2ac-60/17 — apărarea onoarei, demnității și repuatției profesionale și repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ac-60/17

Î N C H E I E R E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu

examinând cererea depusă de Serghei Mocanu privind strămutarea pricinii la altă

instanță de judecată egală în grad,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva

lui Eugeniu Colesnicenco cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2014 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Eugeniu Colesnicenco cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 02 septembrie 2014 pe portalul media

„Curaj.tv” a fost postat un reportaj în care Eugeniu Colesnicenco a vociferat în public că

Serghei Mocanu a falsificat documente, este escroc, precum și că a fost bătut de către

acesta.

Invocă faptul că, informația expusă este ponegritoare, constituie scorniri mincinoase

și îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Solicită primirea cererii și intentarea procesului; admiterea integrală a cererii;

constatarea faptului că informația răspândită de Eugeniu Colesnicenco în reportajul din 02

septembrie 2014 de pe portalul media „Curaj.tv” nu corespunde adevărului, este

defăimătoare și îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională; obligarea lui

Eugeniu Colesnicenco să aducă în termen de 5 zile scuze publice, prin postarea pe

portalul media „Curaj.tv” a unui reportaj de dezmințire cu următorul text „Eu,

Colesnicenco Eugeniu am mințit când am vociferat în reportajul postat pe Curaj.tv la 02

septembrie 2014 a informației precum că Mocanu Serghei m-a bătut, a falsificat

documente, sunt escroc și că el este escroc”; încasarea din contul lui Eugeniu

Colesnicenco în beneficiul său suma de 10000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului

moral; și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 18 octombrie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva lui Eugeniu

Colesnicenco cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și

repararea prejudiciului moral (f.d. 84-86).

La data de 28 octombrie 2016 Serghei Mocanu a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătorii Buiucani, mun. Chișinău, din 18 octombrie 2016 (f.d. 83).

1

La data de 23 martie 2017 Serghei Mocanu a înaintat cerere privind strămutarea

cauzei în altă instanță egală în grad, invocând faptul că are bănuieli rezonabile privind

nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău în soluționarea cauzei. Totodată, a

indicat că motivele în susținerea cererii înaintate vor fi prezentate suplimentar.

La data de 25 aprilie 2017 Serghei Mocanu a depus cerere motivată privind

strămutarea cauzei în altă instanță egală în grad, pentru examinarea cererii de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 18 octombrie 2016.

În motivarea cererii înaintate invocă faptul că, până la examinarea cauzei, sub

pretextul că poate influența conducerea Curții de Apel Chișinău să emită orice hotărâre

favorabilă, intimatul a estorcat sume bănești.

Relevă că pentru acțiunile sale, intimatul a fost reținut în flagrant, iar la moment

cauza penală de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 din

Codul penal se află pe rolul Judecătoriei Chișinău.

Consideră că, examinarea în continuare a cererii de recurs în același complet de

judecată i-ar leza dreptul la un proces echitabil. Astfel, pune la îndoială nepărtinirea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, fapt ce conform art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul

de procedură civilă constituie temei de strămutare a pricinii.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu

privire la strămutarea prezentei pricini, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea neîntemeiată și pasibilă

respingerii din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Colegiul consideră că, temeiul invocat de Serghei Mocanu cu privire la faptul că

are îndoieli privind obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău,

din motiv că, intimatul ar avea influență asupra conducerii Curții de Apel Chișinău și i-

ar putea determina să emită o hotărâre favorabilă acestuia, este unul neconcludent,

neprobat și nu poate a fi încadrat în prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de

procedură civilă.

La caz, pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii înaintate de Serghei

Mocanu privind strămutarea pricinii civile la o altă instanță egală în grad, instanța de

recurs consideră imperioasă analiza celor invocate în lumina jurisprudenței Curții

2

Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121),

Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o

societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să

inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau

absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar împotriva Spaniei

și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor

care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este

decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli

and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în

special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu

privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat

imparțial până la proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva

Belgiei, pct. 58).

Colegiul opinează că, în speță, pretinsa atitudine părtinitoare invocată de

reclamantul-apelant Serghei Mocanu are o conotație declarativă și neprobată. La acest

capitol, nu au fost exemplificate împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv

concludente ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor a

cărei recuzare se solicită având în vedere că în spiritul CEDO orice bănuială de

imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată, or, careva suspiciuni declarative, nu

servesc drept temei de strămutare a pricinii la o altă instanță de judecată egală în grad

pentru judecarea recursului

În speță, probele prezentate de Serghei Mocanu în susținerea cererii înaintate nu

denotă imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, ci doar afirmațiile

intimatului precum că, ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Curții de

Apel Chișinău. Or, în ceea ce privește demersul obiectiv, Curtea a reiterat în

3

jurisprudența sa constantă că, trebuie stabilit dacă, indiferent de comportamentul personal

al unuia dintre membrii acestei instanțe, există fapte verificabile care pot pune la îndoială

însăși imparțialitatea instanței. Prin urmare, trebuie să se decidă, în fiecare speță dacă

natura și gradul de legătură în cauză sunt de așa natură încât să denote o lipsă de

imparțialitate din partea instanței (Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 97 și 102).

Mai mult ca atât, ținând cont de cerințele art. 46 din Codul de procedură civilă

privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea

cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță. Prin

urmare, cererile de recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același

complet, și nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.

Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de către

instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare asupra

judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un abuz de

drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului, cât și la

prejudicierea intereselor părților adverse.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

înaintată de Serghei Mocanu cu privire la strămutarea pricinii la altă instanță egală în

grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge cererea depusă de Serghei Mocanu privind strămutarea pricinii la altă

instanță de judecată egală în grad a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a

lui Serghei Mocanu împotriva lui Eugeniu Colesnicenco cu privire la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale și repararea prejudiciului moral.

Pricina civila la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva lui

Eugeniu Colesnicenco cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale și repararea prejudiciului moral, se trimite Curții de Apel Chișinău pentru

examinarea cererii de apel.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

4