3ra-99/16 — Îngrădirea accesului la informaţie

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-99/16 Judecător: N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, A. Nogai, V. Broșoveanu ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Baractari Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare înaintată de Baractari Tatiana împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” privind îngrădirea accesului la informație, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 10 aprilie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 04 martie 2014, Baractari Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind îngrădirea accesului la informație, solicitând emiterea unei hotărâri prin care, să fie obligat pârâtul, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” de a pune la dispoziția reclamanților informația şi documentele solicitate conform cererii din 31.01.2014, să fie încasat în beneficiul reclamantei prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanta menționează că, la 31.01.2014, în condițiile articolului 45 alin. (1) lit. d) a Legii Republicii Moldova nr.1260-XI „Cu privire la avocatură din 19.07.2012”, în legătură cu necesitatea apărută în cadrul examinării procesului penal pornit de Inspectoratul de Poliţie Botanica şi Procuratura sect.

Botanica, mun. Chişinău în privința factorilor de decizie din cadrul CCL-195, în interesele lui Baractari Tatiana, conform mandatului şi împuternicirilor acordate, avocatul V. Dumitriu, a solicitat de la pârât expedierea în copii certificate în modul stabilit de lege, a informației şi unor documente: contractul nr. 2 din 16.04.1990, încheiat între ÎS „Calea Ferată din Moldova” a RM cu CCL-195, scrisorile de garanție, alte documente, privind modul de acordare-rambursare a creditului fără procente pentru construirea casei nr. 63 din str. Dimineții, mun.

Chişinău, încheiat în anul 1990 şi prelungit până în anul 2018; acordul adițional la contractul nr. 2 din 16.04.1990, semnat de ambele părți, privind modalitatea şi temeiul prelungirii rambursării creditului pentru perioada 1995-2018; suma totală rambursată de către CCL-195 ÎS „Calea Ferata” pe perioada 1995-2009, documentele confirmative, numărul de cont al beneficiarului şi numărul de cont al plătitorului; suma totală rambursată de către CCL-195 ÎS „Calea Ferată din Moldova” pe perioada 2009-2014, documentele confirmative, numărul de cont al beneficiarului şi numărul de cont al plătitorului; să confirme sau să infirme faptul repartizării de către CCL-195 ÎS „Calea Ferată din Moldova” 12 apartamente din blocul locativ, în contul creditului acordat CCL- 195 pentru construcţia blocului de locuit nr. 63 din strada Dimineții, mun.

Chişinău; presupusul credit a fost alocat CCL-195 în bani numerar/transfer sau în materiale de construcție?; s-a respectat sau nu s-a respectat de către CCL-195, ÎS „Calea Ferată din Moldova” condițiile stabilite la contractele nr. 2 din 16.04.1990 şi din 17.05.1994 privind acordarea/rambursarea creditului. Menționează reclamanta că, la 21.02.2014, potrivit răspunsului ÎS „Calea Ferată din Moldova” nr. 11-4/426 din 18.02.2014, ea a fost informată că eliberarea informației solicitate, poate fi efectuată în condițiile respectării prevederilor art. 60 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2012. Cu răspunsul primit la cererea din 31.01.2014, nu este de acord şi îl consideră unul formal, or conform art. 14 alin. (2) Legii cu privire la petiționare, răspunsul trebuie să fie bazat pe materialele examinării şi să conțină trimiteri la legislație.

Reclamanta indică că, la 13.05.2014, a depus cerere la IP Centru, prin care a solicitat să constate şi să stabilească persoana cu funcţie de răspundere din cadrul IS „Calea Ferată din Moldova”, care a prezentat la 18.02.2014, un răspuns cu date vădit eronate şi posibilitatea atragerii acesteia la răspundere contravențională, conform art. 71 alin. (2) Cod Contravențional. Consideră reclamanta Baractari Tatiana că, prin acțiunile sale ÎS „Calea Ferată din Moldova” i-a cauzat un prejudiciu moral, exprimat prin nesoluționarea în termenul legal al petiției şi accesului nejustificat la informație, prin eschivarea cu rea voință de la prezentarea informației şi documentelor solicitate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 10 aprilie 2015, acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015, s-a respins apelul declarat de Baractari Tatiana și s-a menținut fără modificări hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 aprilie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 04 decembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Baractari Tatiana a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015 şi a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 aprilie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acţiunea.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluționarea pricinii, atât hotărârea instanței de fond cât și decizia instanței de apel fiind ilegale și neîntemeiate. La 15 ianuarie 2016, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Baractari Tatiana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Baractari Tatiana ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Baractari Tatiana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă