3ra-863/17 — Contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral

3ra-863/17 — Contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-863/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

7 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Demciucin

Igor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Demciucin Igor

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Demciucin Igor și Autoritatea Națională de

Integritate, reprezentată de Cotorobai Svetlana și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 23 septembrie 2016 prin care acțiunea a fost admisă

parțial,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2016, Demciucin Igor a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova (în continuare CNI

a RM) cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 24 martie 2016, în baza

sesizării SRL „Ritlabs” nr. 8686 din 23 decembrie 2015, CNI a RM a întocmit Actul

de constatare nr. 02/44 prin care a dispus constatarea încălcării regimului juridic al

declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către el - Igor Demciucin,

procuror în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, pe motivul declarării

incomplete a bunurilor deținute în proprietate de către declarant și includerii

intenționate a datelor eronate în declarație și sesizarea Procuraturii Generale în

vederea examinării prin prisma prevederilor art. 3521 din Codul penal a faptului

indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau

incomplete.

Consideră că Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 este ilegal și

neîntemeiat deoarece în rezultatul verificării, CNI a RM nu a constatat careva

divergențe la capitolul I „Venituri”, capitolul II „Bunuri imobile”, capitolul III

„Bunuri mobile”, capitolul V „Cota-parte în capitalul social al societăților

comerciale” și capitolul VI „Datorii”, respectiv s-a stabilit lipsa diferenței vădite între

veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași

perioadă.

Relevă reclamantul la capitolul IV „Active financiare”, subcapitolul I „Conturi

bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire” din

declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, CNI a RM a stabilit

active financiare deținute de el, care nu au fost indicate în declarația cu privire la

venituri și proprietate, și anume: cont de card nr. 22591557687, în lei deschis la 06

august 2010 la BC „MaibIB” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și cu soldul

de 7,82 lei la ziua declarării, și cont curent nr. 223351131235 în euro, deschis la 28

octombrie 2010 la BC „Victoriabank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00 lei și

cu soldul de 0,00 lei la ziua declarării și cont de card (Sindicard) nr. 225978560296 în

lei, deschis la 17 mai 2013 la BC „Unibank” SA (titular - declarantul) cu rulaj de 0,00

lei și cu soldul de 0,00 lei la ziua declarării.

Mai menționează că în Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 CNI a

RM menționează existența încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și

proprietății și invocând în acest sens art. 4 alin. (l) lit. d) și art. 14 alin. (3) ale Legii

nr. 1264 din 19 iulie 2002 privind declararea și controlul veniturilor și proprietății

persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor

publici și a unor persoane cu funcții de conducere, potrivit cărora persoanele

menționate la art. 3 declară activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de

investiții, formele de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile,

cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi

patrimoniale ale deputatului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în

monedă națională valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui, precum și

alte active financiare. Indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau

incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 3521 din Codul penal.

În același timp în Actul de constatare, CNI a RM a constatat declararea

incompletă a bunurilor deținute în proprietate de el - Demciucin Igor, procuror în

Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea intenționată a datelor eronate

în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, însă nu a

argumentat în nici un fel, prin ce se confirmă intenția dânsului, de a include date

eronate în declarație, având în vedere faptul că CNI a RM i-au fost prezentate

declarațiile pe marginea celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de

0,00 lei/euro și soldul 0,00 lei/euro.

În acest sens, menționează reclamantul că contul de card nr. 22591557687 lei

deschis la 06 august 2010 la BC „MAIB” SA a fost unul salarial, deschis la angajare

de către Procuratura Generală a RM, ulterior Procuratura Generală a RM a încheiat

contract cu BC „Banca de Economii” SA, fiind astfel deschis un alt cont de card

salarial, iar cel de la BC „Maib” SA urma a fi închis automat ca rezultat al rezilierii

contractului cu Procuratura Generală, fapt confirmat și prin extrasul din contul de

card, potrivit căruia ultima alimentare a costului a avut loc la 28 decembrie 2011, iar

ultima retragere de bani a avut loc la 02 ianuarie 2012.

La fel argumentează reclamantul că conform extrasului din contul curent nr.

223351131235 în euro deschis la 28 octombrie 2010 la BC „Victoriabank” SA,

ultima tranzacție este înregistrată la data de 03 martie 2011, iar despre deschiderea

contului de card (Sindicard) nr. 225978560296 lei deschis la 17 mai 2013 la BC

„Unibank” SA nu a cunoscut, deoarece în anul 2013 președintele sindicatului

Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău a colectat copiile buletinelor de identitate

de la colaboratorii Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la

deschiderea contului de card (Sindicard), însă ulterior nu au fost informați despre

deschiderea lor, acestea de fiind activate până la momentul actual.

Consideră reclamantul că în actul de constatare, CNI a RM a constatat

declararea incompletă a bunurilor deținute în proprietate de el - Demciucin Igor,

procuror în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău și includerea eronată a datelor

eronate în declarația cu privire la venituri si proprietate pentru anul 2014, însă, nu a

argumentat în nici un fel, prin ce se confirmă intenția dânsului de a include date în

declarație, având în vedere că CNI a RM i-au fost prezentate declarațiile pe marginea

celor trei conturi nedeclarate, care figurează cu rulajul de 0.00 lei/euro și soldul 0.00

lei/euro.

Respectiv insistă că în acțiunile dânsului nu se regăsește nici una dintre formele

intenției.

În context cu referire la revederile art. 174 CPC, art. 21 alin. (1) ale Legii

contenciosului administrativ, pct. 50, 53 - 63 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 18

din 11 decembrie 2012, pct. 2 a Hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 2 din 24 octombrie 2003 și pct. 42 Hotărârii explicative a Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 10 din 30 octombrie 2009, indică reclamantul că întrucât

Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 este susceptibil de a cauza un

prejudiciu iminent și ireparabil, pentru a preîntâmpina producerea acestui prejudiciu

este necesar de a suspenda efectele actului contestat.

În drept își întemeiază cerințele în baza pct. 48, 54 al Regulamentului CNI

aprobat prin Legea privire la CNI nr. 180 din 19 decembrie 2011, art. art. 3, 16, 19,

21 și 26 alin. (1) lit. a) ale Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Solicită Demciucin Igor declararea nulității Actul de constatare nr. 02/77 din

24 martie 2016 emis de către CNI al RM și suspendarea executării actului contestat

până la adoptarea unei hotărâri definitive și irevocabile.

Ulterior la 15 iunie 2016, Demcicucin Igor a depus cerere de completare și

concretizare a cerințelor.

În motivarea cererii d completare a cerințelor, suplimentar la cele indicate în

acțiunea inițială reclamantul a invocat că a studiat actele de constatare emise de CNI

a RM care sunt publicate pe pagina oficială www.cni.md, iar ca rezultat în perioada

semestrului II al anului 2015, au fost identificate 18 acte de constatare, potrivit cărora

s-a stabilit că de către subiecții declarării veniturilor și proprietăților nu au fost

indicate în declarații cu privire la venituri și proprietate de la 2 până la 19 conturi

bancare, cu rulaj de la 0.00 lei până la 139 242, 15 lei/5650 Euro și soldul de la 0,00

lei până la 255 111,13 lei/1138,85 Euro, iar CNI a RM considerând că omisiunile

admise în conținutul declarațiilor depuse sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea-

credință a dispus clasarea cazurilor în legătură cu lipsa încălcării intenționate a

regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății.

Relatează că, la 24 martie 2016, CNI a RM în aceiași componență a examinat

rezultatul controlului, despre eventuala încălcare a regimului juridic al declarării

veniturilor și proprietății pentru anul 2014, admise de către domnul N. Damaschin, la

care la fel s-au stabilit active financiare deținute, care nu au fost indicate în declarația

cu privire la venituri și proprietate, și anume 3 conturi de card cu rulajul 0,00 lei/0,00

Euro/0,00 USD și cu soldul 4,00 lei/7,13 Euro/2,25 USD, iar CNI a RM a dispus

clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al

declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către N. Damaschin, pemotiv

că omisiunile admise în conținutul declarațiilor depuse sunt neesențiale și nu au fost

admise cu rea intenție.

Respectiv, relatează reclamantul că nu este clar, cum poate fi posibil ca în două

cazuri similare, examinate în aceiași zi de către aceleași 4 persoane, să fie dispuse

două soluții radical contradictorii, și anume, într-un caz să fie constatat încălcarea

intenționată a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, iar în alt caz nu.

Specifică că, practica CNI a RM nu este uniformă, iar în cazul dânsului

membrii Comisiei nu au fost obiectivi, realizând o comandă a autorului sesizării

(directorul SC „Ritlabs” SRL - Maxim Masiutin), care a figurat ca parte în proces în

două cauze penale în cadrul cărora urmărirea penală a fost condusă de el în calitate de

procuror.

Precizează că, Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie 2016 emis de CNI a

RM este neîntemeiat și ilegal, fapt confirmat și prin ordonanța de refuz în începerea

urmăririi penale din 22 aprilie 2016 emisă de Procuratura anticorupție, rezultat al

examinării în ordinea art. 274 din CPP al procesului penal înregistrat în REI-1 al

Procuraturii anticorupție la 01 aprilie 2016 sub nr.16, în baza Actul de constatare al

CNI al RM nr. 02/77 din 24 martie 2016, deoarece în rezultatul controlului efectuat s-

a constatat nu a fost stabilită intenția directă a dânsului, de a face declarații ce nu

corespund adevărului, prin omiterea de a include toate bunurile deținute în declarația

depusă, astfel lipsind latura subiectivă a infracțiunii.

Mai mult, în circumstanțele stabilite în acțiunile dânsului lipsește și scopul

infracțiunii de fals în declarații, ca element obligatoriu „în vederea producerii unor

consecințe juridice”.

Totodată relatează că, în aceiași zi în care a fost emis Actul de constatare nr.

02/77 din 24 martie 2016 într-un șir de surse mass-media, au fost publicate articole cu

diferite titluri, referitor la Actul de constatare emis de CNI a RM în privința dânsului

în timp ce deținea funcția de procurorului, prin care a fost lezată grav reputația sa de

procuror și știrbită imaginea de persoană cu funcție de demnitate publică, iar cetățenii

au fost induși în eroare în ceea ce privește profesionalismul, verticalitatea,

obiectivitatea și integritatea sa.

În același timp și comentariile lăsate de cititorii articolelor date i-au lezat

onoarea și demnitatea, iar acest proces nu s-a sfârșit, deoarece chiar recent la 10 iunie

2016 în Ziarul Național a fost publicat un nou articol cu titlul: „Averi // „Dreptate” în

casta procurorilor”, în care s-a făcut referire și la Actul de constatare emis de Comisia

Națională de Integritate în privința sa la 24 martie 2016.

Menționează că urmare a publicării articolelor date în sursele mass-media, ca

rezultat al emiterii ilegale a Actului de constatare nr.02/77 din 24 martie 2016 de

către CNI a RM, în cadrul reprezentării învinuirii de stat în instanțele de judecată,

părțile în proces în ședințele de judecată au invocat faptul că pun la dubii integritatea

acuzatorului de stat Demciucin Igor, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm

fiind denigrată ireversibil imaginea ca procuror - persoană cu funcție de demnitate

publică, fapt care consideră că se va răsfrânge și asupra carierei sale pe viitor, iar

prejudiciul cauzat este ireparabil.

Afirmă că un prejudiciu moral imens i-a fost cauzat și prin sesizarea de către

CNI a RM a Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art.

3521 din Codul penal a faptul indicării în declarația cu privire la venituri și proprietate

a datelor inexacte sau incomplete, deoarece deținând funcția de procuror, în privința

sa de către Procuratura anticorupție a fost examinată această sesizarea în ordinea art.

274 din Codul de procedură penală, de a porni sau nu urmărirea penală, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 din Codul penal.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 10 alin. (1), 11 lit. d), 1422,

1423 din Codul civil și art. art. 24 alin. (3), 25 alin. (1) lit. b) și art. 26 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ.

Solicită, Demciucin Igor suplimentar la cerințele înaintate în acțiunea inițială

încasarea din contul CNI a RM în beneficiul dânsului a prejudiciului moral în mărime

de 300 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 septembrie 2016

acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat Actul de constatare nr. 02/77 din 24 martie

2016 emis de Comisia Națională de Integritate a Republicii Moldova și încasat din

contul Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova în beneficiul lui

Demciucin Igor suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017 au fost respinse

apelurile declarate de Demciucin Igor și Autoritatea Națională de Integritate,

reprezentată de Cotorobai Svetlana și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru decide astfel, instanțele ierarhic inferioare cu referire la circumstanțele

cauzei au reținut prevederile art. art. 1, 3, 5, 14, 16, 25 26, și art. 27 ale Legii

contenciosului administrativ, art. 11 al Legii privind declararea și controlul

veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor

și prevederile Regulamentului Comisiei Naționale de Integritate aprobat prin Legea

cu privire la Comisia Națională de Integritate nr. 180 din 19 februarie 2011 și au

remarcat că Autoritatea Națională de Integritate are drept obiectiv implementarea

mecanismului de verificare și de control al declarațiilor cu privire la venituri și

proprietate ale persoanelor care dețin o funcție de demnitate publică, ale

judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și ale unor persoane cu funcție de

conducere și al declarațiilor de interese personale, precum și a mecanismului de

soluționare a conflictelor de interese.

În context instanțele au subliniat că în urma sesizării depuse de SRL „Ritlabs”

despre o eventuală încălcare al regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății

pentru 2014 de către Demciucin Igor, CNI a RM a emis Actul de constatare nr.02/77

din 24 martie 2016, prin care a dispus constatarea încălcării regimului juridic al

declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014 de către Demciucin Igor,

procuror în Procuratura sect. Buiucani, pe motivul declarării incomplete a bunurilor

deținute în proprietate de către declarant și includerii intenționate a datelor eronate în

declarații și sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma

prevederilor art.3521 Cod penal, faptul indicării în declarația cu privire la venituri și

proprietate a datelor inexacte sau incomplete de către Demciucin Igor, procuror în

Procuratura sect. Buiucani.

La fel, instanțele au reținut că Autoritatea Națională de Integritate, potrivit

legii, este învestită cu competența de a sesiza organele de urmărire penală doar în

cazul în care în urma comparării datelor din declarații și examinării documentelor

suplimentare primite, se constată că există o diferență vădită între veniturile realizate

pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, fapt

indicat la pct. 49 lit. a) din Regulamentul citat, însă în speță, însăși organul emitent în

textul Actului de constatare contestat nr.02/77 din 24 martie 2016, a menționat că, în

cadrul controlului, între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 și proprietatea

dobândită în aceeași perioadă, s-a stabilit lipsa diferenței vădite.

Subsecvent, instanțele ierarhic inferioare au relevat că, potrivit prevederilor

legale nu orice fapt de indicare inexactă sau incompletă a datelor de către subiectul

declarării veniturilor și proprietății și al intereselor personale, constituie pentru

Autoritatea Națională de Integritate, temei de sesizare a organului de urmărire penală,

însă doar cazurile când se constată că există o diferență vădită între veniturile

realizate pe parcursul exercitării funcției și proprietatea dobândită în aceeași perioadă,

însă în speță nu s-a stabilit o careva diferență vădită între veniturile realizate pe

parcursul anului 2014 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, de către

Demciucin Igor, iar ca urmare Autoritatea Națională de Integritate nu era în drept să

sesizeze organul de urmărire penală, ci urma să dispună clasarea cazului, potrivit pct.

50 din Regulament.

Totodată cu referire la cerințele lui Demciucin Igor privind prejudiciul moral,

instanțele au menționat că, ANI a RM nu a avut nici un indice care ar permite în mod

obiectiv să constate că declarantul Demciucin Igor, intenționat a inclus datele eronate

în declarații or, conturile vizate în actul contestat, sunt cu rulajul 0 și/sau soldul 0,

ultimele tranzacții fiind realizate până la perioada supusă controlului (anii 2011-

2012), iar despre contul de card „Sindicard” nr.225978560296 deschis la 17 mai

2013, apelantul-reclamant nu a cunoscut, împrejurare ce se confirmă prin faptul

nesemnării a cererii pentru deschiderea contului (f.d.70-70, verso, Vol. I) și a

contractului privind deservirea persoanelor fizice cu carduri bancare (f.d. 69-69

verso, Vol. I), cât și prin faptul că cârdul vizat „Sindicard” și plicul cu codul PIN au

fost prezentate instanței sigilate și nu au fost deschise anterior.

În context, instanțele ierarhic inferioare nu au pus la îndoială starea de

inconveniență, deranj și disconfortul sufletesc și prejudiciul moral pe care a fost

nevoit să-l suporte Demciucin Igor, însă ținând cont de personalitatea apelantului, de

statutul lui social, de demnitatea lui, de calitatea de procuror în funcție care, în cumul,

prezumă modestie și înțelepciune, au considerat că soluția judiciară privind încasarea

din contul CNI a RM în beneficiul lui Demciucin Igor a sumei de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, este una pe măsură să reprezinte o satisfacție echitabilă și

echilibrată, care poate acoperi deplin prejudiciul moral la care a fost supus.

La data de 23 martie 2017, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursul declarat de

Autoritatea Națională de Integritate a RM, reprezentată de Cotorobai Svetlana a fost

considerat inadmisibil.

La data de 11 aprilie 2017, anterior emiterii încheierii Curții Supreme de Justiție

din 17 mai 2017, Demciucin Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe în partea ce ține de încasarea parțială a prejudiciului moral cauzat cu

emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care cerințele să fie admise integral și

să fie încasat din contul Autorității Naționale de Integritate a RM în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel în

partea contestată și indicând motive similare celor indicate în acțiunea inițială și

cererea de completare și concretizare a cerințelor a menționat că instanța de apel nu

a aplicat Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012 care urma să

fie aplicată și a interpretat eronat prevederile art. 25 alin. (3), (4) al Legii

contenciosului administrativ nr. 973-XIV din 10 februarie 2000 și art. 1423 din

Codul civil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei, decizia redactată a instanței de apel din 23

februarie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv,

recurentului Demciucin Igor la data de 24 februarie 2017, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire cu nr. de ieșire 2075 anexată la dosar (f. d. 56 Vol. II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Demciucin Igor s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 11 aprilie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Demciucin Igor este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Demciucin Igor nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse și în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de Demciucin Igor asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Demciucin Igor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Demciucin Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva