2ac-62/17 — anularea ordinului de concediere și restabilirea la locul de munca

dosarul nr. 2ac-62/2017

Î N C H E I E R E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând cererea de strămutare declarată de Nicolae Uncuță,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae

Uncuță împotriva Cancelariei de Stat cu privire la contestarea ordinului de

eliberare din funcție, restabilirea în funcție, radierea înscrisurilor din carnetul de

muncă, anularea ordinului de salarizare, încasarea salariului ratat, încasarea

salariului pentru absența forțată de la lucru, restabilirea drepturilor la concediu

anual, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată și anularea

ordinului de numire în funcție,

c o n s t a t ă :

La 29 octombrie 2015, Nicolae Uncuță a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Cancelariei de Stat cu privire la contestarea ordinului de

eliberare din funcție, restabilirea în funcție, radierea înscrisurilor din carnetul de

muncă, anularea ordinului de salarizare, încasarea salariului ratat, încasarea

salariului pentru absența forțată de la lucru, restabilirea drepturilor la concediu

anual, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată și anularea

ordinului de numire în funcție.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 15 martie 2010 a

fost angajat în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat.

Menționează că, la 15 octombrie 2010, conform Monitorului Oficial 194-

196 nr. 637 a intrat în vigoare Legea nr. 199 cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, prin care statutul funcției a trecut din funcție ocupată

de funcționarul public în funcție ocupată de demnitarul public.

Susține că, nu a fost eliberat sau transferat din funcția cu statut de

funcționar public în cea cu demnitate publică, atât în perioada, ca funcționar

public, iar apoi ca demnitar public și-a exercitat sarcinile de bază și atribuțiile de

serviciu neavând careva sancțiuni disciplinare.

Afirmă că, la 09 octombrie 2015, prin ordinul nr.139-p a fost eliberat din

funcția de șef-adjunct al Oficiului teritorial Bălți, în temeiul art. 22 alin. (3) al

Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică.

Invocă că conținutul normei date nu concretizează momentul, care ar

reglementa sensul și esența noțiunii înainte de termen în situația sa, și, ca

funcționar public și demnitar public nu a avut și nu a semnat un termen limită de

activitate, mai mult că, nici legislația nu prevede acest termen.

Consideră că acest articol nu poate fi aplicat din lipsa clarității, cu atât mai

mult că a fost angajat în bază de concurs, iar în ordinul nr. 157-p din 13 martie

2010 nu este indicat nici un termen de activitate.

Relevă că, angajatorul nu l-a informat despre schimbarea statutului de

activitate și nu i-a propus modificarea contractului individual de muncă, astfel că,

concedierea sa este o discriminare asupra persoanei sale, deoarece a fost eliberat

din funcție neîntemeiat, nici în scris și nici oral nu i-au fost aduse la cunoștință

motivele eliberării.

Mai relevă că, ordinul nr.142-p din 12 octombrie 2015 de numire în

funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de stat a Elenei

Covaliuc, urmează a fi anulat, deoarece a fost emis cu abateri de la legislația în

vigoare.

Ulterior, Nicolae Uncuță a depus mai multe cereri de concretizare a

pretențiilor, într-un final a solicitat anularea ordinului nr. 139-p din 09 octombrie

2015 privind eliberarea din funcție, restabilirea în funcția de șef adjunct al

Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de stat, radierea înscrisurilor despre

eliberare din carnetul de muncă, anularea ordinului nr. 266-p din 09 iulie 2010

privind sistemul de salarizare și modificarea statutului juridic al șefilor adjuncți ai

Oficiului teritorial al Cancelariei de stat din funcție publică în funcție de

demnitate publică, radierea înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă privind

modificarea statutului juridic al șefilor adjuncți ai Oficiilor teritoriale, încasarea

salariului ratat de funcționar public începând cu 09 iulie 2010 până la 09

octombrie 2015 și pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru,

restabilirea dreptului la concediu anual în calitate de funcționar public începând

cu 09 iulie 2010 până la 09 octombrie 2015, restituirea sumei de 1577 lei cu titlu

de ajutor material acordat pentru a. 2015, repararea prejudiciului moral în sumă de

25 000 lei, încasarea sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, anularea

ordinului de numire în funcție nr.142-p din 12 octombrie 2015 a Elenei Covaliuc.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 februarie 2016

a fost admisă parțial acțiunea, a fost anulat ordinul Cancelariei de stat nr.139-p

din 09 octombrie 2015, cu privire la eliberarea din funcție, prin care Nicolae

Uncuță a fost eliberat din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de stat, a fost obligată Cancelaria de stat să-l restabilească pe Nicolae

Uncuță la serviciu, în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de stat, din data de 09 octombrie 2015, a fost obligată Cancelaria de

stat să radieze înscrisurile privind eliberarea din funcție în carnetul de muncă a lui

Nicolae Uncuță, a fost încasată din contul Cancelariei de stat în beneficiul lui

Nicolae Uncuță salariul pentru perioada 3 absenței forțate de la muncă, 09

octombrie 2015 - 09 februarie 2016 în sumă de 29 385,68 lei, a fost încasat din

contul Cancelariei de stat în beneficiul lui Nicolae Uncuță suma de 7 346,42 lei cu

titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Nicolae Uncuță, admis apelul declarat de către Cancelaria

de stat, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, sub formă de

încheiere prin care a fost dispusă încetarea procesului, deoarece pricina nu

urmează a fi judecată în procedură civilă.

La 20 iunie 2016, în termenul prevăzut de lege, Nicolae Uncuță a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 octombrie 2016, recursul

declarat de Nicolae Uncuță a fost declarat inadmisibil.

La 20 octombrie 2016, Nicolae Uncuță a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 octombrie 2016, solicitînd

admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs și deciziei

Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016 și transmiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016 s-a

admis cererea de revizuire depusă de Nicolae Uncuță. S-a casat decizia Curții de

Apel Chișinău din 27 aprilie 2016 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 05

octombrie 2016 cu transmiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

La 24 martie 2017, Nicolae Uncuță a înaintat Curții Supreme de Justiție

cerere de strămutare a pricinii la o altă instanță.

În motivarea cererii de strămutare a invocat că, instanța de apel pe 3 cauze

similare a dat câștig de cauză, aplicând un cadru legal, pe când anterior pe cauza

sa instanța de apel a aplicat un alt cadrul legal și a emis o hotărâre de respingere a

acțiunii.

Susține Nicolae Uncuță că, în asemenea situație, se constată o justiție

selectivă, fapt care pune la îndoială obiectivitatea Curții de Apel Chișinău.

Solicită Nicolae Uncuță strămutarea pricinii la o altă instanță competentă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de strămutare a pricinii la o altă instanță de același grad din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. f) Cod de procedură civilă, instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor

ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la

proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că temeiurile invocate de Nicolae Uncuță, cu privire la faptul

că, există bănuieli în privința nepărtinirii judecătorilor nu pot fi reținute, deoarece

sunt pur declarative, fiind la nivel de suspiciuni, poziție contrară prevederilor art.

43, alin. (2), lit. f) Cod de procedură civilă.

La caz, se reține că conform jurisprudenței de referință degajată de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca în fiecare caz concret

să se stabilească dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte

dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia.

Astfel, în circumstanțele în care la cazul speței nu s-a constatat careva

temeiuri în sensul prevederilor art. 43, alin. (2), lit. f) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră neîntemeiată cererea de strămutare a pricinii depuse de Nicolae

Uncuță.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de strămutare

a pricinii, ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. art. 43, 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea de strămutare declarată de Nicolae Uncuță.

Se remite pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Nicolae Uncuță împotriva Cancelariei de Stat cu privire la contestarea ordinului

de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, radierea înscrisurilor din carnetul

de muncă, anularea ordinului de salarizare, încasarea salariului ratat, încasarea

salariului pentru absența forțată de la lucru, restabilirea drepturilor la concediu

anual, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată și anularea

ordinului de numire în funcție, pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat