3ra-475/17 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-475/17

prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – L.Holevițcaia

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Iu. Cimpoi, N.Simciuc, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

cu Răspundere Limitată „Corten-Vin Companie”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Corten-Vin Companie” împotriva Întreprinderii de Stat

„Cadastru”, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Ungureanu Oleg,

privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și casată hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 iulie 2016 cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă

La 25 martie 2016, Societatea cu Răspundere Limitată „Corten-Vin

Companie” (în continuare SRL „Corten-Vin Companie”) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru” (în continuare ÎS

„Cadastru”), intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Ungureanu Oleg,

privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii SRL „Corten-Vin Companie” a indicat că, la

19 octombrie 2015, executorul judecătoresc Boțan George a emis o încheiere prin

care a dispus aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparțin CP

„Tvardița” în scopul executării silite a titlului executoriu nr.2e-596/13 din 06 iunie

1

2013, eliberat de către Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău în beneficiul

reclamantului, prin urmare, încheierea a fost prezentată la Oficiul Cadastral

Teritorial Taraclia (în continuare OCT Taraclia) pentru executare.

Indică că, OCT Taraclia prin răspunsul nr.01-16/110 din 05 noiembrie 2015 a

refuzat executarea titlului executoriu, motivând imposibilitatea aplicării

sechestrului în conformitate cu prevederile art.75 al Legii insolvabilității.

La 13 ianuarie 2016, reclamantul a fost informat despre refuzul primit de la

OCT Taraclia, de către executorul judecătoresc Ungureanu Oleg ( care a preluat

procedura executorie de la executorul judecătoresc Boțan George, în baza actului

de predare-primire din 24 noiembrie 2015).

Menționează că, la 26 ianuarie 2016 a contestat răspunsul indicat la ÎS

„Cadastru”, în baza art.31 alin.(3) al Legii cadastrului bunurilor imobile, însă a

primit răspuns cu nr.01-07/29/2016/4027 din 23 februarie 2016, prin care cererea a

fost respinsă.

Remarcă că, în legătură cu neexecutarea și rezilierea ilegală de către

administratorul insolvabilității, Petric Ruslan, a contractului de arendă, încheiat

între părți, în procesul gestionării masei debitoare a fost cauzat prejudiciul material

în mărime de 1293622 lei.

În opinia reclamantului, administratorul procesului de insolvabilitate, Petric

Ruslan, nu poate fi considerat ca o persoană imparțială, iar faptul prezentării a

împuternicirilor de executare a hotărârii privind încasarea prejudiciului, cauzat de

el însuși, numaidecât ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la judecare în mod

echitabil, prevăzut de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Indica reclamantul că, a înaintat executorului judecătoresc, Boțan George,

titlul executoriu privind încasarea primordială din contul CP „Tvardița”, în proces

de insolvabilitate, a sumei prejudiciului cauzat în mărime de 1293622 lei și, ca

urmare, CP „Tvardița” în proces de insolvabilitate a transmis executarea titlului

executoriu nr.2e-596/13, emis în baza hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău 06 iunie 2013, spre executare administratorului insolvabilității firmei CP

„Tvardița”, Petric Ruslan cu anularea măsurilor de asigurare aplicate de către

executorul judecătoresc.

La 15 martie 2011, între CP „Tvardița”, în proces de insolvabilitate și

reclamant a fost încheiat contractul de arenda a viilor, amplasate pe 224,59 ha,

încheiat în scopul administrării masei debitoare ale debitorului, în proces de

insolvabilitate, în baza deciziei Comitetului Creditorilor (procesele-verbale nr. 3 și

4), acesta fiind semnat de către administratorul procesului de insolvabilitate, iar din

2

cauza neexecutării acestuia, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a încasat prejudiciul cauzat în mărime de 1293622 lei.

Invoca reclamantul că, toate creanțele față de debitor sunt supuse includerii în

tabelul creanțelor și se execută prin intermediul administratorului procesului de

insolvabilitate și comitetul creditorilor, însă la momentul declarării insolvabilității

reclamantul nu avea careva cerințe , nu reprezintă creanța față debitor, nu se includ

în tabelul creanțelor și se acoperă în mod primordial, fiind în opinia reclamantului

că acestora nu poate fi aplicată și regula generală referitoare la executare.

Menționează reclamantul că, hotărârea Judecătoriei Buiucani din 10 februarie

2014 și hotărârea suplimentară din 01 aprilie 2014 a fost menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2014.

Susține că, sechestrarea bunurilor constituie o etapă obligatorie a urmăririi

bunurilor debitorului și Organul Cadastral este obligat să aplice sechestrul dispus

prin încheierea executorului judecătoresc asupra bunurilor imobile, care aparțin CP

„Tvardița” în scopul executării silite a titlului executoriu eliberat în folosul SRL

„Corten-Vin Companie”.

Solicită SRL „Corten-Vin Companie”, inclusiv prin cererea de concretizare a

pretențiilor depusă la 03 mai 2016, anularea răspunsului dat de către OCT Taraclia

nr.01-16/110 din 05 noiembrie 2015 și răspunsului ÎS „Cadastru”, cu nr.01-

07/29/2016/4027 din 23 februarie 2016. Obligarea ÎS „Cadastru” să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile sechestrul, aplicat prin încheierea executorului

judecătoresc din 19 octombrie 2015 asupra bunurilor imobile ce aparțin CP

„Tvardița”, în scopul executării silite a titlului executoriu eliberat în folosul SRL

„Corten-Vin Companie”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 iulie 2016, cererea

de chemare în judecată depusă de SRL „Corten-Vin Companie” împotriva ÎS

„Cadastru” a fost admisă. S-a anulat refuzul OCT Taraclia nr.01-16/110 din

05 noiembrie 2015 și răspunsului ÎS „Cadastru”, cu nr.01-07/29/2016/4027 din

23 februarie 2016. S-a obligat ÎS „Cadastru” să înregistreze în Registrul bunurilor

imobile sechestrul aplicat prin încheierea executorului judecătoresc Boțan George

din 19 octombrie 2015 asupra bunurilor imobile, ce aparțin CP „Tvardița”, în

scopul executării silite a unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, ÎS „Cadastru” la 09 august

2016 a depus apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, a fost admis

apelul declarat de ÎS „Cadastru” și casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 27 iulie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

3

La 03 martie 2017, SRL „Corten-Vin Companie” a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerându-o ilegală și care urmează a fi casată în temeiul art. 432 alin. (2) CPC

pentru încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și procedural.

Menționează că, instanța de apel a ignorat faptul precum că, executarea silită

a hotărârii judecătorești urmează să fie efectuată conform procedurii generale de

către executorul judecătoresc, dar nu conform procedurii speciale stabilite prin

legea insolvabilității, de către administratorul insolvabilității, deoarece prin

hotărârea instanței de judecată s-a încasat prejudiciu cauzat anume de către

administratorul insolvabilității și prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile Legii

insolvabilității.

Reține că în cazul dat, sechestrul aplicat de către executorul judecătoresc

reprezintă nu o măsură de asigurare, dar o parte integrantă a procesului de urmărire

a bunurilor în cadrul executării silite.

Consideră că, prima instanță corect a stabilit faptul că, ÎS „Cadastru” este

obligată să aplice sechestrul dispus prin încheierea executorului judecătoresc

asupra bunurilor imobile care aparțin CP „Tvardița”, în scopul executării silite a

titlului executoriu, eliberat de către instanța de judecată.

La 25 aprilie 2017, ÎS „Cadastru” a depus referință, prin care a solicitat

declararea recursului depus de SRL „Corten-Vin Companie”, ca fiind inadmisibil

(f.d. 133-134).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

01 decembrie 2016 (f.d. 114-123), fiind expediată în adresa părților prin scrisoare

de însoțire a Curții de Apel Chișinău la 21decembrie 2016 (f.d. 124), confirmarea

privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 03 martie 2017, în termen (f.d. 125-128).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de SRL „Corten-Vin

Companie”, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Corten-Vin

Companie”, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței

de apel.

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de SRL „Corten-Vin

Companie” în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

5

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea

în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Corten-Vin Companie”, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Corten-Vin

Companie”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6