3ra-449/17 — îngrădirea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- îngrădirea dreptului de acces la informaţie, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-449/17 — îngrădirea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.3ra-449/17
Instanța de fond: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău – V. Ciumac
Instanța de apel: CA Chișinău – M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton
Î N C H E I E R E
12 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas,
judecătorii Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală,
soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești,
în pricina civilă la acțiunea lui Ion Nichita împotriva Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești privind îngrădirea dreptului de acces la informație,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 23 noiembrie 2016 și a
deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din data de 14 decembrie 2016,
C O N S T A T Ă:
Ion Nichita la data de 04 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești (în continuare UNEJ) cu privire la îngrădirea dreptului de
acces la informație, repararea prejudiciului moral în mărime de 1 000 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d.3).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin cererea din 01 octombrie
2015 în temeiul Legii cu privire la accesul la informație a solicitat UNEJ eliberarea
unor informații cu privire la acțiunile întreprinse de executorul judecătoresc în
vederea executării unui document executoriu aflat în procedură.
La data de 02 noiembrie 2015 a primit răspunsul nr. 304 din 30 octombrie
2015, la cerere înregistrată la data de 01 octombrie 2015. Astfel termenul legal de 15
zile lucrătoare pentru soluționarea cererii de acces la informații a fost încălcat de
către UNEJ, prin ce i s-a cauzat suferințe morale.
Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din data de 08 februarie
2016 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita, s-a
1
recunoscut ca îngrădit dreptul reclamantului privind accesul la informație prin
nesoluționarea în termeni legali a cererii, s-a recunoscut încălcarea de către UNEJ a
termenului de expediere a răspunsului la cererea de acces la informații depusă de
reclamant, în rest pretențiile au fost respinse ( f.d. 19, 28-31).
Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, la data de
16 februarie 2016 Ion Nichita a contestat-o cu apel, prin care a solicitat admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretențiilor și în
această parte de a pronunța o hotărâre nouă privind admiterea pretențiilor ( f.d. 22,
59).
La data de 25 februarie 2016 UNEJ a depus cerere de apel asupra hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea
unei hotărâri noi privind respingerea acțiunii ( f.d. 23, 43-46).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 23 noiembrie 2016 s-a admis
apelul declarat de către Ion Nichita, s-a casat hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din data de 08 februarie 2016 în partea respingerii pretenției cu privire la
încasarea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-
a admis parțial pretenția, s-a încasat din contul UNEJ în beneficiul lui Ion Nichita
suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest a fost menținută hotărârea ( f.d.
73,74-80).
Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din data de 14 decembrie
2016 s-a respins apelul declarat de către UNEJ ( f.d. 93, 94-100).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 13 februarie 2017
UNEJ a depus recurs asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 23
noiembrie 2016 și a deciziei suplimentare din data de 14 decembrie 2016, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziilor contestate cu remiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel ( f.d. 102-109).
La data de 12 aprilie 2017 Ion Nichita a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului ca fiind tardiv și neîntemeiat ( f.d. 114).
În conformitate cu art. 434 alin.1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
23 noiembrie 2016, decizia suplimentară a fost pronunțată la data de 14 decembrie
Confirmare privind recepționarea de către UNEJ a deciziei din data de 23
noiembrie 2016 și din 14 decembrie 2016 la materialele dosarului lipsește.
În aceste circumstanțe recursul declarat de către UNEJ la data de 13 februarie
2017 se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu referința
intimatului și materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de
2
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul
declarat de către UNEJ este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum
formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la al.
3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea
au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 al. 2, 3 și 4.
3
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de către UNEJ asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către UNEJ inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul declarat de către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 23 noiembrie 2016 și a
deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din data de 14 decembrie 2016 în
pricina civilă la acțiunea lui Ion Nichita împotriva Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești privind îngrădirea dreptului de acces la informație, repararea
prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iurie Bejenaru
Oleg Sternioală
4