, Cotorobai Svetlana a depus referință la cererea de chemare în judecată,

solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 234-235, vol. I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016

acțiunea a fost admisă parțial, s-a anulat actul de constatare nr.02/77 din 24 martie

2016 emis de către Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova, s-a

încasat de la Comisia Națională de Integritate în folosul lui Demciucin Igor suma

de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat. În rest, acțiunea s-a respins.

La 22 octombrie 2016, Demciucin Igor a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea respingerii pretențiilor, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, nu s-a dat

curs cererilor de apel declarate de Demciucin Igor și Cotorobai Svetlana

reprezentant al Autorității Naționale de Integritate, fiindu-le fixat termen până la

08 februarie 2017 pentru lichidarea neajunsurilor apelurilor.

La 06 februarie 2017 (prin intermediul oficiului poștal) Cotorobai Svetlana,

reprezentant al Autorității Naționale de Integritate, a depus cerere de apel motivată

(f. d. 9-13, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond,

cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

La 07 februarie 2017 Demciucin Igor a depus cerere de apel motivată (f. d.

15-20, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, s-au respins

apelurile declarate de Demciucin Igor și Cotorobai Svetlana, reprezentantul

Autorităților Naționale de Integritate și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanța a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a

5

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prejudiciul moral suferit de către

reclamant a fost stabilit și just evaluat de prima instanță, în deplină corespundere

cu prevederile art. 25 alin. (3) și (4) al Legea nr.793-XIV din 10 februarie 2000,

motiv pentru care argumentele apelantului Demciucin Igor au fost respinse ca

neîntemeiate.

Instanța de apel a reținut că, suma încasată de instanța de fond cu titlu ce

prejudiciu moral nu este excesivă sau disproporționată în raport cu principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului, se încadrează în noțiunea de

„satisfacție echitabilă” al despăgubirilor.

A reiterat că, mărimea prejudiciului moral solicitat de către Demciucin Igor în

cuantum de 300 000 lei, este excesivă și exagerată, ținând cont de miza procesului,

de posibilitățile bugetului de stat, rezultate din starea de dezvoltare economico-

socială a societății, astfel că, prima instanță corect și just a concluzionat asupra

cuantumului de 5 000 lei.

La fel, instanța de ape a pus în evidență faptul că, pretinsul prejudiciu moral

cauzat de publicarea cu rea-credință a unor informații în mass-media nu pot fi

imputate și pot face obiectul altui litigiu, prin urmare aceste alegații a lui

Demciucin Igor nu pot fi reținute ca temeinice.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Autoritatea Națională de

Integritate, reprezentată de Cotorobai Svetlana a declarat recurs, prin care solicită

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie

2017 și a hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din 09 februarie 2017 a

fost expediată recurentului la 24 februarie 2017 (f.d. 56, vol. II). Astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la 23 martie 2017 în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 13 aprilie 2017, în adresa lui Demciucin Igor a fost expediată spre

cunoștință copia recursului declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, instanța nu a aplicat legea materială care trebuia

6

aplicată și a aplicat legea materială care nu trebuia să fie aplicată, eronat a aplicat

legea.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, completul atestă

că, recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, completul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de

fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele

ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că, argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat

conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept,

verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul constată că, argumentele invocate de recurent nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) CPC stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

7

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe

când în recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată

de Cotorobai Svetlana, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

reprezentată de Cotorobai Svetlana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată

de Cotorobai Svetlana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

8