2ra-465/17 — Casapciuc Ala vs ÎS CRIS Registruanularea ordinelor, restabilirea în funcție , încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral

prima instanță: V. Gîrleanu nr.2ra-465/17

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Casapciuc

Ala împotriva întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat

„Registru” al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor privind

anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Casapciuc Ala, casată hotărîrea Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 11 martie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii

c o n s t a t ă

La 11 august 2014, Casapciuc Ala a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS ,,CRIS „Registru” privind anularea ordinelor, restabilirea în funcție,

încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Casapciuc Ala a indicat că, începând cu luna aprilie

2004 a activat în cadrul ÎS ,,CRIS „Registru” în calitate de șef al serviciului medical,

organizând la întreprindere o asistență medicală de nivel avansat, creând condiții

normale de profilaxie și prevenire a bolilor profesionale. Menționează că astfel a

câștigat recunoștința și mulțumirea colaboratorilor și administrației instituției.

Afirmă că, începând cu anul 2008, la contractul individual de muncă nr.

1714/3 au fost încheiate câteva acorduri, prin care s-a modificat mărimea salariului,

iar la 11 mai 2012, i s-a propus să semneze acordul suplimentar la contract, în care

deja era indicat că, funcția deținută este de șef adjunct al Serviciului medical al

Direcției asigurare infrastructură și logistică, cu păstrarea salariului.

1

A fost nevoită să semneze acest acord, deoarece în locul său a fost angajată o

altă persoană, care mai avea de activat un an până la pensionare. Ulterior, i s-a

promis că va reveni în funcția sa, argumentându-i că persoana angajată este de

specialitate ginecolog, dar colectivul este preponderent de bărbați.

Prin ordinul directorului ÎS ,,CRIS „Registru” nr.464p din 05 septembrie 2013

,,Cu privire la modificarea statelor de personal”, s-a redus funcția de șef-adjunct al

Serviciului Medical.

Astfel, consideră că, după ce a activat 11 ani la instituția de stat, a fost

înlăturată prin înșelăciune și cu încălcarea flagrantă a legislației și anume, a

prevederilor art.183 Codul muncii care reglementează dreptul preferențial la

menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal.

Ulterior, a mai indicat reclamanta că, la data de 07 mai 2014 de către

directorul general al ÎS „CRIS „Registru” a fost emis ordinul nr. 236p „Cu privire la

încetarea contractului individual de muncă cu salariații”, conform căruia, în temeiul

art. 86 alin. (l) lit. c) Codul muncii s-a dispus încetarea contractului individual de

muncă încheiat cu ea, cu compensarea concediului nefolosit în mărime de 78 zile.

Consideră ilegale și neîntemeiate ordinile emise, iar concedierea sa

nemotivată, pe motiv că, angajatorul nu era în drept s-o facă, deoarece este medic

terapeut de categorie superioară cu stagiul de muncă la întreprinderea dată mai mare

de 11 ani și până la pensionare mai are 3 ani, pe când persoana care a fost lăsată la

serviciu în locul său este de specialitate ginecolog, într-un colectiv preponderent de

bărbați, iar până la pensionare mai are un an.

Susține că drept rezultat, de nenumărate ori s-a adresat la conducerea

întreprinderii pentru a i se oferi un loc de muncă în calitate de medic, însă i-au fost

propuse cu totul alte posturi de muncă irelevante specializării sale în medicină.

Casapciuc Ala indică că i-au fost cauzate și suferințe care i-au afectat și

sănătatea, din care considerente solicită și repararea prejudiciului moral.

Cere reclamanta, în urma concretizării acțiunii, anularea ordinelor directorului

ÎS ,,CRIS „Registru” nr. 464p din 05 septembrie 2013, prin care au fost modificate

statele de personal și nr. 236p din 07 mai 2014, prin care a fost eliberată din funcția

de șef - adjunct al Serviciului Medical al ÎS ,,CRIS „Registru”, restabilirea în funcția

deținută anterior eliberării din funcție, achitarea plăților salariale pentru lipsa forțată

de la serviciu și încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei (f.d. 3-5,92,95-

96, vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 martie 2015, cererea

de chemare în judecată înaintată de către Casapciuc Ala a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d.103, vol.I).

Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, Casapciuc Ala a declarat apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, a fost respins

apelul declarat de către Casapciuc Ala, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 11 martie 2015 (f.d.156, vol.I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016, a fost admis recursul

declarat de către Casapciuc Ala prin intermediul reprezentantului, avocatul

Boldescu Alexandr, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 și

2

restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători (f.d. 172-177, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016, a fost admis

apelul declarat de Casapciuc Ala, casată hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 11 martie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

prin care s-a anulat ordinul ÎS ,,CRIS „Registru” nr. 236p din 07 mai 2014, în partea

în care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă cu Casapciuc Ala din

funcția de șef-adjunct al Serviciului medical al Î.S. ,,CRIS „Registru” cu

restabilirea acesteia în funcția deținută anterior, începând cu 08 mai 2014 și s-a

încasat de din contul ÎS ,,CRIS „Registru” în beneficiul Alei Casapciuc salariul

mediu pentru perioada absențelor forțate de la serviciu, 08 mai 2014-08 noiembrie

2016.

În rest cerințele înaintate de reclamantă au fost respinse ca neîntemeiate.

La 04 ianuarie 2017 ÎS ,,CRIS „Registru” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărîrilor nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii în fond.

Or, în legătură cu reducerea statelor de personal, conform nr. 464p din 05

septembrie 2013, intimatei i-a fost propus un alt loc de muncă, și anume – inspector

superior al Biroului gestiune operațională, marketing și achiziții, Secția achiziții și

gestiune documentară a Direcției asigurare, infrastructură și logistică (nr. 01/347

din 10 februarie 2014); - inspector superior al Secției evidență și documentare a

populației s. Rîșcani, mun. Chișinău, a Direcției acte de identitate și evidență a

populației (nr. 01/348 din 10 februarie 2014); - funcția de inspector superior al

secției interacțiune cu subdiviziunile teritoriale și reprezentanțele diplomatice a

Direcției acte de identitate și evidență a populației (nr. 01/349 din 01 februarie

2014).

Deci, raporturile de muncă existente între Casapciuc Ala și ÎS ,,CRIS

„Registru” au încetat în strictă conformitate cu legislația muncii, iar temeiuri legale

de restabilire a acesteia în funcția anterior deținută nu există.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS ,,CRIS „Registru”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în

recursul declarat de ÎS ,,CRIS „Registru”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de ÎS ,,CRIS „Registru”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de către întreprinderea de stat „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” al Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

4