3ra-472/17 — recunoașterea ilegală refuzurilor și încasarea pagubei

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-472/17

Judecător: Gh. Bîrnaz

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahapol

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Sîrbu

împotriva ÎS „CRIS „Registru” și Direcției Informații și Statistică a Serviciului

Tehnologii Informaționale al MAI despre recunoașterea ilegală refuzurilor și

încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, prin care au

fost admise apelurile declarate de Gheorghe Sîrbu și Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI, a fost casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 26 februarie 2016 și emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă

La 19 decembrie 2014, Gheorghe Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” (în continuare Î.S. „CRIS

„Registru”), Direcției Informații și Statistică a Serviciului Tehnologii Informaționale

al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare Direcția Informații și Statistică a

Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI), prin care a solicitat constatarea

ilegalității refuzului nr.02/2 S-504 din 17 noiembrie 2014 emis de Î.S. „CRIS

„Registru” și nr.8/6-l-S-l730/14 din 21 noiembrie 2014 emis de Direcția Informații și

Statistică a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, anularea refuzului nr.02/2

S-504 din 17 noiembrie 2014 emis de Î.S. „CRIS „Registru” și nr.8/6-l-S-1730/14

din 21.11.2014 emis de Direcția Informații și Statistică a Serviciului Tehnologii

Informaționale al MAI, încasarea în mod solidar a prejudiciului material în mărime

de 380 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și cheltuielile de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 15 septembrie 2014 a solicitat

perfectarea pașaportului în termen de 10 zile, achitând suma de 1140, 00 lei. La data

de 24 septembrie 2014 Î.S. „CRIS „Registru” i-a refuzat eliberarea pașaportului,

motivând refuzul cu informația prezentată de către Direcția Informații și Statistică a

Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI. La sugestia Î.S „CRIS „Registru” la

24 septembrie 2014 reclamantul a fost la Direcția Informații și Statistică a

Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, pe adresa mun. Chișinău, str. Hîncu,

3, unde a fost nevoit în ziua imediat următoare (la data de 25 septembrie 2014) să

comande perfectarea pașaportului în termen de o singură zi, achitând suplimentar la

suma anterior plătită diferența în sumă de 380 lei.

Consideră reclamantul, că în asemenea circumstanțe refuzul în eliberarea

pașaportului la data de 24 septembrie 2014 în termen de 10 zile a fost neîntemeiat,

iar Î.S. „CRIS „Registru"" și/sau Direcția Informații și Statistică a Serviciului

Tehnologii Informaționale al MAI sunt obligate să-i restituie suma de 380 lei, în

mod solidar, pentru costul achitat suplimentar în scopul obținerii pașaportului

biometric în termenul prestabilit.

Invocă reclamantul, că la 23 octombrie 2014 reclamantul a înaintat cererea

prealabilă invocând cele solicitate în cererea de chemare în judecată.

La 21 noiembrie 2014 reclamantul a recepționat răspunsul (refuzul) Î.S. „CRIS

„Registru”, iar la 26 noiembrie 2014 a fost recepționat și răspunsul (refuzul) de la

Direcția Informații și Statistică a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI.

Cu referire la prejudiciului moral, reclamantul a menționat că i-au fost cauzate

suferințe psihice ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor pârâților. Susține reclamantul, că

urma să plece peste hotarele țării cu fiul său care a fost înmatriculat la o instituție de

învățământ superioară din România, pentru a reuși pregătirile pentru înmatriculare și

pentru începerea anului de studii. Studiile în România încep la 01 octombrie a

fiecărui an.

Susține reclamantul, că primind la 25 septembrie 2014 înștiințarea

nr.02/212146 emisă de Î.S. „CRIS „Registru”, unde a fost indicat drept temeiul

refuzului în eliberarea pașaportului - informația furnizată de Direcția Informații și

Statistică a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, precum, că „solicitantul

execută pedeapsa în temeiul sentinței de judecată sau este tras la răspundere penală”,

deja a fost pentru acesta un mare șoc. Susține, că prin acest fapt i-au fost cauzate

suferințe psihice.

Mai invocă reclamantul, că luând în considerație termenul restrâns în interiorul

căruia Sîrbu Gheorghe trebuia să acționeze rapid pentru a reuși să plece peste

hotarele țării pentru a atinge obiectivele propuse acesta, ceea ce a constituit un stres

suplimentar pentru acesta, acestuia i-au fost cauzate suferințe psihice, luând în

considerație vârsta înaintată a reclamantului. Menționează reclamantul, că i-a fost

lezată demnitatea.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 februarie 2016 (f.d.

145, f.d. 149 – f.d. 152, Volumul I) a fost:

- admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Sîrbu

împotriva Î.S. „CRIS „Registru” și Direcției Informații și Statistică a Serviciului

Tehnologii Informaționale al MAI;

- s-au recunoscut ilegale refuzul nr.02/2 S-504 din 17 noiembrie 2014 emis de Î.S.

„CRIS „Registru” și refuzul nr.8/6-l-S-1730/14 din 21 noiembrie 2014 emis de

Direcția Informații și Statistică a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI;

- s-a încasat de la Direcția Informații și Statistică a Serviciului Tehnologii

Informaționale al MAI în beneficiul reclamantului prejudiciul moral în suma de

3040 lei și cheltuielile de judecată în suma de 1000 lei. În rest acțiunea reclamantului

Sîrbu Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016 (f.d. 238 - f.d. 244,

Volumul I) au fost admise cererile de apel, declarate de Gheorghe Sîrbu și Serviciul

Tehnologii Informaționale al MAI; s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Rîșcani

din 26 februarie 2016 și s-a emis o hotărâre nouă, prin care:

-s-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Sîrbu;

-s-a recunoscut ca ilegal refuzul Î.S. „CRIS „Registru” nr.02/2 S-504 din 17

noiembrie 2014;

-s-a încasat de la Î.S. „CRIS „Registru” în beneficiul lui Gheorghe Sîrbu suma de

380 (trei sute optzeci) lei, în calitate de prejudiciu material;

- s-a încasat de la Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI în beneficiul lui

Gheorghe Sîrbu prejudiciul moral în sumă de 1000 (una mie) lei și cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 1000 (una mie) lei. În rest cererea de chemare în

judecată s-a respins.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 01 martie 2017 Î.S. „CRIS

„Registru” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016 în partea încasării de la Î.S. „CRIS

„Registru” în beneficiul lui Gheorghe Sîrbu a sumei de 380 lei cu titlu de prejudiciu

material, cu modificarea hotărârii prin care acest capăt de cerere de chemare în

judecată să fie respins ca neîntemeiat.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de

apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, a aplicat eronat normele de drept material, iar concluziile

instanței de apel fiind în contradicție cu împrejurările cauzei.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 06 ianuarie 2017 (f.d. 245, Volumul I), cât și faptul că la

materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul

Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Î.S. „CRIS „Registru” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului judecătoresc

recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul reține, că motivele recursului invocate în speță sunt similare celor

invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță