2rac-180/17 — încasarea datoriei

prima instanță, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău dosarul nr. 2rac-180/2017

judecător: I. Secrieru

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: M. Ciugureanu, M. Anton, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea

pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Întreprinderii Mixte „Glass Container

Company” Societatea pe Acțiuni cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, prin

care s-a admis apelul declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container

Company” Societatea pe Acțiuni cu casarea hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 27 iunie 2016, în partea încasării dobânzii de întârziere și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere,

c o n s t a t ă :

La 25 martie 2016, SA „Moldovagaz” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM „Glass Container Company” SA cu privire la încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că părțile la 01 aprilie 2015 au

încheiat contractul nr. 587 de furnizare a gazelor naturale consumatorilor non-

casnici.

Conform condițiilor contractuale, în perioada octombrie-decembrie 2015,

SA „Moldovagaz” a furnizat ÎM „Glass Container Company” SA gaze naturale în

volumul solicitat și conform facturilor emise în acest sens.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a mai indicat că, conform pct. 3.3 al

contractului, plata gazelor naturale urma să se efectueze în lei, prin transfer la

contul curent al furnizorului conform volumului real livrat de gaze naturale.

1

Afirmă SA „Moldovagaz” că în perioada octombrie-decembrie 2015, ÎM

„Glass Container Company” SA sistematic, a încălcat prevederile contractuale

privind achitările integrale și în termen a costului serviciilor care i-au fost

furnizate.

Astfel, a indicat că la 24 martie 2016, ÎM „Glass Container Company” SA

înregistra o datorie față de SA „Moldovagaz” în sumă de 22 599 997,64 lei.

A mai indicat SA „Moldovagaz” că, la 26 februarie 2016, a expediat în

adresa ÎM „Glass Container Company” SA pretenția nr. 05/1-750, care a fost

executată parțial de ultima.

În justificarea temeiniciei pretențiilor formulate în acțiune, SA

„Moldovagaz” a invocat prevederile legale referitor la încasarea dobânzii de

întârziere și a solicitat încasarea de la ÎM „Glass Container Company” SA a

datoriei pentru serviciul furnizat - alimentarea cu gaze naturale în sumă de 22 599

997,64 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 2 236 680,29 lei și cheltuielile de

judecată - taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă

de 50 000 lei.

Pe parcursul examinării cauzei, SA „Moldovagaz” a depus cereri de

concretizare a cerințelor acțiunii, în legătură cu achitările efectuate de ÎM „Glass

Container Company” SA, solicitând în final instanței de judecată, încasarea din

contul ÎM „Glass Container Company” SA a datoriei în sumă de 13 519 997,54

lei; a dobânzii de întârziere în sumă de 3 121 607,29 lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 iunie 2016 s-a

admis acțiunea SA „Moldovagaz”.

S-a încasarea din contul ÎM „Glass Container Company” SA în beneficiul

SA „Moldovagaz” datoria pentru consumul de gaze naturale pentru perioada

octombrie - decembrie 2015 în sumă de 13 519 997,64 lei; dobânda de întârziere

în sumă de 3 121 607,09 lei și cheltuielile de judecată în formă de taxă de stat

achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 50 000 lei, iar în

total suma de 16 691 604,93 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 iulie 2016, ÎM „Glass

Container Company” SA a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 27 iunie 2016, în partea încasării dobânzii de întârziere, solicitând

admiterea cererii de apel și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii

în partea contestată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 s-a admis

apelul declarat de ÎM „Glass Container Company” SA.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27

iunie 2016, în partea admiterii pretenției privind încasarea dobânzii de întârziere

cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care pretenția SA

„Moldovagaz” împotriva ÎM „Glass Container Company” SA cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere s-a respins. În rest hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 27 iunie 2016 s-a menținut.

2

S-a încasat de la SA „Moldovagaz” în beneficiul ÎM „Glass Container

Company” SA cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în sumă de 37

500 lei.

La 25 ianuarie 2017, SA „Moldovagaz” a primit contra semnătură, copia

deciziei motivate a instanței de apel (f.d. 162).

La 15 martie 2017, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe și încasarea cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat în termen.

Recurenta SA „Moldovagaz”, în motivarea recursului a indicat că instanța

de apel la adoptarea deciziei contestate nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, și a interpretat eronat normele de drept material.

A mai indicat că, instanța de apel nu a reținut spre examinare prevederile

art. 617 alin. (2) Cod civil, care stipulează că nu este necesară somația debitorului,

în speță, considerând că pentru neachitarea în termen a facturilor de plată,

intimata urmează a achita dobânda de întârziere.

Susține recurenta că, instanța de apel eronat a menționat precum că, SA

„Moldovagaz” a calculat deja penalități, deoarece cerințele acțiuni sunt încasarea

datoriei și a dobânzii de întârziere, și nici de cum încasarea penalităților.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 29 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa ÎM

„Glass Container Company” SA cererea de recurs cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 25 aprilie 2017, ÎM „Glass Container Company” SA a depus referință

la cererea de recurs declarată, prin care și-a exprimat dezacordul față de recursul

înaintat, indicând că instanța de apel obiectiv, cu expunerea asupra tuturor

argumentelor și probelor prezentate s-a expus prin decizia sa, pe când recursul

înaintat îl consideră inadmisibil, solicitând a fi respins.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

3

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că SA „Moldovagaz”, în cererea de

recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost

verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a considera recursul declarat de SA „Moldovagaz”, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5