3ra-863/17 — Contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-863/17 instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 7 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Demciucin Igor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Demciucin Igor împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de Demciucin Igor și Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Cotorobai Svetlana și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 23 septembrie 2016 prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 08 aprilie 2016, Demciucin Igor a depus cererea de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova (în continuare CNI a RM) cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 24 martie 2016, în baza sesizării SRL „Ritlabs” nr. 8686 din 23 decembrie 2015, CNI a RM a întocmit Actul de constatare nr. 02/44 prin care a dispus constatarea încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către el - Igor Demciucin, procuror în Procuratura sect. Buiucani, mun.

Chișinău, pe motivul declarării incomplete a bunurilor deținute în proprietate de către declarant și includerii intenționate a datelor eronate în declarație și sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art. 3521 din Codul penal a faptului indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau incomplete. Consideră că Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 este ilegal și neîntemeiat deoarece în rezultatul verificării, CNI a RM nu a constatat careva divergențe la capitolul I „Venituri”, capitolul II „Bunuri imobile”, capitolul III „Bunuri mobile”, capitolul V „Cota-parte în capitalul social al societăților comerciale” și capitolul VI „Datorii”, respectiv s-a stabilit lipsa diferenței vădite între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă.

Relevă reclamantul la capitolul IV „Active financiare”, subcapitolul I „Conturi bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire” din declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, CNI a RM a stabilit active financiare deținute de el, care nu au fost indicate în declarația cu privire la venituri și proprietate, și anume: cont de card nr. 22591557687, în lei deschis la 06 august 2010 la BC „MaibIB” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 7,82 lei la ziua declarării, și cont curent nr. 223351131235 în euro, deschis la 28 octombrie 2010 la BC „Victoriabank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 0,00 lei la ziua declarării și cont de card (Sindicard) nr. 225978560296 în lei, deschis la 17 mai 2013 la BC „Unibank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul de 0,00 lei la ziua declarării.

Mai menționează că în Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 CNI a RM menționează existența încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății și invocând în acest sens art. 4 alin. (l) lit. d) și art. 14 alin. (3) ale Legii nr. 1264 din 19 iulie 2002 privind declararea și controlul veniturilor și proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, potrivit cărora persoanele menționate la art. 3 declară activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de investiții, formele de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi patrimoniale ale deputatului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în monedă națională valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui, precum și alte active financiare.

Indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 3521 din Codul penal. În același timp în Actul de constatare, CNI a RM a constatat declararea incompletă a bunurilor deținute în proprietate de el - Demciucin Igor, procuror în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea intenționată a datelor eronate în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, însă nu a argumentat în nici un fel, prin ce se confirmă intenția dânsului, de a include date eronate în declarație, având în vedere faptul că CNI a RM i-au fost prezentate declarațiile pe marginea celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de 0,00 lei/euro și soldul 0,00 lei/euro.

În acest sens, menționează reclamantul că contul de card nr. 22591557687 lei deschis la 06 august 2010 la BC „MAIB” SA a fost unul salarial, deschis la angajare de către Procuratura Generală a RM, ulterior Procuratura Generală a RM a încheiat contract cu BC „Banca de Economii” SA, fiind astfel deschis un alt cont de card salarial, iar cel de la BC „Maib” SA urma a fi închis automat ca rezultat al rezilierii contractului cu Procuratura Generală, fapt confirmat și prin extrasul din contul de card, potrivit căruia ultima alimentare a costului a avut loc la 28 decembrie 2011, iar ultima retragere de bani a avut loc la 02 ianuarie 2012. La fel argumentează reclamantul că conform extrasului din contul curent nr. 223351131235 în euro deschis la 28 octombrie 2010 la BC „Victoriabank” SA, ultima tranzacție este înregistrată la data de 03 martie 2011, iar despre deschiderea contului de card (Sindicard) nr. 225978560296 lei deschis la 17 mai 2013 la BC „Unibank” SA nu a cunoscut, deoarece în anul 2013 președintele sindicatului Procuraturii sect.

Buiucani, mun. Chișinău a colectat copiile buletinelor de identitate de la colaboratorii Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la deschiderea contului de card (Sindicard), însă ulterior nu au fost informați despre deschiderea lor, acestea de fiind activate până la momentul actual. Consideră reclamantul că în actul de constatare, CNI a RM a constatat declararea incompletă a bunurilor deținute în proprietate de el - Demciucin Igor, procuror în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea eronată a datelor eronate în declarația cu privire la venituri si proprietate pentru anul 2014, însă, nu a argumentat în nici un fel, prin ce se confirmă intenția dânsului de a include date în declarație, având în vedere că CNI a RM i-au fost prezentate declarațiile pe marginea celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de 0.00 lei/euro și soldul 0.00 lei/euro.

Respectiv insistă că în acțiunile dânsului nu se regăsește nici una dintre formele intenției. În context cu referire la revederile art. 174 CPC, art. 21 alin. (1) ale Legii contenciosului administrativ, pct. 50, 53 - 63 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 11 decembrie 2012, pct. 2 a Hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 24 octombrie 2003 și pct. 42 Hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 10 din 30 octombrie 2009, indică reclamantul că întrucât Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent și ireparabil, pentru a preîntâmpina producerea acestui prejudiciu este necesar de a suspenda efectele actului contestat.

În drept își întemeiază cerințele în baza pct. 48, 54 al Regulamentului CNI aprobat prin Legea privire la CNI nr. 180 din 19 decembrie 2011, art. art. 3, 16, 19, 21 și 26 alin. (1) lit. a) ale Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Solicită Demciucin Igor declararea nulității Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 emis de către CNI al RM și suspendarea executării actului contestat până la adoptarea unei hotărâri definitive și irevocabile. Ulterior la 15 iunie 2016, Demcicucin Igor a depus cerere de completare și concretizare a cerințelor.

În motivarea cererii d completare a cerințelor, suplimentar la cele indicate în acțiunea inițială reclamantul a invocat că a studiat actele de constatare emise de CNI a RM care sunt publicate pe pagina oficială www.cni.md, iar ca rezultat în perioada semestrului II al anului 2015, au fost identificate 18 acte de constatare, potrivit cărora s-a stabilit că de către subiecții declarării veniturilor și proprietăților nu au fost indicate în declarații cu privire la venituri și proprietate de la 2 până la 19 conturi bancare, cu rulaj de la 0.00 lei până la 139 242, 15 lei/5650 Euro și soldul de la 0,00 lei până la 255 111,13 lei/1138,85 Euro, iar CNI a RM considerând că omisiunile admise în conținutul declarațiilor depuse sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea- credință a dispus clasarea cazurilor în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății.

Relatează că, la 24 martie 2016, CNI a RM în aceiași componență a examinat rezultatul controlului, despre eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, admise de către domnul N. Damaschin, la care la fel s-au stabilit active financiare deținute, care nu au fost indicate în declarația cu privire la venituri și proprietate, și anume 3 conturi de card cu rulajul 0,00 lei/0,00 Euro/0,00 USD și cu soldul 4,00 lei/7,13 Euro/2,25 USD, iar CNI a RM a dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către N. Damaschin, pemotiv că omisiunile admise în conținutul declarațiilor depuse sunt neesențiale și nu au fost admise cu rea intenție.

Respectiv, relatează reclamantul că nu este clar, cum poate fi posibil ca în două cazuri similare, examinate în aceiași zi de către aceleași 4 persoane, să fie dispuse două soluții radical contradictorii, și anume, într-un caz să fie constatat încălcarea intenționată a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, iar în alt caz nu. Specifică că, practica CNI a RM nu este uniformă, iar în cazul dânsului membrii Comisiei nu au fost obiectivi, realizând o comandă a autorului sesizării (directorul SC „Ritlabs” SRL - Maxim Masiutin), care a figurat ca parte în proces în două cauze penale în cadrul cărora urmărirea penală a fost condusă de el în calitate de procuror.

Precizează că, Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 emis de CNI a RM este neîntemeiat și ilegal, fapt confirmat și prin ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 22 aprilie 2016 emisă de Procuratura anticorupție, rezultat al examinării în ordinea art. 274 din CPP al procesului penal înregistrat în REI-1 al Procuraturii anticorupție la 01 aprilie 2016 sub nr.16, în baza Actul de constatare al CNI al RM nr. 02/77 din 24 martie 2016, deoarece în rezultatul controlului efectuat s- a constatat nu a fost stabilită intenția directă a dânsului, de a face declarații ce nu corespund adevărului, prin omiterea de a include toate bunurile deținute în declarația depusă, astfel lipsind latura subiectivă a infracțiunii.

Mai mult, în circumstanțele stabilite în acțiunile dânsului lipsește și scopul infracțiunii de fals în declarații, ca element obligatoriu „în vederea producerii unor consecințe juridice”. Totodată relatează că, în aceiași zi în care a fost emis Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 într-un șir de surse mass-media, au fost publicate articole cu diferite titluri, referitor la Actul de constatare emis de CNI a RM în privința dânsului în timp ce deținea funcția de procurorului, prin care a fost lezată grav reputația sa de procuror și știrbită imaginea de persoană cu funcție de demnitate publică, iar cetățenii au fost induși în eroare în ceea ce privește profesionalismul, verticalitatea, obiectivitatea și integritatea sa.

În același timp și comentariile lăsate de cititorii articolelor date i-au lezat onoarea și demnitatea, iar acest proces nu s-a sfârșit, deoarece chiar recent la 10 iunie 2016 în Ziarul Național a fost publicat un nou articol cu titlul: „Averi // „Dreptate” în casta procurorilor”, în care s-a făcut referire și la Actul de constatare emis de Comisia Națională de Integritate în privința sa la 24 martie 2016. Menționează că urmare a publicării articolelor date în sursele mass-media, ca rezultat al emiterii ilegale a Actului de constatare nr.02/77 din 24 martie 2016 de către CNI a RM, în cadrul reprezentării învinuirii de stat în instanțele de judecată, părțile în proces în ședințele de judecată au invocat faptul că pun la dubii integritatea acuzatorului de stat Demciucin Igor, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm fiind denigrată ireversibil imaginea ca procuror - persoană cu funcție de demnitate publică, fapt care consideră că se va răsfrânge și asupra carierei sale pe viitor, iar prejudiciul cauzat este ireparabil.

Afirmă că un prejudiciu moral imens i-a fost cauzat și prin sesizarea de către CNI a RM a Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art. 3521 din Codul penal a faptul indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau incomplete, deoarece deținând funcția de procuror, în privința sa de către Procuratura anticorupție a fost examinată această sesizarea în ordinea art. 274 din Codul de procedură penală, de a porni sau nu urmărirea penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 din Codul penal. În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 10 alin. (1), 11 lit. d), 1422, 1423 din Codul civil și art. art. 24 alin. (3), 25 alin. (1) lit. b) și art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Solicită, Demciucin Igor suplimentar la cerințele înaintate în acțiunea inițială încasarea din contul CNI a RM în beneficiul dânsului a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 septembrie 2016 acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 emis de Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova și încasat din contul Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova în beneficiul lui Demciucin Igor suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017 au fost respinse apelurile declarate de Demciucin Igor și Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Cotorobai Svetlana și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru decide astfel, instanțele ierarhic inferioare cu referire la circumstanțele cauzei au reținut prevederile art. art. 1, 3, 5, 14, 16, 25 26, și art. 27 ale Legii contenciosului administrativ, art. 11 al Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor și prevederile Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 februarie 2011 și au remarcat că Autoritatea Națională de Integritate are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare și de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale persoanelor care dețin o funcție de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și ale unor persoane cu funcție de conducere și al declarațiilor de interese personale, precum și a mecanismului de soluționare a conflictelor de interese.

În context instanțele au subliniat că în urma sesizării depuse de SRL „Ritlabs” despre o eventuală încălcare al regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru 2014 de către Demciucin Igor, CNI a RM a emis Actul de constatare nr.02/77 din 24 martie 2016, prin care a dispus constatarea încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către Demciucin Igor, procuror în Procuratura sect. Buiucani, pe motivul declarării incomplete a bunurilor deținute în proprietate de către declarant și includerii intenționate a datelor eronate în declarații și sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art.3521 Cod penal, faptul indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau incomplete de către Demciucin Igor, procuror în Procuratura sect.

Buiucani. La fel, instanțele au reținut că Autoritatea Națională de Integritate, potrivit legii, este învestită cu competența de a sesiza organele de urmărire penală doar în cazul în care în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, fapt indicat la pct. 49 lit. a) din Regulamentul citat, însă în speță, însăși organul emitent în textul Actului de constatare contestat nr.02/77 din 24 martie 2016, a menționat că, în cadrul controlului, între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, s-a stabilit lipsa diferenței vădite.

Subsecvent, instanțele ierarhic inferioare au relevat că, potrivit prevederilor legale nu orice fapt de indicare inexactă sau incompletă a datelor de către subiectul declarării veniturilor și proprietății și al intereselor personale, constituie pentru Autoritatea Națională de Integritate, temei de sesizare a organului de urmărire penală, însă doar cazurile când se constată că există o diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, însă în speță nu s-a stabilit o careva diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, de către Demciucin Igor, iar ca urmare Autoritatea Națională de Integritate nu era în drept să sesizeze organul de urmărire penală, ci urma să dispună clasarea cazului, potrivit pct. 50 din Regulament.

Totodată cu referire la cerințele lui Demciucin Igor privind prejudiciul moral, instanțele au menționat că, ANI a RM nu a avut nici un indice care ar permite în mod obiectiv să constate că declarantul Demciucin Igor, intenționat a inclus datele eronate în declarații or, conturile vizate în actul contestat, sunt cu rulajul 0 și/sau soldul 0, ultimele tranzacții fiind realizate până la perioada supusă controlului (anii 2011- 2012), iar despre contul de card „Sindicard” nr.225978560296 deschis la 17 mai 2013, apelantul-reclamant nu a cunoscut, împrejurare ce se confirmă prin faptul nesemnării a cererii pentru deschiderea contului (f.d.70-70, verso, Vol. I) și a contractului privind deservirea persoanelor fizice cu carduri bancare (f.d.

69-69 verso, Vol. I), cât și prin faptul că cârdul vizat „Sindicard” și plicul cu codul PIN au fost prezentate instanței sigilate și nu au fost deschise anterior. În context, instanțele ierarhic inferioare nu au pus la îndoială starea de inconveniență, deranj și disconfortul sufletesc și prejudiciul moral pe care a fost nevoit să-l suporte Demciucin Igor, însă ținând cont de personalitatea apelantului, de statutul lui social, de demnitatea lui, de calitatea de procuror în funcție care, în cumul, prezumă modestie și înțelepciune, au considerat că soluția judiciară privind încasarea din contul CNI a RM în beneficiul lui Demciucin Igor a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, este una pe măsură să reprezinte o satisfacție echitabilă și echilibrată, care poate acoperi deplin prejudiciul moral la care a fost supus.

La data de 23 martie 2017, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a RM, reprezentată de Cotorobai Svetlana a fost considerat inadmisibil.

La data de 11 aprilie 2017, anterior emiterii încheierii Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, Demciucin Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea parțială a prejudiciului moral cauzat cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care cerințele să fie admise integral și să fie încasat din contul Autorității Naționale de Integritate a RM în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel în partea contestată și indicând motive similare celor indicate în acțiunea inițială și cererea de completare și concretizare a cerințelor a menționat că instanța de apel nu a aplicat Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012 care urma să fie aplicată și a interpretat eronat prevederile art. 25 alin. (3), (4) al Legii contenciosului administrativ nr. 973-XIV din 10 februarie 2000 și art. 1423 din Codul civil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din actele cauzei, decizia redactată a instanței de apel din 23 februarie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv, recurentului Demciucin Igor la data de 24 februarie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. de ieșire 2075 anexată la dosar (f. d. 56 Vol. II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Demciucin Igor s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 11 aprilie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Demciucin Igor este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Demciucin Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse și în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Demciucin Igor asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Demciucin Igor ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Demciucin Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva