2ra-4017/13 — Anularea ordinului de concediere

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-4017/13 Judecător: A.Miron Curtea de Apel Chişinău Judecători: A.panov, T.Pelin, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ÎS „CRIS „Registru”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Luţa Sergiu către Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „CRIS „Registru” privind achitarea indemnizaţiei unice, restabilirea la serviciu, anularea ordinului de concediere, încasarea prejudiciului material şi moral, restituirea sumelor reţinute neîntemeiate şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, CONSTATĂ : La 20 ianuarie 2009, Luţa Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „CRIS „Registru” privind achitarea indemnizaţiei unice în proporţie de 50% din salarul funcţiei deţinute pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, încasarea de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale în favoarea sa a prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei, obligarea Ministerului Dezvoltării Informaţionale să-i restituie reţinerile salariale neîntemiate în sumă de 14 124,1 lei, precum şi restabilirea la serviciu.

În motivarea pretenţiilor a indicat că stagiul total de muncă realizat în cadrul MAI precum şi în calitate de funcţionar public este de 27 de ani. În anul 2003 Ministerul Dezvoltării Informaţionale l-a eliberat din funcţia de specialist principal al grupului regim secret şi l-a numit în funcţia de inspector superior al grupului regim secret la întreprinderea de stat „Registru”, însă calcularea şi achitarea indemnizaţiei unice în proporţie de 50% din salariul funcţiei deţinute pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, conform alin. (5) al art. 25 din Legea serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995 nu i s-a făcut. A declarat că prin răspunsul nr. 01/2519 din 12.11.2008, Ministerul Dezvoltării Informaţionale a refuzat să efectuieze recalculările corespunzătoare.

A afirmat că pe parcursul activităţii în Ministerul Dezvotării Informaţionale în perioada 2002-2006 i-a fost reţinut neîntemeiat din salariu un impozit, care nu este prevăzut de legislaţia în vigoare. 1 Luţa Sergiu a mai menţionat că la emiterea ordinului de concediere nr. 288p din 24.09.2008 a fost încălcat Codul muncii. Ulterior, la 08 mai 2009, Luţa Sergiu a depus o cerere de chemare în judecată către Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „CRIS „Registru” prin care a formulat următoarele pretenţii: restabilirea la serviciu, încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” în favoarea sa a sumei de 5 000 lei, obligarea ÎS „CRIS „Regsitru” să-i restituie suma de 11 163 lei reţinută cu titlu de impozit.

În motivarea cererii a indicat că la concedierea sa din serviciu în legătură cu reducerea statelor de personal, prin ordinul nr. 288p din 24.09.2008, au fost încălcate prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) CM RM prin faptul că nu i-au fost propuse alte funcţii în instituţia respectivă, art. 88 alin. (1) lin. i) prin faptul că nu i- au fost cunoscute criteriile de reducere a statelor de personal, art. 88 alin. (3) CM RM, art. 183 alin. (1) prin faptul că nu i s-a acordat dreptul preferenţial de a fi lăsat la serviciu precum şi art. 183 alin. (2) lit. g) CM RM. A indicat de asemenea că prin ordinul de concediere respectiv a fost încălcată HG nr. 638-8 din 18.05.1995, deoarece capitolul 1 art. 17 al acesteia stabileşte că eliberarea şefului organului regim secret din funcţie se efectuează de comun acord cu Serviciul Informaţii şi Securitate fapt care nu a fost respectat în speţă.

La 17 august 2012 Luţa Sergiu şi-a majorat volumul pretenţiilor şi a solicitat declararea nulităţii ordinului de concediere nr. 288 p din 24.09.2008, încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” în beneficiul său a prejudiciului material cauzat prin lipsa forţată de la serviciu începînd cu 7.10.2008 pînă la emiterea hotărîrii judecătoreşti reieşind din salariul mediu lunar de 5828,55 lei, încasarea de la ÎS „CRIS Registru” în favoarea sa a prejudiciului moral cu luarea în consideraţie a poziţiei sociale, a vechimii în muncă, a calităţii sale de participant la conflictul de pe Nistru, a distincţiilor de stat obţinute.

De asemenea a solicitat ca în schimbul restabilirii la serviciu să fie încasat de la ÎS „CRIS „Registru” în beneficiul său o compensaţie suplimentară în mărime 25 000 lei, modificarea prin hotărîre judecătorească a datei încetării contractului individual de muncă, modificarea temeiului de încetare a contractului de muncă din concediere în demisia în legătură cu încălcarea de către angajator a legislaţiei muncii în vigoare. Încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” în beneficiul său a compensaţiei pentru concediile de odihnă anuale, nefolosite din data concedierii pînă la data emiterii hotărîrii idecătoreşti, reieşind din salariul mediu lunar de 5828,55 lei. De asemenea a solicitat încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

În motivarea pretenţiilor formulate a reiterat argumentele invocate anterior şi a menţionat că nu este de acord cu ordinul de concediere deoarece pîrîtul a anunţat că ÎS „Registru” va fi reorganizată şi ca urmare toţi angajaţii vor fi concediaţi. În realitate însă ÎS „Registru” nu a fost reorganizată, ci i-a fost schimbată denumirea din ÎS „Registru” în ÎS „CRIS „Registru”. A fost schimbat administratorul şi unele denumiri ale subdiviziunilor structurale, însă nu au fost modificate sarcinile şi funcţiile îtreprinderii. A mai indicat că instanţele de judecată, în cazurile Gheorghiev, Bortnic, Barbalat, Vitoşinski, Cenuşa, Ghenea, Pascari, Rotaru, Gusleacov şi alţii împotriva ÎS „CRIS „Registru” au ajuns la concluzia că ÎS „Registru” şi ÎS „CRIS „Registru” sunt una şi aceeaşi întreprindere şi că ÎS „CRIS Registru” nu este instituţie nou creată.

Structura de state a ÎS „Registru” nu a fost redusă în totalitate, şi ca rezultat este necesar de a examina drepturile prioritare la lăsarea la locurile de muncă. 2 A afirmat că procedura de concediere conform art. 88 CM RM a fost încălcată deoarece nu au fost preavizate doar persoanele a căror locuri de muncă urmau a fi reduse, dar toţi salariaţii instituţiei respective. De asemenea a indicat că pîrîtul nu i- a propus o altă funcţie în pofida faptului că în vara-toamna anului 2008 au fost angajaţi alţi 150 de salariaţi care anterior nu au activat la întreprinderea espectivă.

În egală măsură a indicat că nu i s-a acordat o zi lucrătoare de muncă pe săptămînă pentru căutarea unui alt loc de muncă, a fost preavizat la 21 iulie 2008, însă a fost eliberat la 7 octombrie 2008, a afirmat că în cadrul aceleiaşi instituţii, peste două luni de la emiterea ordinului contestat, a fost creată funcţia de inspector superior pe regimul secret care este identică cu cea pe care a deţinut-o înainte de concediere, angajatorul nu a respectat obligaţia de a prezenta Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă informaţia despre concedierea salariaţilor şi nu a informat cu cel puţin trei luni înainte organele sindicale din unitate şi de ramură. A afirmat că demersul adresat organului sindical nu este semnat de angajator, ci de şeful interimar al direcţiei personal, pe acesta lipseşte numărul de înregistrare, demersul şi extrasul din procesul verbal este semnat în aceeaşi zi, fapt care demonstrează că aceste documente au fost întocmite doar formal.

A afirmat că astfel s-au încălcat prevederile art. 88 alin. (1) lit. f) şi g), alin. (2) şi alin. (3) din CM. De asemenea a indicat că potrivit pct. 11 lit. k) din Regulamentului consiliului de administrare, administratorul întreprinderii nu a avut dreptul de a modifica structura organizaţional-economică şi componenţa numerică a întreprinderii fără aprobarea modificărilor de către Consiliul de Administraţie. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11 martie 2013, acţiunea lui Luţa Sergiu împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „CRIS „Registru” a fost respinsă integral ca neîntemeiată. La 05 aprilie 2013, Luţa Sergiu a contestat hotărîrea instanţei de fond cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate şi admiterea integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, a fost admis apelul declarat de Luţa Sergiu, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 11 martie 2013 în partea respingerii pretenţiilor referitoare la: declararea nulităţii ordinului de concediere nr. 288p din 24 septembrie 2008, încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” a prejudiciului material şi moral provocat prin privarea ilegală de posibilitatea de a munci, încasarea de la ÎS „CRIS „Registru” a compensaţiei suplimentare în schimbul reintegrării la serviciu şi în această parte a fost emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea lui Luţa Sergiu către Ministerul Dezvoltării Informaţionale al RM şi ÎS „CRIS „Registru” a fost admisă parţial după cum urmează: A fost anulat ordinul de concediere nr. 288p emis de ÎS „CRIS „Registru” la 24 septembrie 2008. A fost încasat de la ÎS „CRIS „Registru” în beneficiul lui Luţa Sergiu prejudiciul material provocat prin privarea ilegală de posibilitatea de a munci în valoare de 343 884,45 lei, prejudiciul moral provocat prin privarea ilegală de posibilitatea de a munci în valoare de 5 828,55 lei, suma de 17 485,65 lei cu titlu de compensaţie suplimentară în schimbul reintegrării la serviciu.

În rest pretenţiile enunţate au fost respinse ca neîntemeiate. În rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11 martie 2013 a fost menţinută. 3 Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 28.10.2013, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ÎS „CRIS „Registru” au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18.09.2013 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11.03.2013. În argumentarea recursului recurenţii au invocat că reorganizarea instituţiei a dus la modificarea funcţiilor şi atribuţiilor de serviciu, inclusiv şi statele de personal au suferit modificări semnificative menite să optimizeze şi să eficientizeze activitatea ÎS „CRIS Registru”.

Menţionează că conform ordinului 233 din 18.07.2008 s-a ordonat lichidarea unor unităţi, iar conform anexelor la acest ordin, Secţia regim secret a fost redusă total, iar o structură similară cu state de persoanl nu a mai fost creată. Totodată, susţin recurenţii că, în cadrul ÎS „CRIS „Registru” nici cînd nu a existat, nici nu există la moment, organul cu regim secret şi astfel, la eliberarea intimatului din funcţie, nu a fost necesar de a obţine acordul SIS. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care au fost constatate circumstanţele cauzei şi apreciate înscrisurile probatoare. În viziunea recurentului, instanţa de apel nu a pătruns în esenţa cauzei, deoarece, Secţia regim secret a fost redusă total, iar o structură similară cu state de persoanl nu a mai fost creată, iar în cadrul ÎS „CRIS „Registru” nici cînd nu a existat, nici nu există la moment, organul cu regim secret şi astfel, la eliberarea intimatului din funcţie, nu a fost necesar de a obţine acordul SIS. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 4 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ÎS „CRIS „Registru”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ÎS „CRIS „Registru” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ÎS „CRIS „Registru”, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Luţa Sergiu către Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „CRIS „Registru” privind achitarea indemnizaţiei unice, restabilirea la serviciu, anularea ordinului de concediere, încasarea prejudiciului material şi moral, restituirea sumelor reţinute neîntemeiate şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5