2ra-752/17 — cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

2ra-752/17 — cu privire la încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Hadîrca nr. 2ra-752/17

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

DECIZIE

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Petrachi

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 februarie 2016,

prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 18 decembrie 2015, Tatiana Petrachi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 27 ianuarie 2007, Departamentul de

servicii operaționale ale Ministerului de Interne al RM a pornit dosar penal pe

faptul schimbului ilegal a apartamentului 88 situat pe str. G. Vieru, 22/9

mun. Chișinău.

Afirmă că în comiterea infracțiunii au fost suspectați Serghei Șochichiu,

Serghei Șebastiuc, Iurii Pascal și Tatiana Petrachi, urmărirea penală durând 6 ani și

8 luni.

Menționează că nu a avut și nici nu are nicio legătură cu schimbul ilegal al

apartamentului nr. 88 situat pe str. G. Vieru, 22/9 mun. Chișinău.

Subliniază că în urma acestui caz dânsa a fost reținută, în conformitate cu

art. 166 CPP, în izolator, începând cu 17 ianuarie până la 19 ianuarie 2007, iar în

perioada 19 ianuarie până la 30 iunie 2007, s-a aflat sub arest la domiciliu pe o

perioadă de 6 luni.

1

Explică Tatiana Petrachi, că la 17 ianuarie 2007 de către procurorul Maxim

Gropa a fost înaintată învinuirea în baza art. 195 alin. (2) Cod penal - furtul de

bunuri de proporții deosebit de mari în urma escrocheriei, săvârșite de către un

grup de persoane.

Prin încheierea Judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 01 iunie 2007, a fost aplicat sechestru asupra apartamentului

nr. 44 din str. Gradina Botanica, 14/1 mun. Chișinău, unde ea locuia împreună cu

fiul său Vădim, născut în 1990 și mama sa Elena Petrachi, născută în 1940.

Susține că la 01 iunie 2009 dânsa a scris o plângere în adresa Procurorului

General al RM, în legătură cu încălcarea termenului rezonabil.

La 23 noiembrie 2009, s-a adresat Președintelui adjunct al Parlamentului RM

cu o plângere. Iar la 11 aprilie 2011, s-a mai adresat și către alte diverse autorități.

Ulterior, a mai înaintat o petiție similară Președintelui Comisiei Parlamentare

pentru drepturile omului Vadim Mișin, care a fost expediată spre examinare

Procurorului General, dar lăsată fără examinare.

La 22 iulie 2011, a mai scris o petiție similară în adresa Procurorului

Procuraturii Rîșcani, mun. Chișinău, Anatolii Vițu indicând asupra încălcării

intenționate a dreptului procesual penal.

Relatează că în urma nenumăratelor adresări petițiile ei au fost lăsate fără

apreciere, iar la 19 august 2013, procurorul în Procuratura Rîșcani mun. Chișinău

Mariana Cernovschi a clasat dosarul penal în conformitate cu art. 275 alin. (3) Cod

penal din cauza lipsei elementelor de infracțiune în acțiunile dânsei.

Evidențiază că hotărârea nu a fost atacată, fiind în vigoare.

Prin urmare, persoana reabilitată în urma urmăririi penale are dreptul la

despăgubire pentru prejudiciile cauzate.

De asemenea, indică că drept urmare a intentării ilegale a cauzei penale

împotriva sa, a avut o suferință morală și fizică uriașă, în legătură cu faptul că

ancheta a durat mai mult de 6 ani, a fost în imposibilitate de a perfecta un pașaport

și nu a putut să părăsească țara din cauza arestului aplicat în privința sa.

Argumentează că a fost lipsită de posibilitatea de a lucra pentru o perioadă

lungă de timp, a fost în imposibilitate să întrețină familia și să ducă un mod de

viață normal, fiind nevoită să se concedieze de la locul de muncă, datorită faptului

afării sub arest la domiciliu mai mult de 6 luni fiind lipsită de posibilitatea de a

munci normal, aflându-se în mod constant în stare de stres.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1405 Cod civil, art. 166-167

CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Trezoreria de Stat în beneficiul ei

prejudiciul material în sumă de 27180 lei pentru perioada de șase luni aflată în

arest la domiciliu la rata de 4530 lei salariul mediu lunar în RM, fără inflație

conform Biroului Național de Statistica al RM, a prejudiciului moral în sumă de

50000 lei și a cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în sumă de 2000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 15 ianuarie 2016, a fost atrasă în

proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 februarie 2016,

2

acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de

prejudiciu moral suma de 7000 lei.

A fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de cheltuieli de judecată suportate

pentru asistență juridică suma de 2000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Ministerul Justiției al RM și menținută hotărârea primei instanțe.

La 17 februarie 2017, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând cu titlu principal admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii și cu titlu secundar, în cazul în care instanța de

recurs va decide necesitatea acordării în speță a despăgubirilor bănești, modificarea

deciziei instanței de apel din 17 noiembrie 2016, în sensul diminuării sumei

acordate cu titlu de prejudiciu moral, corespunzător sumelor acordate în cauze

similare de către Curtea Europeană și instanțele judecătorești naționale.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Invocând prevederile art. 239, 432 alin. (1), 445 alin. (1) lit. (b) CPC,

art. 3 alin. (1), 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, susține că instanța de apel

eronat și neîntemeiat a menținut fără modificări hotărârea primei instanțe atunci

când prin prisma prevederilor enunțate rezultă expres că pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire

penală, sunt necesare unele condiții speciale și anume existența faptei ilicite.

Consideră că instanța de apel a analizat arbitrar poziția participanților la

proces, evitând aprecierea argumentului Ministerului Justiției al RM că prevederile

art. 6 și 3 din Legea 1545 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

Relevă că soluția instanței de apel este neîntemeiată în condițiile în care

acțiunea nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate a Legii nr. 1545.

În context, menționează că potrivit art. 11 din Legea nr. 1545 cu privire la

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, mărimea

compensației pentru repararea prejudiciului material se stabilește de instanța de

judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Totodată, specificând prevederile hotărârii Curții Supreme de Justiție nr. 9 din

09 octombrie 2006, cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a

legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral, consideră că

Tatiana Petrachi nu a prezentat probe justificative care ar demonstra prezența unor

suferințe cauzate.

3

Subliniază că mărimea prejudiciului moral urmează să fie proporțional cu

sumele acordare de Curtea Europeană în cazuri similare.

La 24 martie 2017, Procuratura Generala a Republicii Moldova a depus

referință la cererea de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului depus de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 02 decembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 116), recepționată de către recurent la 20 decembrie 2016 (f. d. 123).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, în

termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Materialele cauzei denotă că la 16 ianuarie 2007, de către DGUP a MAI a

fost pornită cauza penală nr. 2007990011, conform elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute de art. 195 alin. (5) Cod penal, pe faptul că

în perioada anului 2005, Sergiu Șochichiu, împreună cu Sergiu Șebastiuc, Iurie

Pascal și Tatiana Petrachi, din interes material având scopul însușirii bunurilor altei

persoane, au format un plan criminal și împărțind rolurile între ei, prin abuz de

încredere și înșelăciune, sub pretextul schimbului de apartamente și îmbunătățirea

condițiilor de trai, au însușit de la Serghei Cîlcic și Natalia Zlotescu, apartamentul

nr. 88, amplasat pe bd. Renașterii, 22/9. mun. Chișinău, la prețul de 8250 dolari

SUA, care ulterior l-au comercializat, cauzându-le părților vătămate un prejudiciu

material în proporții considerabile în proporții deosebit de mari. care conform ratei

oficiale a cursului valutar a BNM constituie suma de 107 250 lei.

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 ianuarie 2007, a

fost respins demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive, arestul

preventiv față de Tatiana Petrachi, fiind dispusă aplicarea măsurii preventive,

arestul la domiciliu pe un termen de 10 zile (f. d. 11).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2007, a

fost admis demersul procurorului și a fost prelungită măsura preventivă, arestul la

domiciliu pe un termen de 25 de zile în privința Tatianei Petrachi (f. d.12).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 februarie 2007,

a fost admis demersul procurorului și a fost prelungită măsura preventivă, arestul la

domiciliu pe un termen de 25 de zile în privința Tatianei Petrachi (f. d. 13).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 martie 2007, a

fost admis demersul procurorului și a fost prelungită măsura preventivă, arestul la

domiciliu pe un termen de 25 de zile în privința Tatianei Petrachi (f. d. 14).

4

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 aprilie 2007, a

fost admis demersul procurorului și a fost prelungită măsura preventivă, arestul la

domiciliu pe un termen de 20 de zile în privința Tatianei Petrachi (f. d.15).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 aprilie 2007, a

fost respins demersul procurorului, privind prelungirea măsurii preventive, arestul

la domiciliu și înlocuită măsura preventivă arestul la domiciliu cu obligațiunea de

nepărăsire a localității pe un termen de 30 de zile, în privința Tatianei Petrachi

(f. d.16).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 iunie 2007, a

fost admis demersul procurorului în secția conducere a urmăririi penale în organele

centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Maxim Gropa și s-a autorizat

punerea sub sechestru a apartamentului nr. 44, din str. Grădina Botanica 14/2, mun.

Chișinău, întru asigurarea acțiunii civile în cadrul procesului penal (f. d. 37).

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 iunie 2014, a fost

admisă cererea Tatianei Petrachi și s-a dispus ridicarea sechestrului aplicat prin

încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 iunie 2007, asupra

apartamentului nr. 44, din str. Grădina Botanica 14/2, mun. Chișinău (f. d.38-39).

Ulterior, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a Tatianei Petrachi,

prin ordonanța procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Mariana

Cernovschi din 19 august 2013, din lipsa în acțiunile acesteia a elementelor

constitutive ale infracțiunii, fiind totodată dispusă clasarea cauzei penale

nr. 2007990011 (f. d. 7-9).

Înaintând acțiunea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Tatiana Petrachi a solicitat încasarea de la Trezoreria de Stat în beneficiul ei a

prejudiciului material în sumă de 27180 lei pentru perioada de șase luni aflată în

arest la domiciliu la rata de 4530 lei, salariul mediu lunar în RM, fără inflație

conform Biroului Național de Statistica al RM, a prejudiciului moral în sumă de

50000 lei și a cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în sumă de 2000 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de

prejudiciu moral suma de 7000 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suportate

pentru asistență juridică suma de 2000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. Soluția primei instanțe a fost menținută și de către instanța de apel.

Este de menționat că prin recursul declarat de către Ministerul Justiției al

RM recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe doar în partea prin care a fost admisă acțiunea Tatianei Petrachi.

Potrivit prevederilor art. 2 din Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

prin acțiuni ilicite se subînțeleg acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau

ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se

manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte

5

ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din

instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor

procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

Raportând la caz prevederile legale menționate și reieșind din specificul

acțiunii, instanța de recurs relevă că, deși instanțele de judecată ierarhic inferioare,

just au ajuns la concluzia că Tatiana Petrachi deține calitatea de a-și valorifica

drepturile sale la acțiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din

25 februarie 1998, incorect au reținut prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII

din 25 februarie 1998 potrivit cărora în conformitate cu prevederile prezentei legi,

este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în

urma condamnării ilegale, cât și prevederile art. 6 lit. a) din aceiași Lege, potrivit

cărora dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de

prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive și irevocabile a sentinței de

achitare.

Or, după cum a fost constatat, la caz, nu există o sentință de achitare în

privința Tatianei Petrachi, fiind cert că în privința ultimei a fost dispusă scoaterea

de sub urmărire penală prin ordonanța din 19 august 2013 a procurorului în

Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Mariana Cernovschi din lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii, cauza penală nr. 2007990011 fiind clasată (f. d. 7-9).

Drept urmare, speței sunt relevante prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din

Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, care direct stipulează că este reparabil

prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii

ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație

de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

De altfel, cazului dat sunt aplicabile și dispozițiile art. 6 lit. b) din aceeași

lege, potrivit cărora dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite

de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau

încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În același timp instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic

inferioare, întemeiat au aplicat la caz prevederile art. 11 din Legea privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care indică că mărimea

compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de

judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luându-se în considerare: gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a

fost învinuită persoana respectivă; caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale

comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

6

durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată; natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al

persoanei; suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; măsura în

care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate;

durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

Cu referire la prevederile enunțate este indispensabil de menționat că Tatiana

Petrachi, fiind învinuită de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave prevăzute

de art. 195 alin. (2) Cod penal, s-a aflat sub urmărire penală de la data de

16 ianuarie 2007 până la 19 august 2013, când a fost emisă ordonanța procurorului

de scoatere de sub urmărire penală și clasare a cauzei penale, din lipsa în acțiunile

acesteia a elementelor constitutive ale infracțiunii.

La fel, actele cauzei atestă cu certitudine că Tatiana Petrachi a fost lipsită de

posibilitatea de a se deplasa liber, inclusiv peste hotarele Republicii Moldova, fiind

reținută inițial pe un termen de două zile, după care fiindu-i aplicată măsura

preventivă arestul la domiciliu pentru o perioadă mai mare de patru luni, precum și

obligațiunea de nepărăsire a localității, urmărirea penală durând o perioadă mai

mare de 6 ani.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs atestă temeinicia parțială

a cerinței înaintată de către Tatiana Petrachi cu privire la repararea prejudiciului

moral.

În acest sens, având în vedere că răspunderea pentru prejudiciul moral are un

caracter compensator care urmează a fi determinat de către instanța judecătorească,

reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținându-se cont de persoana

reclamantului și de măsura în care această compensație poate să-i aducă satisfacție,

având în susținere și prevederile art. 1423 Cod civil, art. 11 din Legea nr. 1545,

instanța de recurs constată că suma de 7000 lei, acordată de instanțele de judecată

ierarhic inferioare reprezintă una rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă

daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea

suferințelor psihice suportate de către Tatiana Petrachi în urma acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală ale procuraturii.

În contextul celor expuse, este lipsită de suport susținerea recurentului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova în recurs, precum că la caz nu sunt

întrunite toate condițiile de aplicabilitate din Legea nr. 1545 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În alt aspect, instanța de recurs relevă și faptul că instanțele de judecată

ierarhic inferioare incorect au soluționat chestiunea cu privire la încasarea în

beneficiul Tatianei Petrachi cheltuielile de judecată sub formă de asistență juridică,

prin prisma art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Or, în speță este cert că Tatiana Petrachi a solicitat încasarea cheltuielilor de

judecată sub formă de asistență juridică în mărime de 2000 lei ca cheltuieli

suportate pentru examinarea prezentei cauze civile și nu ca sumă plătită pentru

asistența juridică în cadrul urmăririi penale, ce pot fi compensate în cazurile

7

menționate la art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Drept consecință, la caz au relevanță prevederile art. 96 alin. (1) - (11) CPC,

potrivit cărora instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în

măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate

la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost

reprezentată în judecată de un avocat.

Ca urmare, prin prisma normei enunțate, instanța de recurs consideră necesar

de a încasa în beneficiul Tatianei Petrachi cheltuielile de judecată, în mărime de

2000 lei, formate din cheltuieli pentru asistență juridică acordată Tatianei Petrachi

de către avocatul Ivan Dimov în baza mandatului seria MA nr. 0551115 (f. d. 3),

cheltuieli ce se confirmă prin bonul de plată seria XL nr. 642805 din

20 noiembrie 2015 (f. d. 18), ce constituie în sine o sumă reală, necesară și

rezonabilă.

Indispensabil de cele constatate, instanța de recurs remarcă și faptul că deși

prima instanță, prin hotărârea sa menținută de instanța de apel, întemeiat a stabilit

mărimea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată ce urmează a fi încasate

în beneficiul Tatianei Petrachi, incorect au decis repararea acestora din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor.

Asta deoarece, pe lângă faptul că Tatiana Petrachi a indicat în cererea de

chemare în judecată ca pârât Ministerul Justiției, reprezentantul cărui a și

participat pe parcursul examinării prezentei cauze, la caz au relevanță prevederile

art. 5 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, cauzele cu privire la repararea

prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu normele de

procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanța de judecată

pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

Astfel fiind, având în vedere că la caz au fost interpretate și aplicate eronat

normele de drept material, fiind încasat și prejudiciul moral și cheltuielile de

judecată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, de a casa parțial decizia Curții de Apel Chișinău

din 17 noiembrie 2016 și hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

17 februarie 2016 și anume în partea cerințelor cu privire la încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată și de a emite în partea dată o nouă hotărâre prin

care a admite parțial acțiunea Tatianei Petrachi împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată și a încasa din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de

prejudiciu moral suma de 7000 lei și cheltuielile de judecată suportate pentru

8

asistență juridică în sumă de 2000 lei. În rest cerința cu privire la încasarea

prejudiciului moral se respinge.

Având în vedere că în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe nu au fost contestate cu recurs, instanța de recurs, prin prisma art. 442

alin. (1) CPC, care reglementează limitele judecării recursului, consideră inoportun

de a se expune cu privire la temeinicia sau netemeinicia deciziei instanței de apel

în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Se casează parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 februarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Petrachi împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral și anume în partea cerințelor cu privire la încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată și se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial acțiunea Tatianei Petrachi împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată.

Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de

prejudiciu moral suma de 7000 (șapte mii) lei.

În rest cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral se respinge.

Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Tatianei Petrachi cu titlu de cheltuieli

de judecată suportate pentru asistență juridică în sumă de 2000 (două mii) lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

9